5 October 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Avocatul Corneliu Liviu Popescu cere Inaltei Curti sa explice, pentru CEDO, situatiile in care procurorii sunt favorizati fata de avocati. La ICCJ, procurorii stau la prezidiu, au intrari si birouri dedicate, studiaza cand vor dosarele, in vreme ce avocatii n-au decat dreptul de a vorbi cand li se permite

Scris de: Adina A.STANCU - Razvan SAVALIUC | pdf | print

21 March 2012 16:14
Vizualizari: 17954

 

Demers fara precedent la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Avocatul Corneliu Liviu Popescu, profesor universitar doctor (foto) a trimis conducerii instantei supreme trei adrese cu intrebari legate de situatiile de vadita discriminare dintre procurori si judecatori, discriminari perpetuate nu doar de aceasta instanta, ci si de majoritatea instantelor din tara. Avocatul Corneliu Liviu Popescu a trimis o serie de intrebari, dupa ce, in cadrul unui proces pe care il sustine la CEDO de la Strasbourg, in numele unui client al sau, a reclamat statul roman ca permite prin instantele sale ca procurorii sa fie favorizati in comparatie cu apararea, acestia stand la prezidiu in salile de judecata, intrand pe aceleasi usi cu judecatorii si putand avea oricand intrevederi cu judecatori, spre deosebire de avocati care nu au aceste drepturi, fiind astfel incalcat dreptul la un proces echitabil. Avocatul Liviu Popescu a avertizat Inalta Curte ca raspunsurile pe care le va primi vor fi trimise judecatorilor europeni, iar daca nu i se va raspunde conform realitatii, va face plangeri penale pentru fals intelectual.


Amintim ca dupa primul demers al avocatului Popescu, de teama CEDO, conducerea Inaltei Curti a luat decizia ca din  data de 5 martie 2012 niciun procuror sa nu mai intre pe aceeasi usa cu judecatorii, la Sectia penala si la Completul de 5. Demersul avocatului Popescu este una dintre primele initiative ale avocatilor de a obtine un tratament egal in fata instantelor de judecata in raport cu procurorii, in conditiile in care barourile de avocati nu au avut niciodata asemenea preocupari.

Publicam in continuare curajoasele intrebari adresate Inaltei Curti, cu precizarea ca vom publica in viitorul apropiat raspunsurile pe care instanta suprema le va oferi.

Adresele avocatului Corneliu Liviu Popescu

Adresa nr. 1 - “1. In fapt (conform art. 2 pct. I si art. 2 pct. II lit. b din ordin), accesul procurorilor in sediul ICCJ se realizeaza pe calea A (calificata expres drept cale de acces principala), pe care au acces si judecatorii ICCJ, in timp ce accesul avocatilor se realizeaza pe calea B (calificata expres drept cale de acces secundara), pe care au acces si partile si publicul?

2. Exista vreo posibilitate legala prin care un avocat sa aiba acces in sediul ICCJ pe usa principala de acces, utilizata de judecatori si procurori?

3. In fapt (conform art. 2 pct. 1 din ordin), autovehiculele apartinand Ministerului Public, avand aprobare din partea conducerii ICCJ, au acces in curtea interioara a ICCJ, pe calea de acces C? Autovehiculele avocatilor (formelor de exercitare a profesiei de avocat) au fost autorizate si au acces in curtea interioara a ICCJ, pe calea de acces C?

4. Exista vreo posibilitate legala prin care un avocat sa solicite aprobare si sa aiba acces cu autoturismul formei de exercitare a profesiei de avocat in curtea interioara a ICCJ?

5. Care este numarul total al birourilor si care este suprafata totala a acestora, in sediul ICCJ, rezervate exclusiv activitatii desfasurate de procurorii de la structurile judiciare ale Parchetului de pe langa ICCJ (inclusiv DNA si DIICOT) care participa la sedintele de judecata ale ICCJ?

6. Cine este proprietarul si cine este titularul dreptului de administrare (ori al altui drept de utilizare) pentru spatiile indicate la pct. 5?

7. Care sunt actele (tip, denumire, numar, data, organ emitent) in temeiul carora Ministerul Public are in proprietate sau, dupa caz, foloseste cu orice titlu, in mod exclusiv, spatiile indicate la pct. 5?

8. In cazul in care spatiile indicate la pct. 5 sunt in proprietatea sau in administrarea ICCJ, Ministerul Public achita catre ICCJ vreo chirie pentru utilizarea exclusiva a respectivelor spatii? in caz afirmativ, care este valoarea acestei chirii?

9. In cazul in care raspunsul la pct. 8 este afirmativ, va solicit o copie a acestor documente pentru perioada de la 01.01.2011 la zi.

10. Din bugetul carei institutii publice (ICCJ, Parchetul de pe langa ICCJ, DNA sau altele) este achitata contravaloarea utilitatilor (energie electrica, incalzire, telefonie fixa, fax, internet fix, servicii de curatenie) pentru spatiile indicate la pct. 5?

11. In cazul in care contravaloarea utilitatilor indicate la pct. 10, pentru spatiile indicate la pct. 5, este achitata de unitatile din cadrul Ministerului Public, va solicit o copie a acestor documente pentru perioada de la 01.01.2011 la zi.

12. In fapt (conform art. 2 pct. I lit. c si art. 2 pct. II lit. b din ordin), accesul avocatilor la etajele superioare (2-5) ale sediului ICCJ este permis numai dupa primirea unei aprobari prealabile? Avocatii pot utiliza liftul secundar sau liftul principal rezervat judecatorilor?

13. In fapt, birourile procurorilor de sedinta din sediul ICCJ sunt situate la etajele superioare (2-5), adica la aceleasi etaje si pe aceleasi culoare cu birourile judecatorilor?

14. In fapt, procurorii de sedinta au nevoie de aprobare pentru a urca la etajele superioare (2-5) si a patrunde la etajele si pe culoarele unde se afla birourile judecatorilor?

15. In fapt, procurorii de sedinta pot intra fara a fi controlati, fara a fi impiedicati si fara a avea nevoie de vreo aprobare in birourile judecatorilor?

16. In fapt, procurorii de sedinta au acces la etajele superioare (2-5) ale sediului ICCJ utilizand liftul rezervat judecatorilor?

17. Exista vreo posibilitate legala prin care un avocat sa solicite si sa obtina, pentru forma de exercitare a profesiei de avocat, dreptul de proprietate sau dreptul de folosire exclusiva a unui birou in sediul ICCJ, in aceleasi conditii (inclusiv de gratuitate sau de nivel al chiriei si contravalorii utilitatilor) cu Ministerul Public?

18. In fapt, procurorii de sedinta studiaza dosarele cauzelor in original in birourile compartimentelor auxiliare ale ICCJ, in timpul programului de lucru cu avocatii si publicul si stand la coada ori le studiaza in original in birourile pe care le folosesc exclusiv in sediul ICCJ?

19. In fapt, avocatii au posibilitatea sa studieze dosarele in alt loc decat in birourile compartimentelor auxiliare ale ICCJ, in timpul programului de lucru cu publicul si cu avocatii, sau li se pot trimite aceste dosare in original la sediul profesional?

20. Exista vreo posibilitate legala prin care un avocat sa solicite si sa obtina trimiterea in original, la sediul sau profesional, in vederea studierii, a unui dosar aflat pe rolul ICCJ?

Va precizez ca prezenta cerere de informatii de interes public, precum si raspunsul primit din partea Dvs. (ori informatia ca nu mi s-a raspuns in termen legal) vor putea fi trimise, ca mijloace de proba, Curtii Europene a Drepturilor Omului, in cauzele in care autorul prezentei cereri are calitatea de avocat al reclamantilor.

Adresa nr. 2 - 1. Prin ce act (tip, denumire, numar, data, organ emitent) s-a stabilit ca, incepand cu data de 05.03.2012, procurorul de sedinta in materie penala, care participa la sedintele Sectiei penale si ale Completului de 5 judecatori, nu va mai intra si iesi din sala de sedinta pe usa judecatorilor, ci pe usa utilizata de parti, avocati si public?

2. Va solicit sa-mi comunicati o copie a actului indicat la pct. 1.

3. Care este motivul pentru care, cu nerespectarea regulii comunicate mie prin Adresa nr. 7024/05.03.2012 (in sensul celor aratate la pct. 1), in ziua de vineri, 16.03.2012, dupa ora 15,30, la terminarea sedintei publice de judecata din sala Sectiei penale - Complet special, in Dosarul nr. 7774/1/2011 (subminarea economiei nationale/DIICOT/fostul ministru al economiei Codrut SERES si altii), procurorul de sedinta a parasit sala de sedinta nu pe usa destinata partilor, avocatilor si publicului, ci pe usa rezervata judecatorilor? Cu privire la pct. 3, precizez ca ma aflam personal in sala, asteptand terminarea sedintei publice de judecata, in vederea fotografierii salii, asa cum am obtinut in prealabil incuviintare de la conducerea inaltei Curti de Casatie si Justitie. Am semnalat pe loc acest lucru unui confrate avocat din respectiva cauza, aflat in sala (Maestrul Dan APOSTOL), care a constatat si el personal acest lucru si se poate constitui in martor cu privire la aceasta situatie de fapt.

Va precizez ca Adresa Biroului de informare si relatii publice nr. 7024/05.03.2012, prezenta cerere de informatii de interes public, eventualul raspuns primit din partea Dvs. la prezenta cerere (ori informatia ca nu mi s-a raspuns in termen legal), precum si o declaratie scrisa, semnata si stampilata din partea confratelui avocat care a constatat personal situatia descrisa la pct. 3 vor fi trimise, ca mijloace de proba, Curtii Europene a Drepturilor Omului, in Cauza Blaj c. Romania, Cererea nr. 36259/04, aflata in faza judecarii fondului, dupa decizia de admisibilitate.

In cazul in care nu voi primi raspuns corect si complet in termen legal voi utiliza procedurile judiciare si disciplinare prevazute de lege. De asemenea, in cazul in care raspunsul la pct. 3 nu va fi conform realitatii de fapt, voi formula un denunt penal pentru fals intelectual.

Adresa nr. 3 - Avem onoarea a va solicita sa ne trimiteti dosarul cauzei penale indicate mai sus, in original, la sediul profesional al Cabinetului de Avocat "Corneliu-Liviu Popescu", in bd. Carol I nr. 23, sc. 1, et. 3, ap. 11, sector 3, Bucuresti, cod postal 030162, in vederea studierii si fotocopierii dosarului si a redactarii motivelor de recurs.

In fapt, in cauza, atat in faza de apel, cat si in faza de recurs, in urma exercitarii acestor cai de atac de procuror, dosarul a fost trimis de instanta parchetului, in vederea studierii sentintei, respectiv a deciziei de apel, precum si a redactarii motivelor de apel, respectiv de recurs.

In drept, art. art. 363 alin. 2 si art. 3853 alin. 2 C.proc.pen. prevad obligatia instantei care a pronuntat sentinta, respectiv decizia de apel, de trimitere a dosarului la procuror, in vederea redactarii motivelor de apel, respectiv de recurs.

Art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutie, precum si art. 6 parag. 1 si 3 din Conventia europeana a drepturilor omului consacra dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare. Jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului statueaza ca, in procesul penal, in faza de judecata, procurorul este una dintre parti (partea acuzatoare), ca trebuie respectata egalitatea de arme intre acuzare si aparare si ca instanta de judecata trebuie sa fie impartiala.

In mod absolut evident, nu este acelasi lucru ca dosarul sa fie studiat la sediul profesional, in liniste, in conditii de confort si de timp ales liber si dispunand de posibilitati de fotocopiere libera (cazul procurorului, deci al acuzarii), respectiv la sediul instantei, dupa stat la coada, in conditii de aglomeratie, lipsa de spatiu, lipsa de dotari proprii pentru fotocopiere, intr-un interval de timp al programului cu publicul scurt si impus (cazul avocatului, deci al apararii).

Rezulta ca, pentru ca apararea sa beneficieze de egalitate de arme cu acuzarea sub aspectul conditiilor de acces la dosar, in vederea pregatirii apararii si al redactarii motivelor de recurs, precum si pentru ca instanta sa fie cu adevarat impartiala, se impune ca, in temeiul normelor constitutionale si conventionale indicate supra, instanta sa asigure egalitate de tratament apararii si acuzarii si sa permita apararii studierea dosarului in aceleasi conditii cu acuzarea, deci sa trimita dosarul penal al cauzei, in original, la sediul profesional al aparatorului ales. In cazul in care prezenta cerere ne va fi respinsa, vom ridica in fata instantei de recurs atat o exceptie de neconventionalitate a dispozitiilor indicate din Codul de procedura penala (ca o chestiune prealabila), cat si o exceptie de neconstitutionalitate a acelorasi norme procesuale penale.”

Comentarii

# Cristi P. Sturzu date 21 March 2012 16:28 -5

Inainte de toate...chiar nu a revizuit nimeni titlul articolului????

# zz date 21 March 2012 22:58 +4

Sturzule. Vezi ca ai gresit sectiunea. Aici nu are nimeni treaba cu baroul tau.

# ZZ TOP date 22 March 2012 08:54 0

Ok, si? Poanta...care este? 8)

# :)) date 21 March 2012 16:53 0

astept cu nerabdare raspunsul la ultima problema - cea a trimiterii dosarului la sediul profesional al avocatului spre studiu si xerocopiere :)) daca CPP ar prevede ca si in civil depunerea de mai multe exemplare ale actelor procedurale si probelor spre comunicare inculpatilor nu ar fi atitea probleme cu xeroxarea zecilor de volume ale dosarelor penale.

# eu date 21 March 2012 18:20 -9

Si eu astept. CUm intr-o cauza e un singur minister public, iar fiecare instanta are 1-3 procurori judiciaristi, iar avocati pot fi si 15-20 in aceeasi cauza, eu l-as pune pe onor dl profesor sa spuna cam cum ar redacta el articolele din ROI astfel incat sa fie impacate si capra si varza. Sau pe alea care prevad ca procurorul face parte din constituirea instantei si ca sedinta nu se poate desfasura fara el. Ca la critici vad ca nu-l intrece nimeni. Sau mai bine sa judecam dupa procedura prevazuta de Conventia atat de draga dlui Popescu, poate dureaza si la noi un proces de la 4 ani in sus ca la CEDO.

# av date 21 March 2012 21:57 +6

Pai de ce credeti ca sunt atatea procese la CEDO? iata cateva motive: coruptie, tergiversari, manarii, incompetenta, abuz in serviciu, fiecare se crede cel mai destept, fiecare ,,are pe cineva'' pe undeva, frustrari, neimpliniri profesionale, cumetrii, etc( lista desigur poate continua) frumoasa tara avem, munti inalti, rauri si ape, brazi verzi si ceruri instelate, tot asa!. Ce este mai grav, in afara de faptul ca occidentalii rad de noi si le e mila, cine va plati pentru incompetentele unora? Cauzele castigate la CEDO abunda sunt din ce in ce mai multe.

# eu date 21 March 2012 22:15 -4

cred ca sunt atatea cauze la CEDO din aceleasi motive pentru care sunt atatea cauze pe rolul instantelor romane. Cu privire la numarul cererilor admise de CEDO, trebuie sa le asumam, dar nu sunt din ce in ce mai multe. Iar cu privire la cauze va recomand analiza facuta de Centrul de studii europene si veti vedea ca nu sunt chiar cele pe care le scrieti.

# av date 21 March 2012 22:22 +3

Un articol interesant despre cum Romania a exasperat CEDO cu atatea cauze: http://www.contributors.ro/administratie/cum-a-ajuns-romania-sa-exaspereze-curtea-europeana-a-drepturilor-omului/

# eu date 21 March 2012 22:35 -4

De acord cu autoarea articolului, si dupa cum am spus, trebuie sa ne asumam, ca stat, inclusiv problema proprietatilor. Studiul la care am facut referire anterior e cam in acelasi sens. Totusi, doar in mica masura problema e creata de sistemul judiciar care e la randul lui o victima a inconsecventei legislative in domeniu. In opinia mea problema la care se refera articolul nu poate fi rezolvata la acest moment.

# calu date 21 March 2012 18:45 -10

esti prost rau nea corneliu popescu. intreaba guvernul de locatii si alte alea. se vede ca ti-ai luat examenul de doctor la ”seral” in a patra sesiune.

# dankh date 21 March 2012 20:46 -5

ce tampenii si absurditati poate debita acest avocat corneliu popescu...dupa mintea lui daca sunt 7 avocati in cauza fiecare poate cere la sediu dosarul sa l studieze...poate dl avocat vrea ca cei 8000 avocati din baroul buc sa se mute la ICCJ ,poate dl avocat crede ca e magistrat, poate dl avocat va dori sa audieze el personal martorii apararii iar procurorul martorii acuzarii...Dnii avocati trebuie sa inteleaga ca egalitatea de tratament intre acuzare si aparare presupune egalitatea de arme procedurale, nu obligatia statului de a crea conditii similare de cazare, acces, parcare,etc pentru avocati si procurori...deci chestii extrinseci actului de justitie

# chiorete date 19 July 2012 00:35 0

deoc prost. foarte bine fundamentate adresele! din moment ce eu ca si avocat platesc taxe statului ( poate chiar mai mari decat ale stimabililor procurori) trebuie sa existe acelasi tratament!

# S-au oparit procurorii! date 21 March 2012 21:46 +11

Ce-au mai aparut procurorii pe aici, ca ciupercile dupa ploaie, sa injure avocatul care le-a gasit ac de cojoc. Auzi la ei, procurorii se cred magistrati, judecatori in mintea lor, iar avocatul atunci ce e? Baietii astia nu inteleg ca pot sa acuze pe cine vor, dar cu probe, si cu respundere pentru ceea ce fac, iar aici intervine rolul avocatului. Altfel nu e stat de drept! Felicitati maestre Corneliu Liviu Popescu pentru curaj si verticalitate.

# eu date 21 March 2012 22:00 -4

Contrar opiniei tale total nefondate nu s-au gasit procurorii, ci omenii cu simt practic si ceva cunostinte juridice. Toate argumentele aduse contra maestrului Popescu sunt de ordin "practic". Si inainte sa pui un coment pe un site juridic (fie el si de barfe) pune manuta pe o carte, pentru ca magistrat non egal judecator, chiar daca judecatorul e un magistrat. Si cine spune ca daca parcheaza masina intr-un loc sau intra pe nu stiu care poarta, avocatul nu poate combate sau propune probe? Ca doar nu le transporta cu masina :lol: . Altfel cum am mai avea achitari? Si avem, slava domnului, destule! Iar fata de curaj si verticalitate, nu uita ca niciun procuror nu-i poate raspunde pentru ca nu il lasa legea.

# si eu date 21 March 2012 22:16 0

Sigur. Sunt si procurori cu capul pe umeri si foarte destepti, in niciun caz nu se poate afirma ca toti sunt ,,relicve ale sistemului rusesc''. Dar in afara de acest cadru general ,,magistrat'', aceasta categorisire generala, trebuie facuta distinctia intre natura profesiei si servciciul pe care-l presteaza in folosul comunitatii, amandoi sunt reprezentatntii statului. Apoi ca, care unde parcheaza masina si pe ce usa intra, asta tine mai mult de anumite orgolii profesionale, dar pot fi niste chestiuni prielnice pentru anumite discutii... de fapt chiar daca se va interzice sa intre pe aceeasi use ori sa stea la prezidiu in acelasi loc, dupa serviciu, pot sa stea linistiti impreuna la o cafea, la barul de alaturi, deoarece asa e la noi, in Romanica noastra. Multe mai trebuie schimbate< foarte multe. Mai stiti cand a zis Brucan pe vremea aceea, ca trebuie 20 de ani, toata lumea a ras de el, iata ca au trecut 20 de ani si noi numai acum ne gandim care pe ce usa sa intre? Vai de capu nost

# eu date 21 March 2012 22:46 -2

Achiesez, dar as incepe cu pregatirea profesionala si respectul pentru profesie, justitiabil, parte vatamata si inculpat (in ordinea aceasta!) pentru toate cele 3 categorii implicate (judecator, procuror, avocat). Usile, scaunele si locurile de parcare le-as lasa mai la urma :-) .

# zuzu date 21 March 2012 21:53 +5

Din pacate procurorii au ramas printre noi ca niste relicve ale sistemului de drept rusesc. Poate vom alege candva drumul spre sistemul juridic european sau spre cel ..fost rusesc. Din pacate, procurorul roman este caracterizat ca fiind oportunist, superficial, arogant.... Nu stiu daca un procuror, dintre cei care-l critica pe Popescu, ar putea pleda CEDO. Ce ar putea spune?

# eu date 21 March 2012 22:10 -3

Vezi ca si sovieticii aia de francezi au cam acelasi tip de procuror ca si noi. Iar unul dintre motivele pentru care noi o luam pe coaja la CEDO iar altii, pe spete similare, nu este acela ca pe acolo mai trimitem si oameni care cam tin cu ursu'. Am citit niste aparari ale statului roman la care te durea neuronu de la axon la dendrita. Si, pentru Dumnezeu, incetati sa va mai uitati la filmele americane ca veti incepe sa cereti si jurati. De-abia astept sa o vad pe tanti Floarea din Damaroaia in boxa juratilor. In replica la ceea ce ai spus, am citit un studiu al unor cercetatori britanici care spunea ca avocatul roman este mercantil, mincinos si imoral. Asa o fi? In mod sigur e gresit, la fel ca si sustinerile tale despre procurorul roman.

# Pacala date 21 March 2012 22:08 +12

sistemul judiciar roman e o mizerie. procurorii intra in birouri la judecatori cand vor, dar aresteaza avocati pe banda rulanta pentru trafic de influenta. ei nu fac trafic de influenta cand discuta dinainte cu judecatorii despre dosare? uite d-aia nu ne mai facem bine.

# zuzu @eu date 22 March 2012 07:24 0

Probabil.... ambele teze sunt adevarate;si inca una despre judecatori. Cum altfel sa fie posibila starea in care ne aflam?

# IOAN DUSCAS date 22 March 2012 09:33 0

PRETENE VEZI CA 99% AI TRECUT IN PRELUCRARE OPERATIVA A TUCIURIILOR CU OCJI ALBASHTRI ! INTR-UN STAT DE DREPT DIFERENTZA INTRE UN OM CINSTIT SHI UN INFRACTOR ESTE FACUTA DE EXISTENTZA UNOR PROBE SOLIDE DIN CARE SA REIASA CA CEL SUSPECTAT A FI INFRACTOR A COMIS MACAR O INFRACTZIUNE ! INTR-UN STAT POLITZIENESC DIFERENTZA INTRE UN OM CINSTIT SHI UN INFRACTOR CONSTA IN VOINTZA PROCURORULUI SHI/SAU MILITZIANULUI ! INTR-UN STAT POLITZIENESC NU ESTE NEVOIE DE PROBE CI SE MERGE PE VARIANTA CA "SHTIM NOI" SAU IN MOD SIGUR A FAKUT CEVA , CANDVA , PE UNDEVA ASHA CA NU TREBUIE DECAT SA AFLAM DUPA CE IL UMFLAM ! SAU IN CEL MAI RAU CAZ INCROPIM NOI CEVA COLAJE SHI TREABA ESTE GATA" !DESHI ACESTA ESTE UN DEMERS ABSOLUT NORMAL TOTUSHI IN ROMANIKA SECURISTO-MAFIOTA BAEETZI IL PRIVESC PE UN ASEMENEA OM CA PE UNUL "LOVIT LA CAP" !! DE CE ? PENTRU CA TUCIURII CU OCHI ALBASHTRI AU FAKUTO PE DOMNUKA JUSTITZIE FATA LOR DE CASA ! DECI SHI MENAJERA SHI CURVULITZA !

# o intrebare date 22 March 2012 09:43 +1

as adauga intrebarea esentiala: cum se platesc oficiile de mj catre o entitate care nu este infiintata legal?

# Av. Catalin Racaceanu date 22 March 2012 10:20 +2

:-) Probabil prin ''banca internationala a religiilor'' ;-) Cu sacosa nu cred

# dan b. date 22 March 2012 14:45 0

Nu cred ca o astfel de abordare rezolva deficientele din sistemul de justitie, care in niciun caz nu sunt cele semnalate. Aspectele semnalate exprima doar frustrarile d/lui distins avocat, care cel mult pot rezolva un loc de parcare in curtea I.C.C.J. Sa nu uitam ca dosarele se formeaza si pleaca de la parchet. Solicitarea de trimiterea dosarului pt. studiu la sediul profesional al d/lui av. este o mare aberatie.

# Vlad date 22 March 2012 15:07 +2

Domnul profesor este un mare jurist, un on de caracter si de mare curaj. De ce oare "marii" avocati ai tarii nu au facut nimic de atatia ani? Stiu, au existat diverse forme de exprimare a nemultumirii, dar nu au fost consecvente si nici asa de consistente precum cea de fata.

# Relu date 22 March 2012 15:19 +1

Vlade, ce-ar fi sa ne scutesti, lingaule, cu aberatiile tale ! Daca si acest individ e "un om de caracter", inseamna ca si Stalin a fost un democrat.

# cascadoru date 22 March 2012 16:37 +1

Ca sa nu mai aberam pe subiect atacand persoane eu zic sa asteptam hot.CEDO si atunci sa comentam.Eu pun pariu pe suma care va fi acordata de CEDO ca daune morale, ca procurorii care comenteaza vor ramane cu buza umflata.Rabdare!

# Dr.Av.Vasile Botomei date 22 March 2012 17:32 -4

Felicitari distinse domnule profesor universitar doctor, pentru prestatia deosebit de buna in actiunile care le faceti! De ce oare nu se gasesc oameni de calitatea d-stra, in Consiliul Baroului Bucuresti si Consilil UNBR!? Va invit sa incercati si cu UNBR.info! Aceasta va recomanda pentru vicepresdinte UNBR! Asa se vor desemna spatii de lucru adecvata pentru avocati, inclusiv la ICCJ. Dr.Av.Vasile Botomei.

# Jimmy Hoffa date 23 March 2012 11:25 +2

Ce limba catifelata ai...

# alu pigus botomei date 23 March 2012 11:50 +3

,,actiunile care le faceti" ,,de calitatea d-stra" ,,Consilil UNBR" ,,spatii de lucru adecvata". Doctore (fără doctorat), când o să înveţi şi limba română ?

# alu pigus botomei date 23 March 2012 11:57 +2

Doctore (fără doctorat), botomei, cere cuiva să-ţi traducă: ,,Inselaciunea savirsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani." - art. 215 cod penal.

# POLO.NICU date 23 March 2012 12:49 +2

:D bai ''doctore'', il acuzai pe Bota ca sta toata ziua pe net da mi se pare ca il depasesti lejer :P S-au ace parte din fisa postului de ''presedinte unbr-info'' :cry:

# linge, boto, linge date 23 March 2012 13:28 +2

Ba, mai du-te dreaq de moldovean prost si nespalat, mamelucule si descreierat limbist ce esti. Nu imi imaginam ca esti atat de josnic, scursura libidinoasa si penibila. Mars de-aici! In padure cu tine. Mars!

# Napoleon date 22 March 2012 18:09 +2

Face cineva o paralela cu procurorul francez, este acelasi lucru intr-adevar,modalitatile de lucru insa difera si felul in care sunt tratati de judecator.Lucru vazut cu ochii mei: dupa perioada de retinere garda a vue, inainte de judecare masurii de arestare preventiva a unui invinuit (roman), judecatorul de instructie a venit si i-a dat un cd avocatului(fr), l-am intrebat ce este pe acel cd? Raspunsul s-ar putea sa va faca sa nu mai faceti comparatii cu Franta:era tot dosarul in fotocopii si pdf-uri.Ce parere aveti?E la fel ca in Franta?

# avocat date 23 March 2012 07:12 0

Felicitari domnului profesor universitar! Atitudinea judecatorilor fata de breasla noastra ar fi trebuit sa ne faca sa actionam in sensul facut de d-nul profesor. Chiar as propune discutarea acestei situatii in sedintele de pregatire profesionala si ca urmare ,fiecare barou sa ceara instanelor locale o pozitie in acest sens,doar atunci i-am determina sa isi revizuiasca atitudinea.

# mihai date 23 March 2012 10:36 -4

Si care e problema ca nu înteleg??? Sau mai nou avocatii sunt magistrati??? Extraordinar d-le, nu au unde sa studieze dosarele, ce sa-ti spun...la arhiva, ce e asa greu? Cand vor fi avocatii magistrati, atunci vor avea locul lor, vor intra pe o anumita usa, etc, etc....Toti papagalii au ajuns avocati si acum isi dau niste aere de nu mai ai loc sa treci prin fata baroului...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 4.10.2024 – Prelungiri in functii de conducere la DIICOT si PICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva