Avocatul Dan Chitic a atacat la Inalta Curte de Casatie si Justitiei rezolutia prin care prim-adjunctul Procurorului General al Romaniei, Daniel Morar, (foto 1) a confirmat solutia de neincepere a urmaririi penale fata de Presedintele Traian Basescu, in dosarul in care acesta acuzat de lovire si alte violente, dupa un incident care ar fi avut loc in august 2010 in parcarea Restaurantului Ciresica din Neptun. Invocand imunitatea de care s-ar bucura presedintele, Daniel Morar a mentinut astfel solutia de NUP data procurorul sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ, Marius Iacob, care la randul lui confirmase rezolutia procuroarei Gabriela Zlata, cu o singura modificare, in sensul ca a schimbat temeiul juridic din art. 10 lit. f Cod procedura penala, in art. 10 lit. a Cod procedura penala, care prevede ca "fapta nu exista".

Dan Chitic (foto 2), care sustine ca a fost lovit cu dosul palmei de Presedintele Traian Basescu si facut dobitoc de acesta, a depus la Inalta Curte o precizare si completare a plangerii impotriva rezolutiilor date de procurorii Gabriela Zlata si Marius Iacob, contestand si rezolutia data de prim-adjunctul Procurorului General, Daniel Morar, care, potrivit avocatului, cuprinde aspecte care demonstreaza "fara tagada nelegalitatea Rezolutiei adoptata de catre Daniel Morar prin care a respins ca neintemeiata plangerea subsemnatului".

Astfel, avocatul Dan Chitic sustine ca prim-adjunctul Procurorului General Daniel Morar a confirmat in mod abuziv si ilegal solutia data de procurorul Marius Iacob prin care a schimbat temeiul juridic al neinceperii urmaririi penale dispusa fata de Presedintele Traian Basescu: "Asa cum am aratat in plangerea pe care dorim a o completa si preciza, dupa ce subsemnatul am atacat pentru motive de nelegalitate Rezolutia adoptata la data de 15.10.2012 de catre procurorul Zlata Gabriela, ca raspuns la plangerea mea procurorul sef Marius Iacob a dispus prin Rezolutia sa pe de o parte “respingerea, ca neintemeiata, a plangerii formulate de numitul Chitic Mircea Victor Daniel impotriva solutiei adoptate in dosarul nr. 1169/P/2010 (…)” si concomitent a dispus “infirmarea partiala, ca nelegala, a solutiei de neincepere a urmaririi penale fata de Basescu Traian pentru infractiunea prev. de art. 180 alin. 1 Cod Penal si schimbarea temeiului juridic din art. 10 lit. f C.p.p. in art. 10 lit a C.p.p.”, pentru ca in final sa dispuna “mentinerea celorlalte dispozitii ale rezolutiei nr. 1169/P/2010.” Aceasta din urma solutie a fost confirmata de catre Prim Adjunctul Daniel Morar, acesta retinand ca “in mod corect s-a dispus schimbarea temeiului juridic din art. 10 lit. f in art. 10 lit. a C.p.p.”, caci “in situatia in care intr-o cauza este incident vreun caz care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale prev de art. 10 lit. a - e Cpp, cat si unul prev. De art. 10 lit. f - j Cpp, se da intaietate primului intrucat presupune inexistenta infractiunii” toata argumentatia Prim-Adjunctului sprijinindu-se pe autoritatea Deciziei 608 din 8.12.2003 de catre completul de 9 Judecatori al iCCJ. Solutia adoptata de catre Daniel Morar are insa doar o aparenta de legalitate, caci respectivul caz de neincepere a urmaririi penale prevazut de art. 10 lit. a C.p.p. ar fi putut fi invocat DOAR in situatia in care in dosar s-ar fi facut macar o cercetare prealabila, or, in prezenta speta nu au fost audiati decat faptuitorii (cu exceptia lui Basescu Traian) si partea vatamata, respectiv subsemnatul, fiind ignorat in totalitate probatoriul soclicitat in mod expres de catre subsemnatul prin plangerea depusa in data de 21.10.2010. (...) Faptul ca in aceasta cauza nu au fost administrate probe de catre procurorul de caz Gabriela Zlata il obliga pe Prim-Adjunctul Daniel Morar sa infirme solutia adoptata de catre Marius Iacob trimitand dosarul spre completarea probatoriului si eventual sa dispuna inceperea urmaririi penale, sau, de ce nu, chiar sa “inoveze” o solutie care sa duca la “suspendarea” cercetarilor in acest dosar pe durata mandatului de presedinte al faptuitorului Basescu Traian, dar in niciun caz nu-i permiteau acestuia sa confirme o solutie adoptata intrun dosar exclusiv pe baza declaratiilor faptuitorilor si a unui probatoriu inexistent. Fata de aceasta situatie va solicit sa constatati incalcarea flagranta a drepturilor procesuale ale subsemnatului garantate de catre intreaga legislatie in vigoare precum si de catre Conventia Europeana a Drepturilor Omului, incalcare ce a avut ca efect adoptarea solutiei atacate. Pentru toate aceste motive va solicit sa constatati nelegalitatea rezolutiei adoptate de catre procurorul Daniel Morar prin care a fost confirmata neinceperea urmaririi penale impotriva faptuitorului Basescu Traian in temeiul disp. art. 10 lit. a C.pr.pen., si, procedand la analizarea aspectelor prezentate pe larg in Plangerea ce se doreste a fi completata prin prezenta, sa desfiintati rezolutia atacata şi sa trimiteti cauza procurorului in vederea administrarii probatoriului si inceperii urmaririi penale impotriva faptuitorilor mai sus mentionati".

Avocatul Daniel Chitic mai sustine si ca Prim-adjunctul Procurorului General, Daniel Morar, a gresit atunci cand a apreciat ca solutia data de procurorul Marius Iacob nu incalca principiul "non reformatio in pejus":

"Aprecierea Prim Adjunctului Daniel Morar conform careia nu ar fi fost incalcat pricipiul mai sus amintit deoarece “solutia a fost infirmata din oficiu, in temeiul art. 64 alin. 3 din Legea 304/2004” este in mod evident partizana si nefondata atata vreme cat Procurorul sef Marius Iacob a adoptat solutia pe care am criticat-o intr-o Rezolutie in a carei preambul se mentioneaza expres ca “Avand spre solutionare plangerea formulata de numitul Chitic Mircea Victor Daniel impotriva solutiei adoptate in dosarul 1169/P/2010 al PiCCJ (...). Astfel este evident din insusi cuprinsul Rezolutiei 3823/II/2/2012 ca procurorul Marius Iacob nu “a infirmat din oficiu” solutia adoptata de procurorul Zlata Gabriela, ci in urma Plangerii facuta de subsemnatul in temeiul art. 278 C.p.p.. in pofida acestui fapt, desi procurorul Marius Iacob se afla in situatia de a se pronunta intr-o cale de atac pe care exclusiv subsemnatul se angajase, a respins ca neintemeiata plangerea subsemnatului si in acelasi timp si in afara cadrului procesual descris prin plangerea mea a infirmat ca nelegala solutia adoptata de catre procurorul Zlata Gabriela prin care era suspendata de facto urmarirea penala a faptuitorului Basescu Traian, pentru a dispune incetarea urmaririi penale cu un caracter definitiv prin stabilirea ca temei legal al 10 lit. a C.p.p, fapt care in mod evident a creat o situatie mai grea subsemnatului in solutionarea proprii mele cai de atac, mentinand totusi “celelalte” dispozitiii ale Rezolutiei nr. 1169/P/2010... Arat si pe aceasta cale ca principiul non reformatio in peius este aplicabil in exercitarea oricarei cai de atac impotriva unei solutii defavorabile, indiferent de partile implicate in litigiu, inclusiv in cazul plangerilor formulate in temeiul art 275 si urmatoarele Cod Procedura penala, norme care instituie o veritabila cale de atac impotriva dispozitiilor de neincepere a urmaririi penale, acesta fiind motivul pentru care exista o evidenta simetrie intre reglementarea cuprinsa in art. 275 si cea cuprinsa in art 362 al. 1. (...) In imposibilitatea exercitarii de catre procurorul iererhic superior al controlului de legalitate prevazut de C.pr.pen. si de Legea 304/2004 in momentul analizarii unei plangeri in temeiul art. 275 si urm. C.pr.pen, respingerea ca neintemeiata a plangerii subsemnatului putea avea ca efect doar mentinerea integrala a dispozitiilor Rezolutiei adoptate de catre procurorul Zlata Gabriela si nu infirmarea acesteia din urma, solutie prin care subsemnatului s-a creat o situatie mai grea decat cea anterior formularii caii de atac, fapt ce constituie o incalcare flagranta a garantiilor procesuale ale susemnatului".

Totodata, in precizarea si completarea plangerii impotriva rezolutiilor procurorilor Gabriela Zlata si Marius Iacob si a prim-adjunctului Procurorului General, Daniel Morar, avocatul Dan Chitic sustine ca Daniel Morar nu a asigurat suprematia legii, nu a respectat drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii, neasigurand tratamentul nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora:

"In pofida faptului ca Prim-Adjunctul Daniel Morar “confirmase argumentat” in prealabil solutia Prim-procurorului Marius Iacob data prin Rezolutia 3823/II/2/2012 prin care “se constatase” in temeiul art. 10 lit. a C.p.p. ca fapta numitului Basescu Traian nu exista - situatie in care orice argumentatie asupra eventualei “imunitati” a faptuitorului devenea superflua si fastidioasa, cu toate acestea procurorul Daniel Morar a tinut sa intareasca cu noi “argumente” teza deja pe larg expusa de procurorii subordonati ierarhic, acesta edictand ca “Referitor la raspunderea penala a Presedintelui Romaniei, conform dispozitiilor constitutionale, pe perioada mandatului sau, acesta poate fi cercetat doar in cazul in care ar comite infractiunea de inalta tradare”. (...)

Spre deosebire insa de subordonatii sai, Prim Adjunctul nu se limiteaza la a “constata” ce “rezulta” dintr-o citire partiala, trunchiata si partizana a textului Constitutiei ci, de la inaltimea functiei domniei sale, Daniel Morar este primul procuror care si-a asumat responsabilitatea de a argumenta abrogarea de facto a dispozitiilor art. 84 al. 2 raportat la 72 alin. 1 din Constitutia Romaniei (abrogare criticata in extenso de subsemnatul prin plangerea inaintata domnului Daniel Morar), acesta afirmand ca: “Imunitatea isi gaseste justificarea in consideratii de oportunitate politica, seful statului reprezenand o institutie cu cea mai inalta autoritate in stat, pentru pastrarea autoritatii acesteia fiind necesar sa nu se poate aduce atingere persoanei care o reprezinta.” Analizand aceasta fraza, care denatureaza sensul evident al normelor constitutionale si care are ca efect nici mai mult nici mai putin decat schimbarea regimului constitutional al Romaniei dintr-o republica semi-prezidentiala intr-o republica prezidentiala pe model francez, dorim sa adaugam argumentelor pe larg precizate la punctul II.) din Plangerea initiala urmatoarele critici punctuale ca raspuns la “argumentatia” prim-adjunctului Daniel Morar:

a. Notiunea de “sef al statului” este straina atat spiritului cat si literei Constitutiei Romaniei, caci rolul Presedintelui Romaniei este in mod expres definit si delimitat in articolul 80 din Constitutia Romaniei prin cuvinte ca “reprezinta statul...”, “este garantul...”, “vegheaza la...” si “exercita functia de mediere intre puterile statului”, niciuna din aceste sintagme, luate separat sau impreuna, neputand largi sfera de atributii al Presedintelui Romaniei pana la cea de “sef al statului”. (...)

b. Nu Presedintele Romaniei este “institutia cu cea mai inalta autoritate in Stat”, ci, Parlamentul Romaniei, caci aceeasi Constitutie a Romaniei edicteaza fara echivoc faptul ca: “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman şi unica autoritate legiuitoare a tarii.” (art. 61 din Constitutia Romaniei);

c. Notiunea de “atingere a persoanei” nu poate fi extinsa si asimilata obligatiei celui ce a savarşit o infractiune de a suporta consecintele faptei sale, caci raspunderea penala, indiferent de calitatea subiectului activ al infractiunii, işi are geneza in savarşirea unei infractiuni şi se realizeaza in cadrul raportului juridic penal, de constrangere, prin activitatea subiectilor acestui raport, titulari de drepturi şi obligatii corelative.

d. Fata de absoluta lipsa de legalitate a “temeiurilor” invocate de catre Prim-Adjunctul Daniel Morar si amintite mai sus este evident ca totala inlaturare a raspunderii penale a Presedintelui prin abrogarea de facto a dips. art. 84 al. 2 din Constitutie (care limiteaza in mod expres imunitatea Presedintelui “pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”) NU “isi gaseste justificarea [nici] in consideratii de oportunitate politica” si nici “pentru pastrarea autoritatii” “sefului statului” ca “institutia cu cea mai inalta autoritate in stat”, atata vreme cat legea fundamentala prevede in mod expres aplicabilitatea simultana atat a dispozitiilor art. 84 raportat la art. 72 CR cat si a dispozitiilor art. 96 din Constitutie".

Avocatul Dan Chitic mai sustine si ca Prim-adjunctul Procurorului General, Daniel Morar a dispus in mod nelegal in aceeasi speta si prin aceeasi Rezolutie ca una si aceeasi plangere contra actelor procurorului formulata in temeiul art. 278 al.2 C.pr.pen. este admisibila, dar neintemeiata in ceea ce il priveste pe Presedintele Traian Basescu, si inadmisibila impotriva celorlalti faptuitori, trimitand-o spre compententa solutionare la ICCJ, "competenta de a o solutiona apartinand instantei conform art. 2781 C.p.p.”, prin aceasta dispozitie operandu-se nefondat si neintemeiat o disjungere in acest dosar, singurul aparent motiv fiind “calitatea” unuia din faptuitori, masura absolut ilegala si contrara spiritului si literei Constitutiei Romaniei?".

*Cititi aici plangerea depusa de avocatul Dan Chitic la Inalta Curte de Casatie si Justitie

*Cititi aici rezolutia lui Daniel Morar