Fostul Procuror General al Romaniei Tiberiu Nitu (foto) a fost pus sub urmarire penala de procurorii DNA Marius Bulancea si Ioan Amariei in dosarul coloanelor oficiale, fiind acuzat de savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu. Ex-Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu, s-a prezentat marti dimineata, in jurul orelor 8.00, la sediul DNA central, pentru a fi informat cu privire la faptul ca s-a declansat urmarirea penala pe numele sau, fiind cercetat pentru cele 700 de deplasari cu coloana oficiala de care a beneficiat, in perioada aprilie 2014-octombrie 2015, in Bucuresti, in baza protocolului semnat de PICCJ cu Ministerul Afacerilor de Interne.

Nitu: "Nu am solicitat eu un astfel de protocol. Am avut un dispozitiv de insotire si protectie proportional cu riscul pe care il presupune exercitarea functiei de Procuror General al Romaniei"

La iesirea din sediul DNA, unde a stat mai putin de 30 de minute, Tiberiu Nitu a declarat ca a nu a cerut un astfel de protocol cu MAI, si nu a facut altceva decat sa beneficieze de un dispozitiv de protectie, proprtional cu riscul pe care il presune functia pe care o ocupa, aceea de Procuror General al Romaniei: "Acest protocol a fost incheiat la initiativa MAI. SPP poate solicita sprijin altor institutii alte Statului, inclusiv al MAI, atunci cand considera necesar pentru protectia unui demnitar. Nu am solicitat eu un astfel de protocol. Am avut un dispozitiv de insotire si protectie proportional cu riscul pe care il presupune exercitarea functiei de procuror general al Romaniei. Nivelul de protectie care se asigura ricarui demnitar in functie de responsabilitatile pe care acesta la are si modalitatea efectiva de punere in aplicare a masurilor de protectie nu sunt atributul beneficiarului protectiei, ci al institutiilor specializate ale Statului".

Punerea sub urmarire penala a lui Tiberiu Nitu are loc la fix o saptamana de la momentul la care acesta a anuntat ca demisioneaza din functia de Procuror General al Romaniei, motivandu-si actiunea ca un gest de "responsabilitate si onoare", "in conditiile in care numele meu si functia pe care o reprezint sunt asociate in mod artificial cu o situatie de natura sa aiba consecinte asupra imaginii institutiei pe care o conduc".

Cu toate acestea, inainte sa fie pus sub urmarire penala, Nitu fusese deja tefelit de DNA prin intermediul comunicatului de presa in care se anunta urmarirea penala impotriva fostului ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea,Tiberiu Nitu fiind inca de atunci acuzat de foloase necuvenite. Este pentru prima data in istoria recenta a Romaniei cand un Procuror General este acuzat de subalternii sai, stiut fiind ca dosarul a pornit la Parchetul Tribunalului Bucuresti, a fost pasat la Sectia de urmarire penala din PICCJ, coordonata de subalterna lui Nitu, Camelia Sutiman, dupa care a fost cerut si pasat imediat la DNA in mana procurorilor Marius Bulancea si Ioan Amariei.

UPDATE – La mai bine de o ora de la momentul la care a scurs „pe surse” informatia ca Tiberiu Nitu este urmarit penal, DNA a emis un comunicat de presa cu privire la acuzatiile care ii sunt aduse fostului Procuror General al Romaniei:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei au dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectul:

NITU TIBERIU-MIHAIL, procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la data faptei, cu privire la savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut un folos necuvenit pentru sine.

In ordonanta procurorilor se arata ca, in cauza, exista date si probe care contureaza urmatoarea stare de fapt:

In cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a inregistrat un protocol privind cooperarea in domeniul circulatiei rutiere, incheiat cu Ministerul Afacerilor Interne.
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat la incheierea protocolului de catre procurorul general Nitu Tiberiu-Mihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele doua institutii in scopul insotirii autovehiculului utilizat de catre procurorul general, cu echipaje ale politiei rutiere.
Temeiurile legale invocate in fundamentarea protocolului au fost Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, desi niciunul din cele doua acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de insotire cu echipaje ale politiei rutiere.

De mentionat este faptul ca, oricum, si fara incheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie beneficiaza, in virtutea functiei, de protectie asigurata de Serviciul de Protectie si Paza (SPP), deplasarile fiind realizate cu un autovehicul al acestei institutii care are un regim de circulatie prioritara.

Protocolul semnat de procurorul general Nitu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul in baza caruia, incepand cu luna aprilie 2014, Brigada Rutiera din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, aflata in subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, insotirea deplasarilor efectuate de acesta pe raza municipiului Bucuresti.
Misiunea era realizata in doua schimburi de un agent de politie din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicleta. Zilnic, echipajul astepta sosirea procurorului general in Bucuresti si il insotea la sediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, facilitandu-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenti de politie din teren. Ulterior, agentul de politie ramanea in apropierea unitatii de parchet si insotea eventualele deplasari pe parcursul zilei, iar la finalul programului insotea procurorul general pana la iesirea din Bucuresti.
In conditiile in care procurorul general nu era indreptatit sa beneficieze de insotire cu echipaje ale politiei rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vatamare a intereselor legitime si un prejudiciu material Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, precum si un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.

La data de 03.07.2015, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliata a modalitatii in care se desfasura activitatea de insotirea a demnitarilor pe raza municipiului Bucuresti.

Din documentul mentionat rezulta ca, dintre categoriile de persoane indreptatite legal, singurii demnitari care beneficiau de insotire permanenta erau presedintele Romaniei si primul ministru. De asemenea, de insotire permanenta beneficiau si ministrul de interne si procurorul general, care insa nu ar fi trebuit sa aiba acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numarul persoanele pentru care a fost asigurata activitatea de insotire a fost dublat, cu perturbarea inerenta a circulatiei rutiere in municipiul Bucuresti.
Prevederile referitoare la circulatia pe drumurile publice reglementeaza in mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi insotiti de echipaje de politie rutiera pe parcursul deplasarilor. Ratiunea acestor prevederi tine atat de nevoia de a gestiona in mod eficient resursele limitate de care dispune Politia Romana, cat si de a garanta desfasurarea in bune conditii a circulatiei rutiere.
In acest sens, trebuie avut in vedere ca insotirea unui demnitar de catre politia rutiera presupune atat asigurarea echipajului de insotire si a vehiculului corespunzator, cat si instalarea in teren a unui dispozitiv de dirijare si siguranta a traficului format din posturi fixe, posturi mobile si patrule auto-moto, atat pe traseul care urmeaza a fi parcurs, cat si pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficiala.
Fiecare deplasare presupune, asadar, redirectionarea unui numar semnificativ de agenti de politie de la posturile unde isi desfasoara in mod obisnuit activitatea catre traseele pe care se deplaseaza demnitarul, cu consecinta perturbarii modului in care se realizeaza activitatea de supraveghere, indrumare si control al traficului.

Astfel, in aceste situatii, intersectiile unde actioneaza agentii de politie nu sunt alese in functie de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmaresc optimizarea circulatiei, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasarii pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agentii de politie rutiera aflati in posturile fixe opresc circulatia celorlalte vehicule, asigurand deplasarea nestingherita a coloanei oficiale.

In conditiile in care numarul de agenti de politie care desfasoara la un anumit moment dat activitati de dirijare a traficului pe raza intregului municipiu Bucuresti variaza intre 60 si 80, asigurarea dispozitivului de siguranta pentru fiecare demnitar presupune ca o parte importanta din resursele Brigazii de Politie Rutiera este alocata exclusiv activitatii de insotire, cu afectarea celorlalte responsabilitati. Drept urmare, un numar important de intersectii cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de catre agentii de politie care trebuie sa se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale.
Avand in vedere aceste argumente, art. 223 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, prevede ca beneficiaza de insotire cu echipaje ale politiei rutiere Presedintele Romaniei, presedintii celor doua camere ale Parlamentului si primul ministru. In considerarea importantei acestor functii in stat, legiuitorul a instituit o prezumtie legala absoluta cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate si al inconvenientelor cauzate traficului, prevazand ca demnitarii mentionati pot fi insotiti in toate deplasarile pe care le efectueaza.
Acelasi act normativ prevede, in dispozitiile art. 223 alin. 3, ca ministrii pot beneficia de insotire cu echipaje ale politiei rutiere doar in situatii deosebite, care impun deplasarea in regim de urgenta. Spre deosebire de ipoteza anterioara, beneficiul poate fi invocat de ministru numai daca sunt indeplinite in mod simultan doua conditii – existenta unei imprejurari neuzuale, precum si a unor motive obiective care impun ca demnitarul sa ajunga la o anumita destinatie intr-un interval scurt.
In acest sens, trebuie avut in vedere ca procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie beneficiaza de protectie asigurata de Serviciul de Protectie si Paza conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucratori si a unui autovehicul autorizat sa foloseasca semnale speciale de avertizare sonore si luminoase si sa incalce regimul legal de viteza potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002. Legiuitorul a prezumat ca acest regim de circulatie prioritara este suficient pentru deplasarile demnitarilor, asa cum este suficient pentru deplasarea ambulantelor si a autoturismelor de interventie ale politiei, iar suplimentarea cu echipaje de politie rutiera si inchiderea intersectiilor de pe traseu se justifica doar in situatii exceptionale.
In cazul in care un ministru sau, in cazul de fata procurorul general, considera ca se gaseste intr-o asemenea situatie exceptionala, Serviciul de Protectie si Paza transmite o solicitare scrisa Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispozitie cu privire la insotirea acelei deplasari. Trebuie mentionat si ca Politia Romana nu are competente in asigurarea protectiei demnitarilor, putand coopera cu Serviciul de Protectie si Paza doar in limitele competentelor legale.
Totodata, art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 prevede, in mod limitativ, celelalte categorii de persoane indreptatite sa beneficieze de insotire cu echipaje ale politiei rutiere, respectiv fostii presedinti ai Romaniei, candidatii la functia de presedinte pe durata activitatilor electorale, sefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare si omologii straini ai demnitarilor romani.

Suspectului Nitu Tiberiu-Mihail i s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedura penala.

Facem precizarea ca efectuarea urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.