Presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea (foto) a trimis in 17 octombrie 2018 Curtii Constitutionale punctul de vedere asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei si Inalta Curte de Casatie si Justitie formulata de Prim-ministrul Romaniei. Este vorba despre cererea facuta de premierul Viorica Dancila dupa ce Inalta Curte a refuzat sa aplice noua Lege 304/2004 privind organizarea judiciara si sa traga la sorti Completele de 5 judecatori, alegand sa le pastreze in forma actuala pana la anul. Cererea privind posibilul conflict juridic urmeaza sa se discute la CCR in 7 noiembrie 2018.

Astfel, Cristina Tarcea sustine in aparare ca nu a existat si nu exista un conflict juridic de natura constitutionala, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei, justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, iar ICCJ asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
In raspunsul trimis Curtii Constitutionale a Romaniei se mai arata ca textul constitutional mentionat confera instantei supreme nu doar dreptul de a interpreta si aplica legea, ci si obligatia de a interpreta o lege neclara sau contradictorie si de a respecta termenele impuse prin lege, astfel incat sa asigure punerea ei in aplicare.

Iata cele mai importante pasaje din raspunsul ICCJ trimis Curtii Constitutionale, pe care il atasam integral la finalul artiocolului:

“Prin sesizarea transmisa Curtii Constitutionale de Prim-ministrul Romaniei la data de 2 octombrie 2018 se arata ca:

'Neaplicarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in privinta compunerii completelor de 5 judecatori, a legii astfel cum a fost adoptata de Parlament, in intelesul confirmat de catre Curtea Constitutionala, impreuna cu refuzul explicit de a modifica configuratia completelor in acord cu prevederile legale, reprezinta o depasire de catre instanta suprema a atributiilor sale constitutionale prin arogarea unor atributii care revin Parlamentului, situatie care este de natura sa determine un conflict juridic de natura constitutionala, ce poate fi dezlegat numai de catre Curtea Constitutionala”.

In sesizare se mai arata ca acest conflict:

'A devenit evident odata cu adoptarea Legii nr. 207/2018, dar care continua o conduita de refuz al aplicarii legii inca de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 255/2013 (intrucat completele de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au respectat si nu respecta in continuare compunerea prevazuta de lege), determina un blocaj institutional cata vreme lipsesc de efecte dispozitiile legale obligatorii emise de Parlament in calitate de unica autoritate legiuitoare a tarii'.

Desi in cuprinsul sesizarii nu exista mentiuni explicite cu privire la natura conflictului si este mentionat doar Colegiul de conducere al instantei supreme ca generator al conflictului juridic de natura constitutionala, din cuprinsul sesizarii se constata ca aceasta vizeaza:

- conflictul pozitiv de competenta generat de hotararea Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie care si-ar fi arogat prerogative de legiuitor prin adoptarea Regulamentului de organizare si functionare a instantei supreme.

- conflictul negativ de competenta, generat de hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie care ar fi refuzat aplicarea Legii nr. 255/2013 si, prin Hotararea nr. 88/2018, ar fi refuzat explicit sa aplice Legea nr. 207/2018 si sa modifice configuratia completurilor de 5 judecatori.

In sfarsit, se mai sustine ca pretinsul conflict juridic de natura constitutionala poate fi analizat pe doua coordonate:

- infrangerea sistematica a vointei legiuitorului si a Curtii Constitutionale;

- infrangerea garantiilor constitutionale ale accesului liber la justitie.

Cu privire la aceasta sesizare, Inalta Curte de Casatie si Justitie formuleaza prezentul punct de vedere, prin care se arata ca nu a existat si nu exista un conflict juridic de natura constitutionala, pozitiv sau negativ, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei, justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
Textul constitutional mentionat confera instantei supreme nu doar dreptul de a interpreta si aplica legea, ci si obligatia de a interpreta o lege neclara sau contradictorie si de a respecta termenele impuse prin lege, astfel incat sa asigure punerea ei in aplicare.

Consideratii prealabile

Contextul legislativ ce ar fi determinat pretinsul conflict juridic de natura constitutionala

Inainte de orice analiza cu privire la o posibila existenta a unui conflict juridic de natura constitutionala, trebuie subliniat faptul ca intreaga analiza si demonstratie juridica a Prim-ministrului Romaniei se fundamenteaza exclusiv pe dispozitiile art. 32 din Legea nr. 304/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, facand abstractie cu desavarsire de dispozitiile art. 33 din aceeasi lege ce reglementeaza conducerea de drept a completurilor de 5 judecatori.

Or, art. 33 din Legea nr. 304/2004, existent inclusiv dupa modificarea adusa textului prin Legea nr. 207/2018, este de o deosebita importanta si a adus o solutie de interpretare prevederilor art. 32, in conditiile in care acestea cuprindeau termeni imprecisi, fara corelatii logice, punand serioase probleme de interpretare.

De asemenea, Prim-ministrul Romaniei respinge ideea conducerii de drept a completurilor de 5 judecatori ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 255/2013, desi art. 32 indica drept conducatori de drept ai acestor completuri pe presedintele Sectiei penale si pe decanul de varsta, iar art. 33 pe presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si, in lipsa acestuia, pe vicepresedinti.

Sub un al doilea aspect, trebuie remarcat faptul ca autorul sesizarii nu critica explicit interpretarea data de Colegiul de conducere prin hotararea criticata, in sensul ca mentiunea 'la inceputul fiecarui an' din cuprinsul art. 32 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 207/2018 obliga la constituirea noilor complete de 5 judecatori la termenul pe care legea il prevede.

Prin urmare, pretinsul conflict juridic de natura constitutionala nu vizeaza faptul ca norma nu ar fi aplicabila de la data de 1 ianuarie 2019, ci faptul ca la data intrarii in vigoare a Legii nr. 207/2018, colegiul de conducere nu a corectat practica instantei supreme, nascuta inca din anul 2014, de a constitui completuri de 5 judecatori conduse de presedintele instantei supreme, de vicepresedinti, de presedintele Sectiei penale sau de decanul de varsta. In acest sens, autorul sesizarii a aratat ca 'Prin refuzul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a pune in aplicare prevederile Legii nr. 207/2018 care au oferit, practic, prilejul corectarii unei conduite nelegale a instantei supreme, aceasta a continuat in mod deschis conflictul juridic de natura constitutionala cu Parlamentul, caruia ii neaga practic puterea de a legifera'.

De altfel, trebuie remarcat faptul ca autorul sesizarii ocoleste foarte abil data la care, potrivit legii, se naste obligatia constituirii noilor completuri de 5 judecatori, limitandu-se sa demonstreze in tot continutul sesizarii ca functionarea completurilor de 5 judecatori ar fi fost nelegala inca de la 1 februarie 2014 si ca instanta suprema avea obligatia constituirii unor noi completuri de 5 judecatori doar pentru a intra in legalitate, in sensul ca cei cinci membri ai fiecarui complet ar fi trebuit trasi la sorti”.

*Cititi aici integral punctul de vedere al ICCJ trimis Curtii Constitutionale

*Cititi aici cererea premierului Dancila trimisa la CCR