Niciun Procuror General nu a avut curajul in cei 30 de ani de la Revolutia din 1989 sa promoveze revizuirea celui mai criminal proces din Romania, proces care, culmea, a servit drept temelie statului democratic de astazi. Vorbim despre mascarada de la Garnizoana Targoviste din Sfanta Zi de Craciun, de 25 decembrie 1989, (cand nici porcul nu se taie) finalizata cu impuscarea la zid a sotilor Elena si Nicolae Ceausescu, pe baza unui rechizitoriu scris pe genunchi de generalul Dan Voinea in elicopter, in drum spre Targoviste. Rechizitoriu in care fostul "iubit conducator" si sotia acestuia erau acuzati de savarsirea infractiunilor de genocid, subminarea puterii de stat, subminarea economiei nationale si acte de diversiune. O mascarada judiciara care a avut rolul de a prosti natiunea ca a avut loc un act de justitie, cand in fapt a fost un asasinat care ne-a descalificat ca popor.

In ce tara s-a mai vazut ca nici dupa 30 de ani sa nu existe un procuror general care sa doreasca aflarea adevarului, sa ceara revizuirea sentintei criminale de la Targoviste, si sa lupte pentru tragerea la raspundere a celor care au folosit Justitia in interes propriu pentru a-i elimina in mod barbar pe conducatorii tarii?

Verdictul Curtii Morale a Revolutiei

Revizuirea procesului Ceausescu nu s-a facut nici dupa verdictul Curtii Morale a Revolutiei, condusa de fostul celebru judecator Corneliu Turianu, curte morala constituita din revolutionari de renume, care a stabilit ca procesul sotilor Ceausescu a abundat de abuzuri si ilegalitati. Verdictul istoric pronuntat in 11 ianuarie 1996 de Curtea Morala a Revolutiei, in cadrul Procesului Procesului Ceausescu - organizat la initiativa Ziarului ZIUA - a concluziona ca procesul sotilor Ceausescu a fost un abuz fara margini, savarsit in toate fazele procesuale, respectiv:

"In ce priveste faza de urmarire penala au fost incalcate urmatoarele norme procedurale:

- nu a fost efectuata urmarirea penala;

- a fost incalcat principiul asigurarii dreptului la aparare, prin neparticiparea aparatorilor la prezentarea materialului de urmarire penala;

- instanta a fost sesizata prin rechizitoriu, fara a exista un dosar de urmarire penala, actiunea penala fiind pusa in miscare in lipsa unui atare material;

In ce priveste faza judecatii:

- a fost incalcat principiul dreptului la aparare;

- nu s-a dispus efectuarea expertizei psihiatrice, obligatorie in cauzele care au ca obiect de judecata infractiuni ce atrag pedeapsa cu moartea;

In ce priveste punerea in executare:

- a fost incalcata prevederea conform careia punerea in executare se face numai dupa ramanerea definitiva a sentintei judecatoresti;

- a fost incalcata prevederea legala care precizeaza ca hotararea judecatoreasca devine definitiva dupa scurgerea a 10 zile de la pronuntare;

- a fost ignorat dreptul condamnatilor de a face cerere de gratiere ulterior ramanerii definitive a hotararii".

Justitia, folosita pentru executia sotilor Ceausescu

Rechizitoriul care a stat la baza condamnarii sotilor Ceausescu si deci a abuzurilor constatate de Curtea Morala a Revolutiei a fost intocmit de generalul Dan Voinea in 24 decembrie 1989, imediat dupa ce Ion Iliescu, autoproclamat lider al Revolutiei si nu numai, a decis prin formatiunea politica inexistenta pana atunci, Frontul Salvarii Nationale, infiintarea unui Tribunal Militar Exceptional care sa ii judece de urgenta pe sotii Ceausescu. Urgenta judecarii sotilor Ceausescu, astfel cum se specifica in actul semnat in 24 decembrie 1989 de Ion Iliescu, era data de "dorinta in acest sens a tuturor cetatenilor cinstiti ai Romaniei".

Ce s-a scris s-a si intamplat pentru ca, o zi mai tarziu, in ziua de Craciun, Elena si Nicolae Ceausescu au fost judecati de o instanta neconstituita legal, fara aparare si fara respectarea drepturilor omului. Procesul nu a durat mult si s-a finalizat asa cum deja o tara intreaga stie. La zid!

Fara instanta legal investita! Fara aparare efectiva! Caci dupa cum veti vedea avocatii numai aparare nu au facut, trecand de parte multimii acuzatoare! Fara recurs! Caci hotararea, desi prevedea dreptul la recurs, care se putea formula in 10 zile, a fost transformata in hotarare executorie pe baza refuzului sotilor Ceausescu de a recunoaste legalitatea Tribunalului Militar Exceptional infiintat prin dispozitia lui Ion Iliescu.

Fara cale extraordinara de atac! Fara respectarea Constitutiei in vigoare la acea data si fara respectarea in esenta a drepturilor fundamentale pentru care peste 1.000 de oameni au murit in timpul Revolutiei.

Notiunile de justitie independenta, domnia legii si drepturile omului au fost calcate in picioare inca din prima zi de "libertate" sub noul regim "democratic" instalat prin autoproclamari si preluari de putere cu incalcarea Constitutiei, care milita, culmea, pentru legalitate, apararea demnitatii umane si a libertatii. Completul de judecata, respectiv judecatorul Gica Popa (foto 1 centru) a fost adus cu elicopterul, spunandu-i-se ca judeca niste teroristi (terioristi care nici pana astazi nu au fost descoperiti), procurorul Dan Voinea si-a scris rechizitoriul de doua pagini in elicopter (fara a avea la baza un dosar de urmarire penala) in drum spre Garnizoana Targoviste. Astfel au aratat inceputurile Justitiei in noua era democratica a Romaniei si in acest mod au fost folositi magistratii!

Procesul Procesului Ceausescu

Data fiind multitudinea de informatii si dezinformari, dar si nedreptatea care continua sa existe in cel mai criminal proces al Romaniei, in care abuzurile s-au savarsit pe banda rulanta, fara ca cineva sa fie tras la raspundere, Lumea Justitiei a decis sa readuca in actualitate "Procesul procesului sotilor Ceausescu", desfasurat in 11 ianuarie 1996 de cotidianul ZIUA, condus de Sorin Rosca Stanescu.

La baza acestui articol a stat chiar verdicul Curtii Morale a Revolutiei, instanta desemnata sa judece toate probele din dosarul penal solutionat de Tribunalul Militar Exceptional care i-a condamnat la moarte pe sotii Elena si Nicolae Ceausescu. Verdictul, precum si intregul proces al procesului sotilor Ceausescu, a fost cuprins in Cartea "Procesul Ceausescu" scrisa de jurnalistii Razvan Savaliuc si Tana Ardeleanu si de colonelul Ion Baiu.

Astfel, Curtea Morala a Revolutiei a fost organismul creat prin liber consimtamant de organizatiile de revolutionari din orasele martir ale Romaniei, fiind compusa dintr-un presedinte si 11 jurati, alesi dintre revolutionarii autentici si incontestabili care s-au remarcat in decembrie 1989 in lupta pentru daramarea regimului comunist, al caror rol a fost de a decide, prin majoritate de voturi, verdictul final al procesului sotilor Ceausescu.

Presedintele instantei a fost desemnat judecatorul Corneliu Turianu, fost presedinte al Tribunalului Bucuresti, revocat din functie de Putere dupa ce a anulat o serie de voturi frauduloase ale PSD la alegerile legislative din 1992. Rolul lui Corneliu Turianu a fost pur tehnic, de conducere a dezbaterilor.

Iata care au fost cei 11 de jurati ai Curtii Morale a Revolutiei:

- Claudiu Iordache, presedinte mora al juratilor, vicepresedinte al Asociatiei revolutionare Victoria – Timisoara;

- Lorin Fortuna – presedintele Partidului Republican si al Asociatiei Victoria – Timisoara;

- Dumitru Iuga – fost detinut politic, lider al Sindicatului Liber din Radiodifuziunea Romana;

- Adrian Dumitrescu – presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989 – Bucuresti;

- Gheorghe Pastor – presedintele Asociatiei pentru Aflarea Adevarului despre Revolutia din 1989 – Bucuresti;

-Dorin Maxim – presedintele Asociatiei Luptatorilor Raniti, Invalizi si Urmasii celor Decedati in Decembrie 1989 – B ucuresti;

- Ioan Demi – presedintele Asociatiei Revolutionare IAR – Brasov;

- Radu Chesaru – fost dizident si detinut politic, liderul Asociatiei Vulturul Brancovenesc;

- Anghel Vasile – presedintele Sindicatului 15 noiembrie 1987 – Brasov;

- Viorel Tocan – colonel in rezerva, fost membru al Comitetului de Aparare pentru Democratizarea Armatei si liderul Asociatiei pentru aflarea adevarului din Decembrie 1989.

- Nica Leon – presedintele Partidului Liberal Democrat.

"Teroristii" de la Revolutie, aparuti dupa fuga sotilor Ceausescu

Rememorarea evenimentelor care au condus la procesul de la Targoviste al sotilor Ceausescu ne arata ca:

In dimineata zilei de 22 decembrie 1989, dupa ce a iesit la balconul cladirii Comitetului Central pentru a calma populatia iesita masiv pe strazi dupa evenimentele sangeroase de la Timisoara, Nicolae Ceausescu a realizat furia oamenilor, care fortau chiar intrarea in sediul cladirii CC al PCR. Ceausescu i-a solicitat generalului Victor Atanasie Stanculescu, pe atunci prim-adjunct al ministrului Apararii si sef al Directiei de Comert Exterior a Armatei prin care se desfasurau contractele cu armament, sa ii aduca un elicopter. Acest lucru s-a intamplat rapid, astfel ca la orele 12.00 ale zilei de 22 decembrie 1989 Nicolae Ceausescu si sotia acestuia Elena Ceausescu au fugit din Bucuresti la bordul elicopterului care a decolat de pe cladirea fostului Comitet Central al PCR.

Imediat dupa fuga sotilor Ceausescu s-a incercat preluarea puterii de catre mai multe persoane, care se perindau prin fata camerelor de filmat ale Televiziunii Romane, timp in care in strada avea loc un adevarat razboi intre romani si Armata Romana, care a facut ca la finalul Revolutiei numarul mortilor sa depasesasca 1.100 de persoane, iar cel al ranitilor sa fie peste 4.000.

Multe dintre aceste victime le-au fost puse in spate sotilor Ceausescu desi, in realitate, din 22 decembrie 1989, dupa fuga sotilor Ceausescu, "cand au aparut zorii libertatii" (cum a sustinut judecatorul Gica Popa in timpul mascaradei judiciare de la Targoviste referindu-se la plecarea din sediul CC al PCR de catre sotii Ceausescu) au murit cele mai multe persoane (peste 900 din cei circa 1100 de morti).

Caci, astfel cum arata documentele, doar o mica parte din cei peste 1.100 de romani cazuti la Revolutie au murit pana in 22 decembrie, ora 12.00, ora la care sotii Ceausescu au fugit cu elicopterul si au abandonat Puterea.

Din data de 22 decembrie 1989, puterea in stat a fost preluata de grupul lui Ion Iliescu, din care mai faceau parte generalul Nicolae Militaru, Silviu Brucan, Petre Roman, Emil "Cico" Dumitrescu si Gelu Voican Voiculescu. Grupul s-a prezentat in pulovere la Televiziunea Romana acreditand ideea ca reprezinta vointa populara si a anuntat in data de 22 decembrie 1989, la orele 17.30, infiintarea CFSN (Consiliul Frontului Salvarii Nationale) condus de Ion Iliescu.

In numele poporului, imediat ce a fost instalat Frontul Salvarii Nationale, Ion Iliescu a deschis granitele permitand comandourilor maghiare si rusesti libertate de miscare deplina, a instigat Armata impotriva Securitatii, si a numit in fruntea Ministerului Apararii pe generalul pensionar Nicolae Militaru, desi acesta fusese dovedit ca spion al Serviciului Militar Sovietic. Acelasi Militaru, in noua sa calitate de ministru al Apararii, a fost si cel care a impartit arme populatiei pentru a crea premisele unui razboi civil.

Ordinul lui Iliescu de infiintare a Tribunalului Militar Exceptional

Si tot in numele poporului, dar fara a avea vreo calitate oficiala, alta decat autoproclamat lider, cetateanul Ion Iliescu, care era directorul Editurii Tehnice, a semnat in data de 24 decembrie 1989 actul de constituire a Tribunalului Militar Exceptional, instanta care avea sa ii judece pe Nicolae si Elena Ceausescu o zi mai tarziu, in 25 decembrie 1989.

Documentul de constituire a Tribunalului Militar Exceptional a fost semnat de Ion Iliescu in numele Consiliului Frontului Salvarii Nationale, in calitate de presedinte al CFSN (calitate de pe care nu o detinea la acea data, el dobandind functia de presedinte al CFSN abia in 26 decembrie 1989). Ce nu este foarte cunoscut, desi este extrem de important, este faptul ca semnarea acestui act a fost decisa intr-o toaleta a MApN, in care Iliescu, Virgil Magureanu (primul director SRI dupa Revolutie) si generalul Victor Atanasie Stanculescu s-au intalnit pentru a pune la cale in detaliu finalul Revolutiei si instaurarea noii puteri. Discutiile din WC au fost purtate in soapta, fiind acoperite de sunetul apei din toaleta.

Iata ce prevedea actul semnat de Ion Iliescu pentru constituirea Tribunalului Militar Exceptional:

"Consiliul Frontului Salvarii Nationale din Romania, constituit prin vointa poporului la 22 decembrie 1989, ca organ suprem al puterii de stat:

Avand in vedere faptele deosebit de grave savarsite de cetatenii Ceausescu Nicolae si Ceausescu Elena, destituiti din functiile de stat si politice prin actiunea revolutionara a maselor populare;

Constatand ca acestia au organizat din timp si au dirijat o serie de actiuni ostile, indreptate impotriva poporului roman,

Hotaraste

1.Instituirea unui Tribunal Militar Exceptional, care sa precedeze de urgenta la judecarea faptelor comise de Ceausescu Nicolae si Ceausescu Elena. Urgenta este impusa de dorinta, in acest sens, a tuturor cetatenilor cinstiti ai Romaniei;

2.Tribunalul Militar Exceptional va judeca aceasta cauza in conformitate cu prevederile legale ramase in vigoare. In ce priveste procedura si dreptul material penal;

3.Acest tribunal va fi alcatuit in componenta stabilitata de Legea pentru organizarea judecatoreasca in vigoare, urmand a se asigura intocmai dreptul de aparare a faptuitorilor.

Presedintele Consiliului Frontului Salvarii Nationale

Ion Iliescu

Romania, Bucuresti, 24 decembrie 1989"

Procesul de la Garnizoana Targoviste

Dupa aceasta hotarare data de Ion Iliescu, in 25 decembrie 1989, in ziua de Craciun, au plecat de pe Stadionul Steaua din Bucuresti catre Garnizoana Targoviste doua elicoptere Puma 330, echipate de lupta, in care se afla intregul complet de judecata al Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, care avea rolul de a-i judeca pe sotii Ceausescu (arestati intre timp). Presedintelui Tribunalului, judecatorul Gica Popa, i s-a spus ca urmeaza sa judece niste terioristi!

Altfel, din cele doua elicoptere au coborat pentru a lua parte la ceea ce urma sa devina mascarada judiciara care a dus la asasinarea sotilor Ceausescu urmatorii:

- Gica Popa – judecatorul care dupa ce a pronunta solutia in dosar a fost avansat la gradul de genral maior;

- Ion Nistor – judecator, colonel de justitie si asistent al presedintelui Tribunalului;

- Virgil Magureanu – ofiter al MI si profesor la Academia Stefan Gheorghiu. Dupa Revolutie a fost primul director al Serviciului Roman de Informatii;

- Dan Voinea – procurorul care a dispus trimiterea in judecata a sotilor Ceausescu;

- Constantin Lucescu – avocatul propus din oficiu in apararea lui Nicolae Ceausescu;

- Nicolae Teodorescu – avocatul propus din oficiu in apararea Elenei Ceausescu;

- Victor Atanasie Stanculescu – prim-adjunct al ministrului Apararii, sef al Directeiei de Comert exterior al Armatei. Dupa proces a fost avansat la gradul de general colonel si la functia de ministru al Apararii Nationale.

- Mugurel Florescu – maior de justitie, martor asistent din partea CFSN. Dupa proces a fost avansat rapid la gradul de general maior primind functia de Procuror General adjunct al Romaniei;

- Stefan Matenciuc – locotenent major al MApN, aghiotant al generalului Stanculescu. Dupa proces a fost avansat in grad si numit consilier economic la Mosova;

- Ion Baiu – colonel, sef de stat major al Institutului de Cercetarii Stiintifice al MApN, cameramanul care a filmat procesul si executia. Dupa proces a ajuns consilier guvernamental;

- Ion Boeru – capitan MApN, comandatul celor sapte subofiteri parasutisti care asigurau paza completului de judecata (cel care i-a mitraliat pe sotii Ceausescu);

- Gelu Voican Voiculescu – martor asistent al CFSN. Dupa proces a ocupat functia de vice-prim-ministru si mai apoi cea de ambasador in Tunis.

Avocatii apararii, mai duri decat acuzatorii

Ura adunata impotriva sotilor Ceausescu a facut ca in timpul procesului desfasurat la Garnizoana Targoviste toti cei adunati in sala sa se transforme in acuzatori. Astfel cum este cunoscut chiar din stenogramele procesului de la Targoviste, inclusiv cei doi avocati care ar fi trebuit sa le asigure apararea sotilor Ceausescu, respectiv Nicolae Teodorescu si Constantin Lucescu, au trecut de parte acuzarii, dorind in acelasi timp sa le ofere garantii sotilor Ceausescu ca procesul se desfasoara legal si ca se respecta legea. Lucru, evident, nereal! Iar verdicul Curtii Morale a Revolutiei dovedeste acest fapt.

Iata ce le-a spus avocatul Teodorescu sotilor Ceausescu la inceputul procesului de la Targoviste:

"Domnule Ceausescu, este sansa de a spune ce v-a indemnat sa faceti, este un tribunal legal constituit. Organismul pe care dumneavoastra il invocati a fost desfiintat prin forta poporului, prin vointa poporului roman. Daca intelegeti, va rugam sa ne spuneti, cu ce intelegeti sa va faceti aceasta aparare? Este o obligatie morala fata de dumneavoastra, va rugam sa va ridicati in picioare, indiferent daca dumneavoastra sunteti de acord sau nu. Pentru ca acesta este totusi un tribunal legal constituit".

Acelasi avocat Teodorescu, aproape de finalul procesului, a avut urmatoarea pledoarie, care avea rolul de a-i convinge pe sotii Ceausescu, pe care ii apara, ca nu se incalca legea in mascarada de la Targoviste:

"Deci (...) noi constatam si va rog sa consemnati in procesul verbal al sedintei acest fapt ca am constatat ca sunt indeplinite toate formele procedurale prevazute de lege pentru trimiterea in judecata si judecarea celor care au comparut in calitate de inculpat. Deci este o greseala pe care o savarsesc cei doi inculpati, nu a faptului recunoasterii sau nerecunoastere, pentru ca aceasta, recunoasterea sau nerecunoasterea, daca este dezmintita de probe nu face doua parale. Si dumnealor au socotit, desi eu am venit sa le acord, sa le fac cinstea de a-i apara. Ei se mentin in aceeasi pozitie pe care au avut-o dintr-un inceput, zicand ca este un act de provocare daca i-am intrebat daca sunt bolnavi psihic sau nu (...)".

Pe langa atitudinea avocatilor, judecatorului, procurorului si a celor prezenti in sala in care se desfasura judecata de la Targoviste fata de Elena si Nicolae Ceausescu, in timpul procesului s-au incalcat mai multe norme de procedura, in toate fazele procesuale, de la urmarirea penala, pana la punera in executare a solutiei.

Curtea Morala a Revolutiei a sintetizat totul in Verdicul pe care il prezentam in continuare:

"Noi, Curtea Morala a Revolutiei, compusa din 11 jurati, desemnati de 54 de organizatii revolutionare prezidata de doctorul in drept Corneliu Turianu, constatam urmatoarele:

Rejudecarea procesului sotilor Ceausescu nu trebuie in niciun caz privita ca un proces propriu-zis, in cadrul si conditiile fixate de legea penala, ci ca un act cu valoare pur moala, prin care se urmareste restabilirea ideilor de legalitate si justitie, grav afectate de simulacrul judiciar de la Targoviste.

Nu ne propunem absolvirea de raspundere a cuplului dictatorial, vinovat de incalcarea sistematica a drepturilor omului, de atmosfera de teroare propagata prin toate parghiile statului comunist, de degradarea vietii, de distrugerea patrimoniului spiritual al tarii si, nu in cele din urma, de reprimarea sangeroasa a oricarei miscari de impotrivire, culminand cu masacrul ordonat la Timisoara si Bucuresti in perioada 17-22 decembrie 1989.

'Procesul Ceausescu' trebuia sa fi fost, de fapt, 'procesul tuturor crimelor si faradelegilor comuniste', savarsite in numele unei ideologii absurde si al intereselor clicii ce a acaparat puterea, prin frauda si abuz, in urma cu aproape 50 de ani. Ori, un asemenea proces nu este si nu va fi cu putinta cata vreme Romania nu va ajunge la o democratie autentica. Si atunci ce a urmarit procesul care a avut loc astazi, 11 ianuarie 1996? Un obiectiv important si anume daca a fost indeplinit actul de justitie cu observarea stricta a tuturor drepturilor pe care le are oricine din cei ce compar in fata completului de judecata!

Procesul sotilor Ceausescu a repetat, prin abuz si ilegalitate 'procesele' la a caror montare a contribuit din plin vointa lor dictatoriala, dispretul lor suveran fata de lege si oameni.

Procesul sotilor Ceausescu se integreaza perfect in suita nesfarsitelor abuzuri ale comunismului. Din acest punct de vedere el seamana perfect cu inscenarea pusa la cale de catre Gheorghe Gheorghiu Dej lui Lucretiu Patrascanu, in scopul eliminarii unui rival politic. Si daca ne-am oprit asupra lui, asta este din dorinta Curtii Morale a Revolutiei de a se pune capat odata pentru totdeauna inscenarilor judiciare. Repetam, nu reabilitarea sotilor Ceausescu a fost pusa in cauza, ci reabilitatea ideii de dreptate si justitie.

Ascultand partile si consultand probele existente, Curtea Morala a Revolutiei retine urmatoarele:

1.In ce priveste faza de urmarire penala au fost incalcate urmatoarele norme procedurale:

- nu a fost efectuata urmarirea penala;

- a fost incalcat principiul asigurarii dreptului la aparare, prin neparticiparea aparatorilor la prezentarea materialului de urmarire penala;

- instanta a fost sesizata prin rechizitoriu, fara a exista un dosar de urmarire penala, actiunea penala fiind pusa in miscare in lipsa unui atare material;

2.In ce priveste faza judecatii:

- a fost incalcat principiul dreptului la aparare;

- nu s-a dispus efectuarea expertizei psihiatrice, obligatorie in cauzele care au ca obiect de judecata infractiuni ce atrag pedeapsa cu moartea

3.In ce priveste punerea in executare:

- a fost incalcata prevederea conform careia punerea in executare se face numai dupa ramanerea definitiva a sentintei judecatoresti;

- a fost incalcata prevederea legala care precizeaza ca hotararea judecatoreasca devine definitiva dupa scurgerea a 10 zile de la pronuntare;

- a fost ignorat dreptul condamnatilor de a face cerere de gratiere ulterior ramanerii definitive a hotararii;

Tinand cont de aceste grave incalcari ale Codului de procedura penala, in vigoare la data de 25 decembrie 1989, dintre care multe atrag nulitatea absoluta a sentintei, Curtea Morala a Revolutiei constata ca procesul sotilor Ceausescu nu s-a desfasurat in conditii de legalitate si in consecinta sesizeaza Parchetul General in vederea pronuntarii recursului in anulare".

Procurorii Generali ai Romaniei s-au temut sa ceara revizuirea!

La data de 17 ianuarie 1996 a fost depus catre Procurorul General al Romaniei, la acea data Vasile Manea Dragulin, plangerea impotriva celor care au organizat si derulat procesul Ceusescu, insotit de verdictul Curtii Morale a Revolutiei, insa de atunci si pana azi... tacere!

Nici Manea Dragulin si nici procurori generali care i-au urmat (printre care si ultimii trei Laura Kovesi, Augustin Lazar, Bogdan Licu) nu au avut curajul sa puna mana pe cartoful fierbinte numit procesul Ceausescu desi, aveau posibilitatea ca prin solutionarea acestui dosar sa anuleze cea mai rusinoasa sentinta a justitiei romane, iar apoi sa se ceara tragerea la raspundere a celor care au luat parte la mascarada judiciara de la Targoviste.

Iata care au fost procurorii care au ocupat functia Procuror General al Romaniei dupa Vasile Manea Dragulin si care ar fi putut sa stabileasca juridic seria abuzurilor din dosarul sotilor Ceausescu:

- Vasile Manea Dragulin: 26 aprilie 1993 - 27 august 1996

- Nicolae Cochinescu: 27 august 1996 - 26 august 1997

- Sorin Moisescu: 1 septembrie 1997 - 20 iunie 1998

- Mircea Criste: 8 iulie 1998 - 25 ianuarie 2001

- Tanase Joita: 25 ianuarie 2001 - 29 august 2003

- Ilie Botos: 29 august 2003 - 28 iulie 2006

- Laura Codruta Kovesi: 2 octombrie 2006 - 2 octombrie 2012

- Tiberiu Nitu: 16 mai 2013 - 2 februarie 2016

- Bogdan Licu: 3 februarie - 27 aprilie 2016 (interimar)

- Augustin Lazar: 28 aprilie 2016 - 27 aprilie 2019

- Bogdan Licu: 28 aprilie 2019 - prezent (interimar)