24 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

APEL CATRE AVOCATUL POPORULUI, ICCJ SI CSM – Asociatia personalului din justitie ROJUST solicita atacarea la CCR a ordonantei ce amana plata drepturilor salariale: „Amenintare la adresa independentei sistemului judiciar. Subordoneaza executarea hotararilor judecatoresti unor interese politice, contravenind principiilor statului de drept si echilibrului puterilor intr-o societate democratica... Limitarea dreptului la proprietate... Schimbarea retroactiva a conditiilor initiale de executare”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

18 December 2023 15:08
Vizualizari: 5678

Asociatia personalului din justitie ROJUST – condusa de judecatoarea pensionara Mioara-Iolanda Grecu (foto) – a trimis sambata, 16 decembrie 2023, memorii catre Avocatul Poporului, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, solicitandu-le sa atace la Curtea Constitutionala a Romaniei OUG nr. 115/2023, care amana plata drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti definitive pentru judecatori si alte categorii de personal din sistemul judiciar. Mai precis, sa invoce la CCR conflictul juridic de natura constitutionala aparut intre puterea judecatoreasca si cea legislativa.



Apelul vine dupa ce, in 14 decembrie 2023 , ROJUST a atras public atentia cu privire la atingerea adusa independentei judecatorilor, incalcarea dreptului la proprietate, discriminarea intre judecatori si alte tipuri de bugetari, afectarea principiului securitatii juridice, riscul unui interminabil sir de condamnari ale Romaniei de catre CEDO (click aici pentru a citi). Pe aceleasi argumente se axeaza acum sesizarea de neconstitutionalitate adresata AVP, ICCJ si CSM.

 

Redam intreaga sesizare ROJUST:


„ROJUST, Asociatia personalului din justitie, in calitate de sustinator al intereselor grupului Google al Magistratilor pensionari din toata tara in baza prevederilor art. 58 alin. (1) lit. c) si art. 59 alin. (1) din Constitutia Romaniei, solicitam:

Sa sesizati Curtea Constitutionala a Romaniei cu un conflict de natura constitutionala intre puterea judecatoreasca si puterea legislativa, in legatura cu ORDONANTA DE URGENTA nr.115/15.12.2023 privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscala, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea si completarea unor acte normative precum si pentru prorogarea unor termene, intrucat consideram ca aceasta incalca drepturi si libertati fundamentale, precum si principii constitutionale.

1. Ordonanta de Urgenta nr.115/15.12.2023 este neconstitutionala din perspectiva art. 115 alin. (4) teza intai din Constitutie.

Argumentele prezentate pentru adoptarea ordonantei de urgenta nu justifica in mod adecvat adoptarea acesteia in conformitate cu prevederile art. 115 alin. (4) teza intai din Constitutie.

- Justificarea necesitatii pastrarii echilibrelor bugetare prin limitarea cresterii cheltuielilor bugetare permanente: Aceasta justificare este un element obisnuit in elaborarea politicii bugetare si nu constituie in mod direct o situatie de urgenta care sa impuna adoptarea unei ordonante de urgenta. Este de asteptat ca Guvernul sa gestioneze cheltuielile bugetare in mod eficient fara a recurge la ordonante de urgenta.

- Necesitatea de a evita un nivel nesustenabil al deficitului bugetului general consolidat: Argumentul mentioneaza un nivel specific al deficitului bugetar si riscul inaspririi conditiilor de finantare, dar nu demonstreaza in mod clar urgenta si imprevizibilitatea situatiei care ar justifica adoptarea unei ordonante de urgenta.

- Intarzieri in indeplinirea jaloanelor pentru PNRR si riscul de nerespectare a calendarului: Aceasta justificare evidentiaza un context legat de implementarea PNRR, insa nu clarifica in mod convingator de ce adoptarea unei ordonante de urgenta este singura solutie viabila si de ce aceasta situatie nu a fost anticipata anterior sau gestionata prin mijloace legislative obisnuite.

- Evitarea riscului de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR: Desi evitarea riscului de suspendare a fondurilor PNRR poate fi apreciata ca o preocupare legitima, aceasta nu justifica neaparat adoptarea unei ordonante de urgenta, in conditiile in care exista alternative legislative sau procedurale disponibile pentru gestionarea situatiei.

2. Articolul VIII din Ordonanta de Urgenta nr.115/15.12.2023 incalca dispozitiile art. 1 alin. 3, alin. 4 si alin. 5, art. 41, art.44, din Constitutie

Articolul 1 alin. 3, alin. 4 si alin. 5 din Constitutie: Incalcare a principiului separatiei puterilor in stat, subminand legitimitatea instantelor judecatoresti.

Articolul 41 din Constitutie: Afectarea protectiei sociale a salariatilor prin conditiile si termenii impusi asupra drepturilor salariale restante.

Articolul 44 din Constitutie: Limitarea dreptului la proprietate, in ceea ce priveste reesalonarea drepturilor salariale restante pe o perioada de inca 5 ani

Articolul 1 Protocolul 1 al CEDO: Interventie in dreptul la proprietate al creditorului.

Art. 16 din Constitutia Romaniei: Esalonarea pe o perioada de 5 ani in transe anuale a platii drepturilor salariale restante si suspendarea dreptului de a urma procedura executarii silite, spre deosebire de alte situatii, in care nu este debitor statul sau institutiile publice.

Articolul 6 al CEDO: Imposibilitatea executarii silite si refuzul achitarii drepturilor de la data ramanerii definitive a unei hotarari judecatoresti afecteaza dreptul la un proces echitabil si accesul la o instanta eficienta.

Articolul VIII al proiectului de ORDONANTA DE URGENTA, in special alineatul (1), prevede o modalitate de plata a sumelor stabilite cu titlu de drepturi salariale pentru personalul din institutiile si autoritatile publice, care fac obiectul platii esalonate, conform legii, neplatite pana la data de 31.12.2023, prin reesalonarea lor intr-un interval de inca 5 ani.

Aceasta dispozitie prin care se ignora hotararile judecatoresti si actele administrative emise anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 99/2023 reprezinta nu doar o incalcare evidenta a principiului separatiei puterilor in stat, ci si o subminare directa a legitimitatii instantelor judecatoresti.

Prin aceasta schimbare de paradigma in modalitatea de achitare a drepturilor salariale restante si reesaloarea unor debite deja esalonate, se contureaza si o amenintare la adresa independentei sistemului judiciar. Aceasta abordare subordoneaza executarea hotararilor judecatoresti unor interese politice, contravenind astfel principiilor fundamentale ale statului de drept si echilibrului puterilor in cadrul unei societati democratice.

Articolul 44 al Constitutiei Romaniei consacra dreptul la proprietate ca un drept fundamental, garantat si ocrotit de stat. Acest drept include si dreptul la folosinta si disponibilitatea bunurilor in mod liber. Ordonanta de Urgenta prevede ca drepturile salariale restante, esalonate deja, vor fi achitate prin reesalonare intr-un interval de 5 ani – art. IX din OUG. Aceasta interventie in modul de utilizare a veniturilor salariale constituie o limitare a dreptului la proprietate.

De asemenea, aceasta prevedere privind reesalonarea pe o perioada de 5 ani a 'esalonarilor' constituie si o interventie in dreptul la proprietate al creditorului, incalcand art. 1 Protocolul 1 al CEDO.

Principiul separatiei puterilor in stat este fundamental pentru sistemul democratic, dispozitile art. VIII din OUG constituind o implicare directa in procesul judiciar si in atributiile instantelor, intrucat nesocoteste astfel dispozitiile art. 1 alin. 3, alin. 4 si alin. 5 din Constitutie.

Articolul 41 din Constitutia Romaniei asigura protectia sociala a salariatilor. Schema de reesalonare a drepturilor salariale restante afecteaza aceasta protectie, intrucat conditiile si termenii impusi prin proiect creeaza prejudicii pentru salariati.

Art. 16 din Constitutia Romaniei: Prin reesalonarea pe o perioada de 5 ani in transe anuale a platii drepturilor salariale restante pentru personalul din institutiile si autoritatile publice, care fac obiectul platii esalonate, conform legii, textul de lege contravine principiului privind aplicarea unitara a legii si egalitatea in fata legii. Diferentierea modului de executare a hotararilor judecatoresti si plata a drepturilor salariale restante creeaza un tratament inechitabil si discriminatoriu intre personalul din sectorul bugetar si ceilalti creditori salariati din mediul privat.

Interzicerea executarii silite a hotararilor judecatoresti si esalonarea platii titlurilor executorii afecteaza dreptul la un proces echitabil si accesul la o instanta eficienta, conform art. 6 al CEDO.

Destinatarii normei juridice (art. VIII) au drepturi ferme si intangibile in virtutea hotararilor judecatoresti definitive. Desi autoritatile nu au procedat la executarea imediata a acestor hotarari, ci au implementat un mecanism de esalonare, se constata ca, prin adoptarea acestui act normativ, autoritatile statului nu au respectat aceasta procedura, omitand sa manifeste diligenta necesara in punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti, in contradictie cu prevederile articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care garanteaza dreptul la un proces echitabil.

Actul normativ, prin dispozitiile art. VIII, introduce o noua esalonare a platilor pentru o perioada suplimentara de 5 ani, in pofida faptului ca anterior s-a stabilit deja un plan de plata esalonata. Aceasta reprezinta o schimbare retroactiva a conditiilor initiale de executare si o incalcare a dreptului la proprietate, asa cum este prevazut in 44 din Constitutie si art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie.

Exemplificand, conform Ordonantei de urgenta nr. 3/2019, statul roman s-a obligat sa plateasca transa de 35% in anul 2023 pentru drepturile salariale restante stabilite in favoarea personalului din sistemul justitiei. Aceasta obligatie, fixata prin lege, reprezinta un angajament contractual intre stat si reclamanti, generand drepturi substantiale pentru acestia.

Introducerea unei noi esalonari a platilor prin art. VIII din ORDONANTA DE URGENTA nr.115/2023 (conform caruia aceasta transa de 35% se esaloneaza pe alti 5 ani) reprezinta o schimbare semnificativa a conditiilor initiale stabilite prin lege. Aceasta aduce o noua perioada de asteptare pentru creditorii statului, creandu-se un dezechilibru de necontestat intre drepturile reclamantilor si interesele statului.

In plus, aceasta schimbare se reprezinta si o incalcare a principiului securitatii juridice, deoarece beneficiarii hotararilor judecatoresti aveau motive intemeiate sa creada ca termenii initiali de plata vor fi respectati.

CEDO a afirmat ca accesul la o instanta ar fi iluzoriu daca hotararea judecatoreasca ramane ineficienta, iar limitarea in timp a executarii afecteaza acest drept. De asemenea, o procedura de reesalonare a debitului nu asigura o executie intocmai a hotararii judecatoresti, fiind nesocotit art. 6 al CEDO.

CEDO statueaza ca executarea unei hotarari definitive pronuntate de orice instanta trebuie considerata ca parte integranta din 'proces' in sensul art. 6 din Conventie (a se vedea Hornsby impotriva Greciei). Statul are obligatia pozitiva de a organiza un sistem pentru executarea hotararilor judecatoresti, care sa fie eficient atat in drept, cat si in practica, si sa asigure executarea acestora fara intarzieri nejustificate (a se vedea Ruianu impotriva Romaniei, nr. 34647/97, pct. 66, 7 iunie 2005). Atunci cand autoritatile sunt obligate sa actioneze pentru executarea unei hotarari si nu fac acest lucru, inactiunea lor poate angaja raspunderea statului in raport cu art. 6 § 1 din Conventie (Scollo impotriva Italiei, 28 septembrie 1995, pct. 44,; si Bushati si altii impotriva Albaniei, nr. 6397/04, pct. 79, 8 decembrie 2009).

Neexecutarea de catre un stat contractant a unei hotarari judecatoresti pronuntate impotriva acestuia poate constitui o incalcare a dreptului justitiabilului la un tribunal consacrat in articolul 6 § 1 din Conventie (Bourdov impotriva Rusiei, nr. 59498/00, § 34, CEDO 2002 – III). Mai mult, poate aduce atingere dreptului justitiabilului la respectarea proprietatii sale, atunci cand hotararea in favoarea sa da nastere unei anumite datorii care trebuie calificata drept 'proprietate' in sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 (Bourdov, citat mai sus, § 40).

O autoritate de stat nu poate scuza lipsa de resurse pentru neonorarea unei datorii in baza unei hotarari judecatoresti. Desi este adevarat ca o intarziere in executarea unei hotarari judecatoresti poate fi justificata in circumstante particulare, aceasta intarziere nu poate fi de asa natura incat sa fie afectata insasi substanta dreptului protejat de articolul 6 § 1 din Conventie (a se vedea, printre altele, Hornsby citat mai sus, § 40; Jasiūnienė impotriva Lituaniei, nr. 41510/98, § 27, 6 martie 2003; Qufaj Co. Sh.p.k. impotriva Albaniei, nr. 54268/00, § 38, 18 noiembrie 2004 si Beshiri Altii impotriva Albaniei, nr.7352/03, § 60, 22 august 2006).

Totodata, pentru a judeca respectarea cerintei de executare intr-un termen rezonabil, CEDO tine cont de complexitatea procedurii, de comportamentul partilor, precum si de subiectul hotararii care urmeaza a fi executata (Railian impotriva Rusiei, nr.22000/03, § 31, 15 februarie 2007) inclusiv a celui al legiuitorului national (a se vedea, mutatis mutandis, Young, James si Webster impotriva Regatului Unit, august. 13, 1981, §§ 48-49, Seria A nr. 44).

CEDO a constatat incompatibila cu cerintele articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie o ajustare a platii datoriilor stabilite prin procedura judiciara, intrucat actul de ajustare nu avea statut de 'lege' in sensul a jurisprudentei Curtii (SARL Amat-G si Mébaghichvili c. Georgia, nr. 2507/03, § 61, CEDH 2005-VIII) sau ca mecanismul de planificare, desi raspunde notiunii de 'lege', fusese aplicat in o maniera defectuoasa (Suljagić impotriva Bosniei si Hertegovinei, nr. 27912/02, §§ 56-57, 3 noiembrie 2009).

Necesita mentionat faptul ca intarzierea punerii in plata a drepturilor salariale restante, care au fost esalonate deja pe parcursul mai multor ani, incepand cu adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 71/2009 referitoare la plata unor sume prevazute in titluri executorii cu privire la acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, a devenit subiect de sanctiune din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului. Ultima hotarare in acest sens, pronuntata in cauza State si altii contra Romaniei la data de 30 martie 2023, a condamnat Statul Roman pentru esalonarea nepermisa a platii sumelor datorate de catre institutiile publice.

In cadrul acestei hotarari, s-a stabilit ca aceasta practica reprezinta o incalcare a art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a art. 1 din Protocolul nr. 1, aditional la Conventie, referitoare la neexecutarea sau executarea intarziata a deciziilor interne favorabile reclamantilor. CEDO a reafirmat ca executarea unei hotarari judecatoresti trebuie sa fie considerata parte integranta a unei "sentinte" conform art 6. Hotararea face trimitere la jurisprudenta sa privind neexecutarea sau executarea cu intarziere a titlurilor definitive, mentionand precedentele cauze Hornsby impotriva Greciei, nr. 18357/91, sau cauza Fundatia Hostel pentru Studentii Bisericii Reformate si Stanomirescu c. Romania, nr. 2699/03 si 43597/07, in care Curtea a constatat deja incalcari similare in situatii in care statul era debitor.

Amanarile repetate de achitare a debitelor datorate nu numai ca vor impovara in viitorul apropiat Statul Roman, dar il supun si riscului unor condamnari ulterioare la CEDO, astfel cum s-a intamplat in precedent, in cauzele Ruianu impotriva Romaniei nr. 34647/97 si State si altii impotriva Romaniei, pronuntata in 30 martie 2023.

Componenta financiara este recunoscuta si garantata la nivel european ca o componenta a independentei justitiei prin numeroase documente internationale, iar jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale subliniaza faptul ca orice reglementare referitoare la salarizarea, ca si la stabilirea pensiilor magistratilor trebuie sa respecte cele doua principii: al independentei justitiei si al statului de drept.

Totodata, potrivit jurisprudentei Curtii Europene de Justitie, 'un stat membru nu isi poate modifica legislatia astfel incat sa determine un regres al protectiei valorii statului de drept, valoare care este concretizata printre altele de articolul 19 TUE. Statele membre sunt, asadar, obligate sa asigure evitarea oricarui regres, in raport cu aceasta valoare, al legislatiei lor, abtinandu-se sa adopte norme care ar aduce atingere independentei judecatorilor' (Hotararea din 20 aprilie 2021, Repubblika, C-896/19, EU:C:2021:311).

In Ordinul nr.13/19.10.2010 emis de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni la solicitarea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei se retine ca 'intr-o tara guvernata de suprematia legii, institutiile publice, mai presus de toate celelalte, sunt obligate sa respecte hotararile judecatoresti si sa le execute intr-o maniera rapida 'ex officio'.

Insasi ideea ca un organ al statului refuza supunerea in fata unei hotarari judecatoresti submineaza conceptul preeminentei legii. Un stat trebuie sa respecte hotararile pronuntate impotriva sa fara intarziere si fara a fi nevoie ca reclamantul sa utilizeze procedurile de executare. Curtea a admis in mod repetat pretentiile reclamantilor, care fie nu au folosit aceste proceduri, fie au fost nevoiti sa le foloseasca, exprimand punctul de vedere ca 'unei persoane care a obtinut o hotarare judecatoreasca impotriva statului in urma unui proces castigat, nu trebuie sa i se ceara sa recurga la proceduri de executare pentru a o pune in aplicare'.

2. Articolul IX alin.5 din Ordonanta de Urgenta nr.115/15.12.2023 incalca dispozitiile art. 1 alin. 3, alin. 4 si alin. 5, art. 16 art.44, si art. 124 din Constitutie.

Articolul 1 alin. 3, alin. 4 si alin. 5 din Constitutie: principiul separatiei puterilor in stat, principiul – fiind subminata puterea judecatoreasca, statul de drept – prin crearea unui conflict de natura constitutionala intre puterile statului, nerespectarea Constitutiei si a legilor.

Art.44 din Constitutie: exproprierea de sumele de bani datorate cu titlu de dobanda penalizatoare de la data indicata in hotararile judecatoresti.

Articolul 16 din Constitutie: Nesocotirea principiului fundamental al echitatii in ceea ce priveste remuneratia din partea debitorului public.

Art. 124 din Constitutie si art.6 CEDO prin crearea cadrului legal pentru debitorii publici de la nerespectarea hotararilor judecatoresti.

Prevederile cuprinse in alineatul (5) al articolului IX din Ordonanta de Urgenta, care stipuleaza ca la sumele esalonate conform alin.(1) se acorda dobanda legala remuneratorie, calculata de la data la care hotararea judecatoreasca a ramas executorie, reprezinta un aspect cu implicatii semnificative atat asupra stabilitatii financiare, cat si a increderii in sistemul juridic.

Aceasta modificare substantiala in natura drepturilor stabilite prin hotararile judecatoresti aduce in discutie insele echitatea si coerenta remuneratiei debitorului public, generand astfel consecinte notabile asupra stabilitatii financiare a acestuia.

Articolul 44 din Constitutie garanteaza dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului. In acest context, hotararea judecatoreasca care constata dreptul la dobanda la un anumit tip de dobanda datorata de la o anumita data reprezinta o recunoastere explicita a unui drept de creanta asupra statului. Orice modificare legislativa care schimba aceasta tipul de dobanda si data exigibilitatii constituie o ingerinta in dreptul de proprietate, afectand astfel garantiile constitutionale prevazute de art. 44.

Mai mult decat atat, modificarea dobanzilor stabilite prin dispozitivul hotararilor judecatoresti nu tine cont de principiul fundamental al echitatii si descurajeaza debitorii publici de la respectarea prompta a hotararilor judecatoresti, desi aceasta obligatie rezulta din dispozitiile art.1535 si urm.din Codul civil. Aceasta perspectiva afecteaza nu doar credibilitatea sistemului juridic, ci si accesul la justitie si capacitatea instantelor de a asigura respectarea hotararilor pronuntate.

Dispozitiile art. 1 alin. 3, alin. 4 si alin. 5 din Constitutia Romaniei sunt incalcate prin aceea ca Executivul, in mod nepermis, intervine in modul de executare al unei hotarari judecatoresti, stabilind astfel in articolul IX alin. 5 ca la sumele esalonate conform alin.(1) se acorda dobanda legala remuneratorie, calculata de la data la care hotararea judecatoreasca a ramas executorie desi potrivit art.din OG 13 dobanzile cuvenite pentru neplata la termen a unor sume de bani sunt dobanzi penalizatorii, iar in ceea ce priveste drepturile salariale, conform 166 din Codul Muncii, dobanda se plateste de la data cand suma trebuia achitata lunar, si nu doar de la data ramanerii executorii a unei hotarari judecatoresti de constatare a datoriei.

Articolul 1 din Constitutie subliniaza principiul separatiei puterilor in stat, care reprezinta o prevedere esentiala pentru garantarea unui sistem democratic si echilibrat. Aceasta separare presupune ca autoritatile publice – legislativul, executivul si judiciarul – isi desfasoara activitatile in mod independent si echilibrat.

O hotarare judecatoreasca definitiva si executorie are o valoare de stabilitate si legalitate. Orice act normativ care intervine pentru a schimba conditiile stabilite prin hotararea judecatoreasca creeaza o incertitudine juridica si submineaza principiul stabilitatii juridice.

3. Prevederile alineatului (4) ale articolului IX din Ordonanta de Urgenta nr.115/15.12.2023 incalca dispozitiile art. 16 art.44, si art. 124 din Constitutie.

Dispozitiile interzic executarea silita in continuare a sumelor stabilite in hotararile judecatoresti dupa data de 31 decembrie 2023. Aceasta reprezinta o amenintare directa la adresa independentei profesionale a executorilor judecatoresti, limitandu-le capacitatea de a-si indeplini atributiile in conformitate cu legea si hotararile judecatoresti.

Interdictia explicita de continuare a executarii silite a sumelor stabilite in hotararile judecatoresti, prin dispozitia de suspendare a procedurii prevazute la articolul IX alin. 5 din OUG, sugereaza o schimbare majora in paradigma executarii hotararilor judecatoresti.

Aceasta perspectiva reprezinta o vulnerabilizare semnificativa a functiei executorilor judecatoresti, care, prin natura atributiilor lor, trebuie sa actioneze in conformitate cu hotararile instantelor fara nicio influenta externa sau presiune politica.

Aceasta situatie este cu atat mai ingrijoratoare, cu cat independenta si impartialitatea executorilor judecatoresti sunt esentiale pentru asigurarea respectarii hotararilor judecatoresti si pentru functionarea corecta a sistemului judiciar in ansamblu. O profesie subordonata unor influente politice poate sa nu mai serveasca adecvat scopului sau fundamental de a asigura executarea eficienta si impartiala a hotararilor instantelor, subminand astfel increderea publicului in justitie.

Aceasta conditie de limitare a posibilitatii organului de executare de a continua procedura de executare intra in conflict cu articolul 287 din Codul Penal, care sanctioneaza refuzul de a indeplini un anumit act stabilit prin hotarare judecatoreasca.

Amanarile repetate de achitare a debitelor datorate, in special debitele datorate magistratilor, nu numai ca vor impovara in viitorul apropiat Statul Roman, dar il supun si riscului unor condamnari ulterioare la CEDO, astfel cum s-a intamplat in precedent, in cauzele Ruianu impotriva Romaniei nr. 34647/97, State si altii impotriva Romaniei pronuntata in 30 martie 2023.

Componenta financiara este recunoscuta si garantata la nivel european ca o componenta a independentei justitiei prin numeroase documente internationale, iar jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale subliniaza faptul ca orice reglementare referitoare la salarizarea, ca si la stabilirea pensiilor magistratilor trebuie sa respecte cele doua principii: al independentei justitiei si al statului de drept.

Or, esalonarea repetata a platii drepturilor magistratilor recunoscute judecatoreste, ca si incalcarea de catre Guvern a propriilor angajamente de plata, prin plasarea debitelor sub semnul incertitudinii dupa 15 ani, incalca insasi independenta financiara a magistratului, precum si dreptul de proprietate al tuturor categoriilor de persoane la care OUG se refera. Din aceasta perspectiva, sunt incalcate prevederile articolului 44 si articolul 124 alin. 1, alin. 2 si alin. 3 din Constitutia Romaniei.

Reamintim ca Statul are obligatia de a stabili remuneratia judecatorilor astfel incat sa compenseze statutul, functiile si responsabilitatile acestora, iar mentinerea remuneratiei judecatorilor, implicit achitarea acestor remuneratii, este una dintre garantiile independentei judecatorilor, conform dispozitiilor constitutionale care definesc statutul acestora: art.125 (pentru judecatori) si art.132 (pentru procurori).

Independenta justitiei include securitatea financiara a magistratilor, care presupune si asigurarea unei garantii sociale.

Imprejurarea ca dispozitiile art. VIII si IX anterior mentionate se refera la toate categoriile de personal din institutiile si autoritatile publice, adaugat pe ultima suta de metri in cuprinsul OUG, mascheaza in fapt prevederile initiale care se refereau doar la categoria personalului din justitie, asupra caruia in ultima perioada de timp Ministerul Finantelor a facut presiuni nepermise – intentionand in fapt nerespectarea hotararilor judecatoresti prin neachitarea debitelor restante.

Aparitiile din ultima perioada de timp in spatiul public a unor documente elaborate de executiv – prin Ministerul Finantelor –, asupra carora am atras atentia in mod constant ca incalca prevederile constitutionale, sunt adoptate in prezenta OUG, fiind evidenta imixtiunea executivului in atributiile puterii judecatoresti.

4. De asemenea, in mod discriminator, in timp ce unor categorii profesionale li se acorda majorari de salarii substantiale, in cazul sistemului de justitie se prevede ca nu se aplica in anul 2024 actualizarea pensiilor cu indicele de inflatie, desi pentru judecatorii si procurorii cu pensiile aflate in plata la acest moment nu este prevazuta posibilitatea actualizarii cu indicele de inflatie, ci procentual, in functie de majorarea indemnizatiei judecatorilor si procurorilor din activitate.

Astfel, potrivit articolului XLI: '(1) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, in anul 2024, pensiile de serviciu stabilite in conditiile legii nu se actualizeaza cu rata medie anuala a inflatiei. (2) Prin derogare de la prevederile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, cu modificarile si completarile ulterioare, in anul 2024, pensiile de serviciu stabilite in conditiile legii nu se actualizeaza cu rata medie anuala a inflatiei'.

Atragem atentia asupra redundantei dispozitiilor din articolul XLI alin. 1 si alin. 2 din Ordonanta de Urgenta nr.115/15.12.2023, in conditiile in care, potrivit prevederilr articolului 213 alineat (2) din Legea nr. 303/2004, pensia de serviciu in curs de plata, inclusiv cea a magistratului care indeplineste conditiile de pensionare pana la 1 ianuarie 2024 si a celor aflati in functie, se ajusteaza exclusiv cu indemnizatia corespunzatoare unui magistrat activ.

Spunem aceasta, intrucat, potrivit art. V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, 'prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau indeplinesc conditiile de pensionare pana la data de 1 ianuarie 2024, precum si pentru persoanele in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate si pensia de urmas, se actualizeaza procentual ori de cate ori se majoreaza indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru judecatorii sau procurorii in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional'.

Ca atare, la acest moment, atat pentru cei care au decizii emise, in plata sau nu, cat si pentru cei care indeplinesc conditiile de pensionare sau sunt in activitate la data intrarii in vigoare a Legii nr. 282/2023, actualizarea se realizeaza prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizatiei de incadrare brute, astfel incat solutia neactualizarii pensiilor in functie de indicele de inflatie apare in mod gratuit, doar pentru a genera un impact social de denigrare a justitiei, intrucat nu poate viza decat pensiile ce vor fi stabilite pentru judecatorii si procurorii ce vor intra in profesie ulterior datei de 1 ianuarie 2024.

Este in mod vadit discriminatoriu un text al unei ordonante ce modifica cu depasirea competentelor constitutionale o lege organica fara a avea un impact imediat, justificat financiar si care vizeaza doar personalul din sistemul de justitie, in timp ce pentru alti pensionari, inclusiv beneficiari ai unor pensii de serviciu substantiale, nu se prevede aceasta sanctiune.

Avand in vedere fundamentarile prezentate anterior, solicitam ca, in virtutea competentelor pe care le posedati, sa constatati ca prevederile Ordonantei de Urgenta nr.115/15.12.2023 supuse criticii sa se preteze ca subiect al exceptiilor de neconstitutionalitate invocate si sa procedati in consecinta.

Invederam ca nu este necesara intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta nr.115/15.12.2023 pentru a se constata neconstitutionalitatea unui text de lege, dispozitiile contrare Constitutiei existand de la momentul adoptarii lor, putand fi evitate procedure judiciare ulterioare”.

Comentarii

# maxtor date 18 December 2023 20:46 +167

poate e nevoie si de un referenduum pe Justitie,Prezidentu pare a nu se gandi la altceva; poate face urat deci nu-l deranjati in urmatoarele aprox. 365 de zile.

# Cozia date 18 December 2023 22:47 0

A fost odata ca niciodata, ......pe cand atributiile CSM-ului erau la Ministerul Justitiei nu extistau probleme salariale in randul magistratilor si nici atatea conflicte intre magistrati ... Dar bineinteles, s-a dorit un CSM ( un aparat de control al magistratilor prin programul Ecris, un aparat de mancat bani, un aparat de bataie pe functiile de conducere din interior). Cred ca si acest CSM a adus magistratura acolo unde este acum ... in dispretul public .

# Ana date 22 December 2023 11:42 +6

Existau probleme salariale. De aceea există și atât de multe hotărâri judecătorești ce necesită executarea. Dar, într-adevăr un asemenea haos ca în prezent nu a mai existat. ICCJ ca ordonator principal de credite bâjbâie, nu are constanță în ordinele pe care le emite, are o voce slabă care îi reprezintă pe magistrați în persoana doamnei jud. Corbu ( vezi finanțarea obținută)...cumva este pălăria prea mare? Într-adevăr, justiția ar trebui să își managerieze singură fondurile alocate dar fără fonduri alocate de Guvern și fără o mână forte...avem numai debandadă, frustrare, proteste și, cel mai acut, impresia că magistrații și grefierii sunt ai nimănui.Biată justiție, în genunchi și sufocată!Iar justițiabilii sunt cei care suportă consecințele!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.05.2024 – CSM incepe consultarea cu instantele si avocatii

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva