Baroul Cluj a reactionat dupa ce odiosul protocol SRI-PICCJ a fost desecretizat si dat publicitatii, astfel incat o tara intreaga a putut vedea cum procurorii au fost transformati in informatori ai SRI, iar parchetele au intrat sub controlul Serviciului. Intr-un comunicat de presa de miercuri, 4 aprilie 2018, semnat de decanul Flavia Ioana Maier (foto), Baroul Cluj acuza ca protocolul PICCJ-SRI este un act profund neconstitutional si nelegal.

In opinia avocatilor din Cluj, protocolul contine incalcari evidente ale procesului penal si eludeaza principiile consacrate de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Constitutia Romaniei si Codul de procedura penala, in principal dreptul la un proces echitabil si principiul legalitatii procesului penal. De asemenea, Baroul Cluj enumera si o serie de practici nelegale stabilite prin protocolul SRI-PICCJ. Este vorba despre raportarea de catre procurori a modului in care au fost folosite in dosarele penale a informatiilor furnizate de SRI; transmiterea de catre procurori catre SRI a informatiilor privind cadre militare sau salariati civil ai SRI, aparent obtinute in dosarele penale instrumentate de acestia; punerea de catre SRI la dispozitia Parchetului de date, informatii sau documente care pot sprijini documentarea cauzelor aflate in lucru, eludandu-se astfel cadrul legal privind modalitatea de administrare a probatoriului in cauzele penale; punerea de catre SRI la dispozitia Parchetului de informatii provenite din bazele de date la care are acces in virtutea protocoalelor incheiate cu alte institutii, relevandu-se astfel o alta modalitate de eludare a procedeelor probatorii consacrate de Codul de procedura penala; stabilirea cu titlu de cheltuieli judiciare a cheltuielilor cu activitatile desfasurate de SRI in cauze penale, dovada a faptului ca activitatea SRI a fost asimilata celei de organ judiciar; controlarea de catre SRI a informatiilor furnizate de acest serviciu care pot deveni sau nu probe in dosarul de urmarire penala, situatie in care orice proba in aparare putea fi cenzurata pe temeiul protejarii securitatii statului; substituirea traducatorului autorizat si a organului de urmarire penala de catre SRI, prin prestarea de catre acesta a serviciilor de traducere si/sau transcriere a interceptarilor; detinerea de catre SRI a unor 'evidente specifice' cu informatii colectate in realizarea interceptarilor, evidente care, la nevoie, vor fi verificate, aspect ce denota ca SRI colecta si pastra informatii rezultate din interceptari care puteau fi folosite eludand cadrul legal procesual penal, pentru alte cauze decat cele in care fusesera autorizate interceptarile; punerea in executare a interceptarilor era in mod clar efectuata doar de SRI, atat ca interceptare, cat si ca transcriere.

Iata comunicatul de presa al Baroului Cluj privind protocolul SRI-PICCJ:

“Referitor la recentul desecretizat 'Protocol de cooperare intre PiCCJ si SRI pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale' Consiliul Baroului Cluj doreste sa dea publicitatii urmatoarea pozitie oficiala:

Chiar daca Protocolul PICCJ-SRI debuteaza cu stabilirea unui cadru legal pe care acesta ar fi urmat sa-l respecte, cadru legal girat de chiar invocarea prevederilor Constitutiei Romaniei, din lecturarea pe mai departe a acestui Protocol reiese ca preambulul documentului nu face decat sa incerce o validare a unor incalcari evidente a regulilor procesului penal, pornind chiar de la principiile acestuia.

Astfel, dincolo de retinerea cu caracter imprevizibil 'infractiuni ce au corespondent in amenintari la adresa securitatii nationale si a altor infractiuni grave (s.n.)', retinuta de art. 2 al Protocolului, care nu a facut decat sa lase la indemana semnatarilor interpretarea notiunii de 'infractiune grava' (fapt reflectat ulterior anului 2009 si in numeroasele dosare penale in care au fost identificate interceptari prin intermediul mandatelor de siguranta nationala, desi infractiunile cercetate nu priveau aceasta sfera a valorilor sociale protejate), Protocolul contine suficiente prevederi care sa justifice denuntarea lui ca un act profund neconstitutional, nelegal.

Printre aceste practici nelegale stabilite de Protocolul in discutie enumeram:

-raportarea de catre procurori a modului in care au fost folosite in dosarele penale a informatiilor furnizate de SRI (art. 6 alin. 1 Protocol)

-transmiterea de catre procurori catre SRI a informatiilor privind cadre militare sau salariati civil ai SRI, aparent obtinute in dosarele penale instrumentate de acestia (art. 7 alin. 2 Protocol)

-punerea de catre SRI la dispozitia Parchetului de date, informatii sau documente care pot sprijini documentarea cauzelor aflate in lucru, eludandu-se astfel cadrul legal privind modalitatea de administrare a probatoriului in cauzele penale (art. 13, art. 14 alin. 1, art. 15 alin. 1 Protocol)

-punerea de catre SRI la dispozitia Parchetului de informatii provenite din bazele de date la care are acces in virtutea protocoalelor incheiate cu alte institutii, relevandu-se astfel o alta modalitate de eludare a procedeelor probatorii consacrate de Codul de procedura penala (art. 17 alin. 3 Protocol)

-stabilirea cu titlu de cheltuieli judiciare a cheltuielilor cu activitatile desfasurate de SRI in cauze penale, dovada a faptului ca activitatea SRI a fost asimilata celei de organ judiciar (art. 23 alin. 1 Protocol)

-controlarea de catre SRI a informatiilor furnizate de acest serviciu care pot deveni sau nu probe in dosarul de urmarire penala, situatie in care orice proba in aparare putea fi cenzurata pe temeiul protejarii securitatii statului (art. 24 Protocol)

-substituirea traducatorului autorizat si a organului de urmarire penala de catre SRI, prin prestarea de catre acesta a serviciilor de traducere si/sau transcriere a interceptarilor (art. 27 Protocol)

-detinerea de catre SRI a unor 'evidente specifice' cu informatii colectate in realizarea interceptarilor, evidente care, la nevoie, vor fi verificate, aspect ce denota ca SRI colecta si pastra informatii rezultate din interceptari care puteau fi folosite eludand cadrul legal procesual penal, pentru alte cauze decat cele in care fusesera autorizate interceptarile (art. 32 alin. 2 Protocol)

-punerea in executare a interceptarilor era in mod clar efectuata doar de SRI, atat ca interceptare, cat si ca transcriere, astfel cum reiese din exprimarea imperativa a art. 33 si art. 34 Protocol

Sesizam, de asemenea, ca art. 64 alin. 2 din Protocol evidentiaza existenta anterioara a unor alte asemenea documente secrete de colaborare: Protocol SRI-PiCCJ – 28.06.2005; Protocol SRI-PNA – 28.01.2003; Protocol SRI-Curtea de Apel Bucuresti – 4.06.2007.

Fata de toate cele de mai sus, Consiliul Baroului Cluj doreste sa condamne existenta unor astfel de intelegeri neconstitutionale si nelegale intre autoritati ale statului si sa solicite ca pe viitor sa se stopeze o astfel de practica care eludeaza principiile consacrate de Conv.E.D.O Constitutia Romaniei si Codul de procedura penala, in principal dreptul la un proces echitabil si principiul legalitatii procesului penal.

De asemenea, solicitam ca in masura in care Protocolul mai sus amintit a fost revizuit sau inlocuit printr-un altul la momentul intrarii in vigoare a noilor Coduri (Codul penal si Codul de procedura penala), acesta sa fie desecretizat si dezavuat de ambele parti semnatare.

Nu in ultimul rand, consideram ca la nivel central UNBR prin organele de conducere, fie Consiliul UNBR, fie Congresul Avocatilor sa adopte o pozitie oficiala raportat la aceasta problema.

Consiliul Baroului Cluj

prin Decan

Avocat Flavia Ioana MAIER”

Foto: clujust.ro