DNA a incercat sa obtina condamnarea fostului sef al Registrului Auto Roman (RAR) Tulcea Doru Manole pentru patru fapte de luare de mita prin folosirea unor investigatori sub acoperire care l-au provocat si au insistat ca acesta sa ia banii. Constatarea apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a dispus achitarea lui Manole pentru cele patru infractiuni de luare de mita, condamnandu-l insa pentru alte doua fapte de luare de mita. Stupefiant, ICCJ a dispus achitare inlcusiv pentru acuzatia pentru care se realizase flagrant.

Retinut pentru 24 de ore in octombrie 2015 de DNA Constanta, structura condusa la acea vreme de procurorul Sorin Constantinescu (foto stanga, in timp ce protesteaza alaturi de procurorul Andrei Bodean, acuzat de comiterea a grave abuzuri), dupa ce ar fi fost prins in flagrant luand mita 200 de lei, Doru Manole a fost trimis in judecata in decembrie 2015 pentru sase acuzatii de luare de mita. Numai ca flagrantul s-a dovedit ca a fost facut cu incalcarea regulilor de procedura, motiv pentru care atat Curtea de Apel Constanta, cat si Inalta Curte, au decis achitarea acestuia pentru patru infractiuni de mita in baza art. 16, alin. 1, lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala - “fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”. Doru Manole a fost insa condamnat la 2 ani si 8 luni de inchisoare cu suspendare pentru doua acuzatii de luare de mita.
In pofida condamnarii, este extrem de grav ceea ce s-a intamplat in acest caz. Caci - asa cum ICCJ a stabilit in decizia prin care a mentinut sentinta Curtii de Apel Constanta, decizie publicata in exclusivitate de Lumea Juridica (www.juri.ro) - impotriva directorului RAR Tulcea au fost folositi investigatori sub acoperire care, atentie, l-au provocat si determinat sa comita o infractiune. Asta desi Codul de procedura penala interzice ca organele judiciare sau persoanele care actioneaza pentru acestea sa provoace o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unor probe. Oricum, concluzia CA Constanta si ICCJ este devastatoare: “Ansamblul probator a relevat ca activitatea investigatorilor sub acoperire s-a plasat in sfera unei provocari politienesti”.

Iata pasaje din decizia ICCJ, pe care o atasam integral la finalul materialului:

“Instanta de fond a retinut ca potrivit art.101 alin.3 Cod procedura penala, este interzis organelor judiciare sau altor persoane care actioneaza pentru acestea, sa provoace o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unor probe. Potrivit considerentelor hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, preluate ca standard de interpretare si aplicare in practica judiciara, in materia provocarii, instanta de contencios european a facut referire la doctrina 'caracterului pasiv' al activitatii pe care trebuie sa o desfasoare in aceasta materie agentii statului, potrivit careia activitatea agentilor statului nu poate fi considerata provocare daca:

- exista o suspiciune rezonabila ca o persoana participa la o infractiune sau pregateste savarsirea unei infractiuni;

- activitatea politistilor sau a colaboratorilor acestora a fost autorizata in conditiile legii;

- agentii statului sau colaboratorii acestora nu au facut altceva decat sa ofere suspectului o ocazie obisnuita (care nu are caracter special) de a comite o infractiune.

Curtea europeana a mai statuat ca incalca prevederile Conventiei actiunea de a nu se limita sa examineze de o maniera pur pasiva activitatea reclamantului (infractorului) ci agentii statului au exercitat asupra acestuia o influenta de natura sa-l provoace sa comita infractiunea, in conditiile in care nimic nu arata ca, fara interventia lor aceasta ar fi fost comisa. S-a retinut ca autoritatile nu aveau motive intemeiate sa suspecteze faptul ca reclamantul era infractor, acesta nu avea cazier judiciar, nu exista vreo ancheta preliminara deschisa impotriva sa si nimic nu indica faptul ca ar avea o inclinare sa fie implicat in savarsirea unei anumite infractiuni, inainte de a fi abordat de politie.

Curtea a retinut ca in cauza de fata sunt intrunite elementele provocarii cu privire la infractiunile de luare de mita comise de inculpatul M. pentru actele materiale din 10.09.2015, (doua acte materiale) 29.09.2015, 07.10.2015 ( investigatori sub acoperire M., C., C.) avand in vedere urmatoarele aspecte:

- informatiile la care fac referire organele de urmarire penala privind implicarea inculpatului in desfasurarea unor activitati infractionale de coruptie, anterioare interventiei investigatorilor sub acoperire, nu au suport probator. (…)

Din aceasta perspectiva, trebuiau evidentiate urmatoarele imprejurari: cei trei investigatori s-au deplasat la sediul RAR Tulcea si au initiat toate intalnirile cu inculpatul in perioada 10.09.2015-08.10.2015; inculpatul M. nu a pretins si nici nu a acceptat promisiunea primirii unor sume de bani sau alte foloase, ci a primit sume de bani la insistentele investigatorilor, care au aratat in mod expres ca vor sa urce la inculpat in birou si 'sa ii multumeasca', investigatorului M. inculpatul spunandu-i in mod expres: 'nu-mi trebuie nimic, stai linistit'. (…)

Totodata, s-a mai precizat ca, desi prin ordonanta din data de 07.09.2015 investigatorii sub acoperire C., C. si M. au fost autorizati sa desfasoare multiple activitati in vederea strangerii probelor in prezenta cauza, acestia si-au concentrat actiunile exclusiv in scopul constatarii unor fapte penale si obtinerii unor probe in modalitatea descrisa. (…)

Nu s-a putut retine in sarcina inculpatului M. o prezumtiva activitate care sa imbrace forma ilicitului penal. Ansamblul probator a relevat ca activitatea investigatorilor sub acoperire s-a plasat in sfera unei provocari politienesti, intemeiata pe banuiala nefondata cu privire la o posibila activitate infractionala a inculpatului si apoi pe colaborarea cu organele de ancheta in timpul participarii la organizarea flagrantului, cu scopul de a dovedi ca inculpatul M. primeste sume de bani in legatura cu urgentarea indeplinirii atributiilor de serviciu in cadrul reprezentantei Registrului Auto Roman Tulcea. Initiativa a apartinut de fiecare data investigatorilor sub acoperire, care au manifestat o atitudine provocatoare insistand pentru remiterea banilor si fiind pregatiti sa conduca actiunile in acest sens. Curtea a retinut ca, daca investigatorii sub acoperire nu ar fi procedat in maniera descrisa, inculpatul M. nu ar fi primit banii respectivi.

(...)

Procedura urmata de investigatorii sub acoperire a fost de natura a incalca principiile care guverneaza materia obtinerii probelor, activitatea acestora depasind caracterul pasiv, constituind indubitabil, o atitudine provocatoare manifestata insistent, determinandu-l pe inculpatul M. sa comita infractiunea. Depasirea limitelor prevazute de lege este relevata de insusi investigatorul sub acoperire M. care, in aceeasi declaratie precizeaza ca: '... initiativa de a merge in biroul inculpatului M. am avut-o eu, dupa ce a fost efectuata inspectia tehnica a autoturismului, scopul fiind acela de a-i multumi... Deplasarea la biroul inculpatului M. am facut-o impreuna, insa acesta nu mi-a pretins vreo suma de bani... I-am lasat pe birou suma de 150 RON. In momentul in care i-am pus inculpatului M. banii pe birou, acesta se indrepta spre iesirea din incapere si nu stiu daca a vazut sau nu suma respectiva... Nu stiu daca a vazut momentul in care eu am scos din portmoneu cei 150 RON... In intervalul de timp in care am stat cu acesta in birou nu s-a indreptat spre locul unde am lasat 150 lei, iesind impreuna din incapere”.

* Cititi aici integral decizia ICCJ