BERBECEANU, ARESTAT CA NU SI-A TINUT GURA – Judecatoarea Dana Ghitoaica de la CA Alba, fosta procuroare DIICOT, a explicat ca notorietatea lui Traian Berbeceanu si autoritatea pe care o are in fata subalternilor demonstreaza riscul ca seful BCCOA Alba sa influenteze ancheta. Ghitoaica il acuza pe Berbeceanu ca a dat in vileag posibile fapte de coruptie din parchete si ii reproseaza “pozitia sa virulenta fata de unii colegi si colaboratori procurori” (Incheierea)
Curtea de Apel Alba Iulia a facut public un extras din incheierea prin care in data de 24 octombrie 2013, judecatoarea Dana Ghitoaica, fosta procuroare DIICOT, a admis cererea DIICOT de arestare preventiva a lui Traian Berbeceanu (foto), seful BCCOA Alba. Asa cum se stie, Berbeceanu a fost arestat intr-un dosar instrumentat de DIICOT Alba, dupa ce cu putin timp inainte dezvaluise posibile fapte de coruptie in care ar fi implicati chiar procurori de la DIICOT Alba.
Judecatoarea Ghitoaica sustine in cuprinsul incheierii ca exista riscul ca Traian Berbeceanu sa influenteze martorii, sa distruga probele din dosar sau sa le altereze. Uluitor este insa cum a ajuns judecatoarea la aceasta concluzie. Mai exact, Dana Ghitoaica afirma ca “posibilitatea zadarnicirii anchetei” este evidenta avand in vedere autoritatea pe care Berbeceanu o are asupra subordonatilor sai, precum si notorietatea de care se bucura acesta. De asemenea, argumentandu-si opinia ca Traian Berbeceanu poate sa influenteze ancheta, judecatoarea ii reproseaza practic sefului BCCOA Alba ca a facut publice detalii privind activitatea unor procurori. Mai exact, ca nu si-a tinut gura.
Iata fragmenete din incheierea prin care s-a dispus arestarea preventiva a lui Traian Berbeceanu, precum si a inculpatilor Gabriel Titus Biriescu si Anisoara Ramona Biriescu:
“Constatand existenta indiciilor temeinice de savarsire a faptelor de catre inculpatii Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anisoara Ramona si Berbeceanu Traian, Curtea va analiza existenta cazurilor prev. de art. 148 al. 1 lit. b si f C.p.p., ca temeiuri ale dispunerii arestarii preventive:
Se constata ca in cauza subzista temeiul prev. de art. 148 lit. b C.p. cu privire la toti inculpatii.
Astfel, exista date ca inculpatii Biriescu Titus Gabriel si Biriescu Anisoara Ramona vor incerca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unor martori, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba.
Se remarca faptul ca in mod constant inculpatii au incercat sa ascunda documente vizand activitatea firmelor controlate de ei, astfel ca exista riscul ca, lasati in libertate acestia sa distruga sau sa altereze mijloacele de proba sau sa influenteze persoane care pot da relatii asupra faptelor de care sunt acuzati.
Apararea a sustinut ca in cauza ar fi o dubla sanctiune dispunerea arestarii pe acest temei deoarece infractiunile de care sunt acuzati inculpatii au ca element material aceeasi modalitate de savarsire.
Curtea arata ca in cauza nu se poate considera ca dispunerea arestarii in baza art. 148 lit. b C.p.p. constituie o sanctiune dubla, avand in vedere faptele pentru care inculpatii sunt cercetati.
Chiar daca unele fapte retinute in sarcina inculpatilor au ca modalitate de savarsire ascunderea unei surse impozabile, nu toate infractiunile economice ce li se retin au o asemenea modalitate de savarsire si nu se poate asimila o modalitate de savarsire a unei fapte penale cu o cerinta legala in baza careia se poate dispune arestarea preventiva.
In cauza cercetarile se afla la inceput si exista riscul ca lasati in libertate inculpatii sa ascunda mijloacele materiale de proba – cu atat mai mult cu cat exista posibilitatea extinderii cercetarilor si asupra altor societati comerciale implicate, precum si influentarea martorilor care cunosc diverse aspecte ale activitatii infractionale desfasurate de inculpati.
Referitor la inculpatul Berbeceanu Traian:
In cauza exista riscul evident de posibilitate a zadarnici urmarirea penala aflata la inceput, precum si de influentare a martorilor, de distrugere, alterare sau sustragere a mijloacelor materiale de proba.
Prin pozitia avuta in raport cu subordonatii sai si cu autoritatea pe care a avut-o si o are asupra acestora apare evidenta posibilitatea zadarnicirii anchetei. Notorietatea de care se bucura inculpatul si pozitia sa virulenta fata de unii colegi si colaboratori procurori, reliefata prin divulgarea in mas media a unor aspecte legate de cauzele aflate in lucru la organele de urmarire penala, prin care s-au divulgat aspecte vizand modalitati si procedee de ancheta, cauze aflate in lucru, intaresc convingerea instantei ca exista riscul major ca inculpatul sa influenteze ancheta si sa zadarniceasca direct sau indirect aflarea adevarului in aceasta cauza precum si in alte cauze despre care a divulgat public date.
Se remarca faptul ca atat la domiciliul inculpatului cat si in incinta biroului sau s-au gasit cu ocazia perchezitiilor efectuate mai multe acte care vizau atat cauze aflate in lucru cat si alte cauze neinregistrate. S-au mai gasit de asemenea acte avand caracter secret care nu erau detinute legal in locatiile respective, existand riscul ca aceste date sa fie folosite nu in scopul in care au fost intocmite, ci pentru a influenta ancheta si de a ingreuna aflarea adevarului.
La fel, raportat la persoana sa si functia pe care a detinut-o, persoanele pe care le cunoaste exista riscul real de a influenta martorii care cunosc diferite imprejurari care au legatura cu cauza.
Jurisprudenta CEDO a statuat ca in cazul infractiunilor de crima organizata exista un risc general ce deriva din natura organizata a activitatii infractionale a inculpatului care poate fi acceptata ca o baza pentru detentie in stadiul initial al procedurii ( KANKOWSKI/Polonia, 2005).
Cel putin in stadiul initial al anchetei se justifica detinerea inculpatului pentru a-l impiedica sa interfereze cu cercetarile ce se efectueaza, existand in aceasta cauza un risc major de impiedicare a bunei desfasurari a procesului penal.
Pentru toti inculpatii din prezenta cauza Curtea apreciaza ca printre riscurile pertinente care sunt de natura sa justifice luarea fata de persoanele in cauza a unei detentii provizorii sunt acelea ca inculpatii odata eliberati vor suprima probe sau vor exercita presiuni asupra martorilor, ori vor stabili intelegeri daunatoare anchetei, cu diferite persoane capabile sa le ofere un sprijin ( Ringeisen/ Austria 1998).
Mai reamintim ca in speta de fata este justificata plasarea inculpatilor in detentie, cel putin la inceputul anchetei pentru a-i impiedica sa o perturbe, fiind vorba despre o cauza complexa care necesita cercetari multiple dificile si laborioase.
Curtea constata ca in cauza subzista cazul prev. de art. 148 lit. f C.p.p., in ce priveste pe inculpati.
Curtea considera ca in cauza sunt intrunite cumulativ exigentele impuse de art. 148 lit.f C.p.p., dar si cel prev. de art.5 paragraful 1 lit.c din CEDO, fiind respectata conditia existentei unei banuieli legitime, plauzibile, verosimile care sa justifice luarea masurii preventive a privarii de libertate. Daca in ceea ce priveste prima conditie prev. de art. 148 lit.f C.p.p., existenta acesteia este indiscutabila, Curtea va analiza intrunirea in speta de fata a celei de a doua conditii, vizand pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar genera lasarea inculpatilor in libertate.
In aprecierea acestui pericol, fara a fi indisolubil legata de o examinare a gravitatii faptelor, gravitate incontestabila de altfel, nu poate fi totusi disociata de aspectele ce tin de natura acuzatiilor aduse (infractiuni economice cu consecinte deoasebit de grave, infractiuni de sprijinire si favorizare a unor persoane care au comis asemenea fapte precum si fapte ce tin de criminalitatea organizata, obstructionarea justitiei), de repetabilitatea acestora, de rezonanta sociala pe care o poate determina luarea la cunostinta a acestor fapte, de impactul major pe care-l genereaza in constiinta sociala suspiciunea ca un politist cu notorietate de onestitate (in ce-l priveste pe inc. Berbeceanu), ale carui prerogative principale le reprezinta descoperirea faptelor de criminalitate organizata si instrumentarea acestor cauze cu obiectivitate si impartialitate, uzeaza de pozitia pe care o are in vederea ascunderii unor asemenea fapte si aservirii activitatii sale unor interese personale si colaterale.
Trebuie remarcat continuitatea in timp a faptelor presupus a fi fost savarsite de inc. Berbeceanu, ceea ce denota pericolul social evident pe care acesta il reprezinta. Astfel, s-a dovedit cu actele existente la dosarul cauzei ca cel putin de 7 ani a vut cunostinta de faptele grave comise de catre C.L. si cu toate acestea, a inteles sa nu se sesizeze oficial si in calitatea sa de existenta infractiunilor comise si nici sa informeze asupra acestor fapte. Mai mult, l-a folosit pe acesta, cu justificarea ca il putea determina sa „colaboreze” chiar in cauze in care avea un interes personal.
Curtea subliniaza ca existenta unor suspiciuni rezonabile cu privire la savarsirea de catre inculpati a unor fapte grave si repetate de genul celor expuse mai sus, fapte care au luat o amploare deosebita in societatea actuala, precum si calitatea pe care inculpatul o are – cu referire la inc. Berbeceanu, aceea de politist care avea si influenta de formator asupra subordonatilor sai si exigentele carora acesta se impunea sa se supuna prin prisma pozitiei sale de aparator al legii, conving un observator obiectiv ca ordinea publica este in acest moment realmente amenintata, amenintarea fiind una reala, actuala si suficient de grava pentru un interes fundamental al societatii.
Curtea retine ca prin deosebita lor gravitate si reactia publicului fata de savarsirea lor, anumite infractiuni, cum sunt infractiunile retinute in speta de fata, pot produce o anumita „tulburare sociala”, de natura a justifica o detentie provizorie pe o anumita perioada de timp.
Curtea, avand in vedere natura acuzatiilor aduse inculpatilor Biriescu Titus si Biriescu Anisoara precum si calitatea inculpatului Berbeceanu este indreptatita sa creada ca privarea de libertate este necesara si prin prisma dispozitiilor art. 136 Cod procedura penala, vizand scopul si categoriile masurilor preventive, pentru a nu perturba desfasurarea anchetei, cel putin la inceputul ei, aratand ca in timp doar imperativele urmaririi penale nu mai justifica detentia celui in cauza pentru ca in mod normal riscurile initiale ale perturbarii ei se atenueaza pe masura efectuarii investigatiilor necesare, a obtinerii unor probe suplimentare si a efectuarii verificarilor. In acest sens Curtea apreciaza, raportat la nivelul actual al investigatiilor, ca plasarea in detentie a inculpatilor este justificata de motive pertinente si suficiente.
Apararile formulate de inculpati in sensul netemeiniciei acuzatiilor aduse nu sunt, in opinia Curtii, suficiente si relevante pentru a respinge propunerea de fata. In acest sens Curtea arata ca faptele care au dat nastere la banuielile in discutie nu trebuie sa fie de acelasi nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnari sau chiar a fundamenta o anumita acuzatie, astfel incat autoritatile judiciare, prin prisma art. 5 pg. 1 lit. c din Conventie nu sunt obligate sa prezinte probe suficiente pentru a formula o acuzare completa in momentul formularii propunerii (cauza Murray vs U.K.).
De asemenea luarea masurii preventive fata de inculpati este justificata si de considerente de economie si utilitate procedurala, considerente ce tin de existenta unei banuieli de natura a convinge un observator obiectiv ca exista riscul ca inculpatii sa impiedice administrarea justitiei (Wemhoff/Germania).
Fara a minimaliza aspectele de ordin personal invocate in aparare de catre inculpati, si anume, starea de boala a inculpatei Biriescu sau conduita sociala ireprosabila, cariera de exceptie, statutul recunoscut in societate – in ce-l priveste pe inculpatul Berbeceanu, Curtea precizeaza ca necesitatea ocrotirii unui interes de ordine publica, general al societatii, primeaza protejarii celui privat al inculpatilor, astfel incat luarea masurii este indispensabila pe baza circumstantelor.
Curtea a analizat in cadrul verificarilor sale si posibilitatea instituirii fata de inculpat a unor masuri neprivative de libertate conf. art. 136 al. 8 C.p.p., insa in conditiile date acestea au fost considerate insuficiente pentru protejarea unui interes fundamental al societatii, apreciindu-se ca in cauza nu exista garantii reale in sensul desfasurarii optime a anchetei penale si a crearii convingerii ca reactia autoritatilor fata de asemenea fapte savarsite de persoane considerate respectabile sau care trebuiau sa ancheteze asemenea fapte este una ferma si eficienta”.
* Cititi aici extrasul din incheierea prin care a fost arestat Traian Berbeceanu
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Aelechin
28 October 2013 17:38
+30
# gelu
28 October 2013 17:50
+47
# Tudor Raneti
28 October 2013 21:45
-2
# lily
28 October 2013 17:55
+20
# unul din lumea cea mare
28 October 2013 18:52
+12
# Andrei
28 October 2013 18:36
+33
# Ac Catavencu dixit
28 October 2013 18:43
+46
# Trahanache
28 October 2013 19:47
+26
# Iulian B.
30 October 2013 19:41
+2
# BERCEA MONDIAL: ,, e manevra lu frații miei.........,,
28 October 2013 18:50
+31
# procurorul basescu si gainarii kövesy
28 October 2013 19:00
+10
# Vai si amar
28 October 2013 19:13
+24
# doar amar
28 October 2013 19:20
+29
# ha,ha
28 October 2013 19:30
+32
# Tudor Raneti
28 October 2013 21:46
+16
# La noi ca la nimeni
29 October 2013 00:38
+16
# Nicolae
29 October 2013 00:52
+12
# Andreia Varga
28 October 2013 20:02
+2
# visu
28 October 2013 20:59
+7
# Tudor Raneti
28 October 2013 21:36
+6
# claudiu
28 October 2013 22:59
+9
# cocolino
29 October 2013 01:55
+2
# Andrei
29 October 2013 05:53
+9
# tamaris
29 October 2013 11:16
+4
# silvia conti
29 October 2013 14:14
+2
# alina
30 October 2013 11:41
-1
# albanezul informat zice
31 October 2013 18:12
+2