ATENTIE JUDECATORI: INCHISOARE PENTRU SENTINTA DATA – Dumitrita Piciarca si Liliana Badescu de la CAB au fost condamnate de ICCJ pentru hotararea prin care au anulat pedeapsa lui Dinel Staicu. Piciarca si Badescu au primit cate 4 ani si 4 luni inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului. Solutia pentru linistea DNA a fost dispusa de fostul consilier al Laurei Kovesi, Horia Valentin Selaru, Iulian Dragomir si Francisca Vasile. La fond, se daduse achitare (Minuta)
Verdict la Inalta Curte de Casatie si Justitie care ar trebui sa ii ingrijoreze pe judecatorii din intreaga tara. Este un precedent extrem de periculos, comis la cea mai importanta instanta, care deschide Cutia Pandorei astfel incat judecatorii sa poata fi condamnati pentru abuz in serviciu, in legatura cu sentintele pe care le dau in instanta. Judecatoarele Dumitrita Piciarca si Liliana Badescu de la Curtea de Apel Bucuresti au fost condamnate, miercuri 14 iunie 2017, pe motiv ca au dispus anularea condamnarii afaceristului Dinel Staicu. Practic, este o condamnare pentru solutia data in instanta, caci in niciun moment DNA nu le-a acuzat pe judecatoare ca au luat bani pentru a dispune respectiva hotarare.
Piciarca si Badescu au fost condamnate la cate 4 ani si 4 luni inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului. Mai exact, cele doua judecatoare au primit 4 ani inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu si 1 an inchisoare cu executare pentru favorizarea. Cele doua vor executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani inchisoare, la care s-a adaugat sporul de o treime din pedeapsa de 1 an inchisoare, rezultand in final o pedeapsa de 4 ani si 4 luni inchisoare cu executare.
Decizia de condamnare a fost dispusa de un complet format din fostul consilier al Laurei Kovesi, Horia Valentin Selaru (foto dreapta), vicepresedintele ICCJ Iulian Dragomir si Francisca Vasile. Foarte important este ca decizia de condamnare vine dupa ce la fond, judecatoarea Luminita Cristiu Ninu de la Curtea de Apel Bucuresti hotarase achitarea Dumitritei Piciarca si a Lilianei Badescu.
In ceea ce o priveste pe cea de-a treia judecatoare trimisa in judecata, Veronica Carstoiu, ICCJ a mentinut sentinta CAB, prin care s-a hotarat disjungerea cauzei, atat pe latura penala, cat si pe latura civila.
Iata minuta ICCJ:
„I. Admite apelul formulat de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie impotriva sentintei penale nr.97/F din 19 mai 2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a Penala. Desfiinteaza, in parte, sentinta penala mentionata si, rejudecand:
1. In temeiul art. 297 alin. 1 cu aplicarea art. 309 Cod penal si art. 132 din Legea nr. 78/2000, condamna pe inculpata PICIARCA DUMITRITA la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. In temeiul art. 67 Cod penal, aplica pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 lit. a, lit. b si lit. g Cod penal, pe o durata de 2 ani, pedeapsa ce se va executa in conditiile prevazute de art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal. In temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatei exercitiul drepturilor prevazute de art. 66 lit. a, lit. b si lit. g Cod penal, ca pedeapsa accesorie. In temeiul art. 269 alin. 1 Cod penal, condamna pe inculpata PICIARCA DUMITRITA la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de favorizarea faptuitorului. In temeiul art. 38 alin. 2 raportat la art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, contopeste pedepsele aplicate inculpatei PICIARCA DUMITRITA, urmand ca aceasta sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani inchisoare, la care se adauga sporul de o treime din pedeapsa de 1 an inchisoare, in final, 4 ani si 4 luni inchisoare, cu executare in regim privativ de libertate. In baza art. 45 alin. 1 Cod penal, aplica pe langa pedeapsa principala, pedeapsa complementara constand in interzicerea drepturilor prevazute de art. 66 lit. a, lit. b si lit. g Cod penal, pe o perioada de 2 ani si pedeapsa accesorie constand in interzicerea acelorasi drepturi.
2. In temeiul art. 297 alin. 1 cu aplicarea art. 309 Cod penal si art. 132 din Legea nr. 78/2000, condamna pe inculpata BADESCU LILIANA, la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. In temeiul art. 67 Cod penal, aplica pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 lit. a, lit. b si lit. g Cod penal, pe o durata de 2 ani, pedeapsa ce se va executa in conditiile prevazute de art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal. In temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatei exercitiul drepturilor prevazute de art. 66 lit. a, lit. b si lit. g Cod penal ca pedeapsa accesorie. In temeiul art. 269 alin. 1 Cod penal, condamna pe inculpata BADESCU LILIANA la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de favorizarea faptuitorului. In baza art. 38 alin. 2 raportat la art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, contopeste pedepsele aplicate inculpatei BADESCU LILIANA, urmand ca aceasta sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani inchisoare, la care se adauga sporul de o treime din pedeapsa de 1 an inchisoare, in final, 4 ani si 4 luni inchisoare, cu executare in regim privativ de libertate. In baza art. 45 alin. 1 Cod penal, aplica pe langa pedeapsa principala, pedeapsa complementara constand in interzicerea drepturilor prevazute de art. 66 lit. a, lit. b si lit. g Cod penal, pe o perioada de 2 ani si pedeapsa accesorie constand in interzicerea acelorasi drepturi. Mentine masurile asiguratorii instituite fata de inculpatele Piciarca Dumitrita si Badescu Liliana. Obliga in solidar inculpatele Piciarca Dumitrita si Badescu Liliana la plata dobanzilor legale aferente sumei de 18.838.804,50 lei calculate de la data de 22 februarie 2012 (data pronuntarii deciziei nr. 381/2012) pana la data de 25 octombrie 2016 (data anularii deciziei nr. 381/2012) catre partea civila S.C. Banca Internationala a Religiilor S.A. prin lichidator judiciar SCP Tanasa si Asociatii SPRL. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate ce nu contravin prezentei.
II. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatele Cirstoiu Veronica si Piciarca Dumitrita.
Obliga inculpatele Piciarca Dumitrita si Badescu Liliana la plata catre stat a sumei de cate 4500 lei reprezentand cheltuieli judiciare, din care 1500 lei ocazionate de faza de urmarire penala si 3000 lei ocazionate de faza de judecata. Obliga inculpata Cirstoiu Veronica la plata sumei de 1000 de cheltuieli de judecata ocazionate de prezentul dosar in faza de apel. Cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea apelului formulat de Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie raman in sarcina statului. Onorariile aparatorilor desemnati din oficiu pentru inculpatele Piciarca Dumitrita, Badescu Liliana si Cirstoiu Veronica in suma de cate 360 de lei, raman in sarcina statului. Definitiva”.
Dosarul a fost deschis la cererea lui Morar, inchis de Mirica, redeschis sub Kovesu
Dosarul priveste modul prin care cele trei judecatoare, Dumitrita Piciarca, Liliana Badescu si Veronica Carstoiu, au anulat condamnarea la 7 ani de inchisoare primita de afaceristul Dinel Staicu. Cauza a inceput la cererea fostului sef al DNA Daniel Morar, care a s-a declarat public nemultumit de hotararea judecatoarelor:
“Pe noi, pe procurori, acea solutie ne-a socat, pentru ca din toate analizele noastre nu exista un caz care sa justifice o asemenea solutie, adica anularea unei condamnari definitive. Nu exista un caz practic, vorbesc. Din punct de vedere al cailor de atac, nu este nimic de facut. Este o solutie data definitiv. Noi trebuie sa vedem acum, CSM, daca acolo este o abatere disciplinara si noi procurorii daca e vorba de o fapta penala. (…)
S-a deschis o ancheta disciplinara la CSM, si o ancheta penala la DNA. CSM verifica daca in cazul de fata cineva a incalcat legea si respectiv capitolul care arata ce abateri disciplinare pot comite magistratii, iar noi, procurorii nostri vor verifica daca s-au comis anumite infractiuni legate de aceste solutii. (...)
Acele considerente pe baza carora instanta a dispus anularea condamnarii au fost avute-n vedere si de instanta de apel si de recurs, care l-au condamnat pe el si pe alti trei coinculpati. E ciudat ca doua instante au spus ca nu suntem in situatia aceea si nu se impune incetarea procesului penal, iar a treia a spus altceva. Mi-am manifestat indoiala pentru ca procurorii nostri de sedinta au argumentat de ce nu suntem intr-o asemnea situatie. Dar instanta de la Curtea de Apel Bucuresti care a anulat hotararea a spus: ba suntem. Si atunci suntem in situatia in care trei instante, doua intr-o parte si una in alta, spun lucruri diferite. Procurorul sef al DNA poate sa ceara deschiderea unei anchete, ceea ce am si facut, de aici incolo dosarul apartine unui procuror de caz care va examina acele solutii. Bun, acuma faptul ca sunt doua solutii diferite, nu insemna neaparat ca s-a comis o infractiune. Daca e o neglijenta sau altceva, o sa aflam la finalul anchetei disciplinare sau la finalul anchetei penale”.
Cu toate acestea, cauza a fost inchisa initial de procuroarea Florentina Mirica, dar redeschisa in mandatul lui Kovesi, judecatoarele fiind trimise in judecata printr-un rechizitoriu semnat de adjunctul Sectiei I DNA Danut Volintiru si confirmat seful Sectiei I DNA Gheorghe Popovici.
Interesant este insa ca, asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit inca de la redeschiderea cazului, procurorii, si iata acum si judecatorii ICCJ, au ignorat o Recomandare a Comitetului ministrilor din anul 2010. Este vorba despre recomandarea nr. 12 din 17 noiembrie 2010 a Comitetului ministrilor catre statele membre cu privire la judecatori: independenta, eficienta si responsabilitatile.
Articolul 16 din respectiva recomandare prevede cat se poate de clar ca “Deciziile judecatorilor nu pot face obiectul vreunei reanalizari, in afara procedurilor de atac sau de redeschidere a cauzei, asa cum sunt ele prevazute de lege”.
De asemenea, chiar si adjunctul Laurei Codruta Kovesi, Marius Iacob, explica la un moment dat ca magistratii nu pot fi anchetati pentru solutiile date. Acesta explica in aprilie 2011, pe vremea cand era seful Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ, ca: „Pentru a se verifica daca intr-o cauza s-a savarsit sau nu vreo fapta penala, trebuie avuta in vedere imprejurarea ca magistratii nu pot avea calitatea de subiecti activi ai unei infractiuni exclusiv pe considerentul ca au adoptat o solutie sau alta”. Desigur atunci, era vorba despre un procuror DNA, mai exact despre Gheorghe Bocsan impotriva caruia fusese formulata o plangere penala.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# or fi luat 14 June 2017 16:56 0
# NAC 14 June 2017 17:26 0
# DODI 15 June 2017 11:28 -1
# Un gentilom 15 June 2017 13:59 +2
# Cetateanul 14 June 2017 19:39 +15
# Romy 14 June 2017 20:03 +2
# avocat Bucuresti 14 June 2017 21:12 +2
# santinela 15 June 2017 08:25 +2
# Emma Schwartz 15 June 2017 10:07 +4
# Frank 15 June 2017 17:55 +2
# Emma Schwartz 16 June 2017 06:02 +3
# Viorel Muha 8 August 2017 11:33 0
# Marcu 18 December 2018 21:07 0