Demers fara precedent la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Avocatul Corneliu Liviu Popescu, profesor universitar doctor (foto) a trimis conducerii instantei supreme trei adrese cu intrebari legate de situatiile de vadita discriminare dintre procurori si judecatori, discriminari perpetuate nu doar de aceasta instanta, ci si de majoritatea instantelor din tara. Avocatul Corneliu Liviu Popescu a trimis o serie de intrebari, dupa ce, in cadrul unui proces pe care il sustine la CEDO de la Strasbourg, in numele unui client al sau, a reclamat statul roman ca permite prin instantele sale ca procurorii sa fie favorizati in comparatie cu apararea, acestia stand la prezidiu in salile de judecata, intrand pe aceleasi usi cu judecatorii si putand avea oricand intrevederi cu judecatori, spre deosebire de avocati care nu au aceste drepturi, fiind astfel incalcat dreptul la un proces echitabil. Avocatul Liviu Popescu a avertizat Inalta Curte ca raspunsurile pe care le va primi vor fi trimise judecatorilor europeni, iar daca nu i se va raspunde conform realitatii, va face plangeri penale pentru fals intelectual.

Amintim ca dupa primul demers al avocatului Popescu, de teama CEDO, conducerea Inaltei Curti a luat decizia ca din  data de 5 martie 2012 niciun procuror sa nu mai intre pe aceeasi usa cu judecatorii, la Sectia penala si la Completul de 5. Demersul avocatului Popescu este una dintre primele initiative ale avocatilor de a obtine un tratament egal in fata instantelor de judecata in raport cu procurorii, in conditiile in care barourile de avocati nu au avut niciodata asemenea preocupari.

Publicam in continuare curajoasele intrebari adresate Inaltei Curti, cu precizarea ca vom publica in viitorul apropiat raspunsurile pe care instanta suprema le va oferi.

Adresele avocatului Corneliu Liviu Popescu

Adresa nr. 1 - “1. In fapt (conform art. 2 pct. I si art. 2 pct. II lit. b din ordin), accesul procurorilor in sediul ICCJ se realizeaza pe calea A (calificata expres drept cale de acces principala), pe care au acces si judecatorii ICCJ, in timp ce accesul avocatilor se realizeaza pe calea B (calificata expres drept cale de acces secundara), pe care au acces si partile si publicul?

2. Exista vreo posibilitate legala prin care un avocat sa aiba acces in sediul ICCJ pe usa principala de acces, utilizata de judecatori si procurori?

3. In fapt (conform art. 2 pct. 1 din ordin), autovehiculele apartinand Ministerului Public, avand aprobare din partea conducerii ICCJ, au acces in curtea interioara a ICCJ, pe calea de acces C? Autovehiculele avocatilor (formelor de exercitare a profesiei de avocat) au fost autorizate si au acces in curtea interioara a ICCJ, pe calea de acces C?

4. Exista vreo posibilitate legala prin care un avocat sa solicite aprobare si sa aiba acces cu autoturismul formei de exercitare a profesiei de avocat in curtea interioara a ICCJ?

5. Care este numarul total al birourilor si care este suprafata totala a acestora, in sediul ICCJ, rezervate exclusiv activitatii desfasurate de procurorii de la structurile judiciare ale Parchetului de pe langa ICCJ (inclusiv DNA si DIICOT) care participa la sedintele de judecata ale ICCJ?

6. Cine este proprietarul si cine este titularul dreptului de administrare (ori al altui drept de utilizare) pentru spatiile indicate la pct. 5?

7. Care sunt actele (tip, denumire, numar, data, organ emitent) in temeiul carora Ministerul Public are in proprietate sau, dupa caz, foloseste cu orice titlu, in mod exclusiv, spatiile indicate la pct. 5?

8. In cazul in care spatiile indicate la pct. 5 sunt in proprietatea sau in administrarea ICCJ, Ministerul Public achita catre ICCJ vreo chirie pentru utilizarea exclusiva a respectivelor spatii? in caz afirmativ, care este valoarea acestei chirii?

9. In cazul in care raspunsul la pct. 8 este afirmativ, va solicit o copie a acestor documente pentru perioada de la 01.01.2011 la zi.

10. Din bugetul carei institutii publice (ICCJ, Parchetul de pe langa ICCJ, DNA sau altele) este achitata contravaloarea utilitatilor (energie electrica, incalzire, telefonie fixa, fax, internet fix, servicii de curatenie) pentru spatiile indicate la pct. 5?

11. In cazul in care contravaloarea utilitatilor indicate la pct. 10, pentru spatiile indicate la pct. 5, este achitata de unitatile din cadrul Ministerului Public, va solicit o copie a acestor documente pentru perioada de la 01.01.2011 la zi.

12. In fapt (conform art. 2 pct. I lit. c si art. 2 pct. II lit. b din ordin), accesul avocatilor la etajele superioare (2-5) ale sediului ICCJ este permis numai dupa primirea unei aprobari prealabile? Avocatii pot utiliza liftul secundar sau liftul principal rezervat judecatorilor?

13. In fapt, birourile procurorilor de sedinta din sediul ICCJ sunt situate la etajele superioare (2-5), adica la aceleasi etaje si pe aceleasi culoare cu birourile judecatorilor?

14. In fapt, procurorii de sedinta au nevoie de aprobare pentru a urca la etajele superioare (2-5) si a patrunde la etajele si pe culoarele unde se afla birourile judecatorilor?

15. In fapt, procurorii de sedinta pot intra fara a fi controlati, fara a fi impiedicati si fara a avea nevoie de vreo aprobare in birourile judecatorilor?

16. In fapt, procurorii de sedinta au acces la etajele superioare (2-5) ale sediului ICCJ utilizand liftul rezervat judecatorilor?

17. Exista vreo posibilitate legala prin care un avocat sa solicite si sa obtina, pentru forma de exercitare a profesiei de avocat, dreptul de proprietate sau dreptul de folosire exclusiva a unui birou in sediul ICCJ, in aceleasi conditii (inclusiv de gratuitate sau de nivel al chiriei si contravalorii utilitatilor) cu Ministerul Public?

18. In fapt, procurorii de sedinta studiaza dosarele cauzelor in original in birourile compartimentelor auxiliare ale ICCJ, in timpul programului de lucru cu avocatii si publicul si stand la coada ori le studiaza in original in birourile pe care le folosesc exclusiv in sediul ICCJ?

19. In fapt, avocatii au posibilitatea sa studieze dosarele in alt loc decat in birourile compartimentelor auxiliare ale ICCJ, in timpul programului de lucru cu publicul si cu avocatii, sau li se pot trimite aceste dosare in original la sediul profesional?

20. Exista vreo posibilitate legala prin care un avocat sa solicite si sa obtina trimiterea in original, la sediul sau profesional, in vederea studierii, a unui dosar aflat pe rolul ICCJ?

Va precizez ca prezenta cerere de informatii de interes public, precum si raspunsul primit din partea Dvs. (ori informatia ca nu mi s-a raspuns in termen legal) vor putea fi trimise, ca mijloace de proba, Curtii Europene a Drepturilor Omului, in cauzele in care autorul prezentei cereri are calitatea de avocat al reclamantilor.

Adresa nr. 2 - 1. Prin ce act (tip, denumire, numar, data, organ emitent) s-a stabilit ca, incepand cu data de 05.03.2012, procurorul de sedinta in materie penala, care participa la sedintele Sectiei penale si ale Completului de 5 judecatori, nu va mai intra si iesi din sala de sedinta pe usa judecatorilor, ci pe usa utilizata de parti, avocati si public?

2. Va solicit sa-mi comunicati o copie a actului indicat la pct. 1.

3. Care este motivul pentru care, cu nerespectarea regulii comunicate mie prin Adresa nr. 7024/05.03.2012 (in sensul celor aratate la pct. 1), in ziua de vineri, 16.03.2012, dupa ora 15,30, la terminarea sedintei publice de judecata din sala Sectiei penale - Complet special, in Dosarul nr. 7774/1/2011 (subminarea economiei nationale/DIICOT/fostul ministru al economiei Codrut SERES si altii), procurorul de sedinta a parasit sala de sedinta nu pe usa destinata partilor, avocatilor si publicului, ci pe usa rezervata judecatorilor? Cu privire la pct. 3, precizez ca ma aflam personal in sala, asteptand terminarea sedintei publice de judecata, in vederea fotografierii salii, asa cum am obtinut in prealabil incuviintare de la conducerea inaltei Curti de Casatie si Justitie. Am semnalat pe loc acest lucru unui confrate avocat din respectiva cauza, aflat in sala (Maestrul Dan APOSTOL), care a constatat si el personal acest lucru si se poate constitui in martor cu privire la aceasta situatie de fapt.

Va precizez ca Adresa Biroului de informare si relatii publice nr. 7024/05.03.2012, prezenta cerere de informatii de interes public, eventualul raspuns primit din partea Dvs. la prezenta cerere (ori informatia ca nu mi s-a raspuns in termen legal), precum si o declaratie scrisa, semnata si stampilata din partea confratelui avocat care a constatat personal situatia descrisa la pct. 3 vor fi trimise, ca mijloace de proba, Curtii Europene a Drepturilor Omului, in Cauza Blaj c. Romania, Cererea nr. 36259/04, aflata in faza judecarii fondului, dupa decizia de admisibilitate.

In cazul in care nu voi primi raspuns corect si complet in termen legal voi utiliza procedurile judiciare si disciplinare prevazute de lege. De asemenea, in cazul in care raspunsul la pct. 3 nu va fi conform realitatii de fapt, voi formula un denunt penal pentru fals intelectual.

Adresa nr. 3 - Avem onoarea a va solicita sa ne trimiteti dosarul cauzei penale indicate mai sus, in original, la sediul profesional al Cabinetului de Avocat "Corneliu-Liviu Popescu", in bd. Carol I nr. 23, sc. 1, et. 3, ap. 11, sector 3, Bucuresti, cod postal 030162, in vederea studierii si fotocopierii dosarului si a redactarii motivelor de recurs.

In fapt, in cauza, atat in faza de apel, cat si in faza de recurs, in urma exercitarii acestor cai de atac de procuror, dosarul a fost trimis de instanta parchetului, in vederea studierii sentintei, respectiv a deciziei de apel, precum si a redactarii motivelor de apel, respectiv de recurs.

In drept, art. art. 363 alin. 2 si art. 385³ alin. 2 C.proc.pen. prevad obligatia instantei care a pronuntat sentinta, respectiv decizia de apel, de trimitere a dosarului la procuror, in vederea redactarii motivelor de apel, respectiv de recurs.

Art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutie, precum si art. 6 parag. 1 si 3 din Conventia europeana a drepturilor omului consacra dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare. Jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului statueaza ca, in procesul penal, in faza de judecata, procurorul este una dintre parti (partea acuzatoare), ca trebuie respectata egalitatea de arme intre acuzare si aparare si ca instanta de judecata trebuie sa fie impartiala.

In mod absolut evident, nu este acelasi lucru ca dosarul sa fie studiat la sediul profesional, in liniste, in conditii de confort si de timp ales liber si dispunand de posibilitati de fotocopiere libera (cazul procurorului, deci al acuzarii), respectiv la sediul instantei, dupa stat la coada, in conditii de aglomeratie, lipsa de spatiu, lipsa de dotari proprii pentru fotocopiere, intr-un interval de timp al programului cu publicul scurt si impus (cazul avocatului, deci al apararii).

Rezulta ca, pentru ca apararea sa beneficieze de egalitate de arme cu acuzarea sub aspectul conditiilor de acces la dosar, in vederea pregatirii apararii si al redactarii motivelor de recurs, precum si pentru ca instanta sa fie cu adevarat impartiala, se impune ca, in temeiul normelor constitutionale si conventionale indicate supra, instanta sa asigure egalitate de tratament apararii si acuzarii si sa permita apararii studierea dosarului in aceleasi conditii cu acuzarea, deci sa trimita dosarul penal al cauzei, in original, la sediul profesional al aparatorului ales. In cazul in care prezenta cerere ne va fi respinsa, vom ridica in fata instantei de recurs atat o exceptie de neconventionalitate a dispozitiilor indicate din Codul de procedura penala (ca o chestiune prealabila), cat si o exceptie de neconstitutionalitate a acelorasi norme procesuale penale.”