Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate miscarea de ultima ora facuta de fosta sefa DIICOT Alina Bica (foto). Aflata intr-un penitenciar din Costa Rica, Alina Bica solicita anularea condamnarii la 4 ani inchisoare cu executare dispuse in 26 iunie 2018 de Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti. Motivul invocat priveste nelegala compunere a Completului de 5 judecatori ICCJ. In mod normal, intr-o tara in care institutiile si Justitia chiar functioneaza, fara sa primeze comenzile privind executarea anumitor personaje sau solidaritatea de breasla, actiunea Alinei Bica ar trebui admisa de pe scaun, fiind evidenta – credem noi – incalcarea legii in cazul compunerii Completului de 5 judecatori al ICCJ.

In contestatia in anulare depusa de Bica la Inalta Curte prin intermediul aparatorului sau, avocatul Doru Traila, fosta sefa DIICOT acuza ca modul in care a fost compus Completul de 5 judecatori al ICCJ s-a realizat cu incalcarea dispozitiilor art. 32 din Legea 304/2004, in conditiile in care nu au fost trasi la sorti decat 4 dintre cei 5 membri, presedinta Sectiei penale a instantei supreme, Mirela Sorina Popescu, fiind considerata automat membru de drept si presedintele Completului. De asemenea, Alina Bica invoca in actiunea ei Hotararea Curtii Constitutionale din 7 noiembrie 2018, care a obligat Inalta Curte sa traga la sorti toti membrii Completelor de 5 judecatori, nu doar patru dintre acestia, confirmand astfel nelegala compunere a Completelor de 5. Nu in ultimul rand, fosta sefa DIICOT aminteste de jurisprudenta CEDO care a statuat necesitatea constituirii completelor de judecata in concordanta cu legea.

Drept urmare, Alina Bica cere suspendarea executarii pedepsei pana la judecarea contestatiei in anulare si, dupa rejudecare, achitarea ei.

Iata fragmente din contestatia in anulare formulata de Alina Bica, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:

“Va solicitam ca, prin hotararea pe care o veti pronunta, sa dispuneti:

1. In temeiul dispozitiilor art. 426 lit. d) din Codul de procedura penala, coroborat cu cele ale art. 431 din acelasi act normativ, admiterea in principiu a prezentei contestatii in anulare avand in vedere nelegala compunere a Completului de 5 judecatori, care a pronuntat decizia atacata, compunere realizata cu incalcarea dispozitiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, situatie confirmata de catre CCR, la data de 7 noiembrie 2018, cu ocazia identificarii conflictului de neconstitutionalitate, ocazie cu care a retinut ca incepand cu Hotararea nr. 3/2014, potrivit carora au fost desemnati prin tragere la sorti doar 4 dintre cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecatori, contrar celor prevazute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 255/2013,

si pe cale de consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 430 din Codul de procedura penala, suspendarea executarii hotararii a carei anulare se cere, respectiv a Deciziei penale nr. 117/2018 pronuntata de Completul de 5 judecatori, pana la solutionarea contestatiei in anulare, cu consecinta suspendarii executarii pedepsei dispuse, avand in vedere ca subsemnata a fost lipsita de calea de atac a apelului.

2. In temeiul dispozitiilor art. 432 din Codul de procedura penala, ca urmare a desfiintarii deciziei atacate, rejudecand cauza, sa dispuneti admiterea apelului si pe cale de consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedura penala, desfiintarea Sentintei penale nr. 1057/29 noiembrie 2016 (n.r. - mentinuta prin Decizia 117/2018 a Completului de 5) si, rejudecand cauza, achitarea subsemnatei in temeiul dispozitiilor art. 396 din Codul de procedura penala coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) lit. b din acelasi act normativ sub aspectul savarsirii infractiunilor de favorizare a faptuitorului, prevazuta si pedepsita de dispozitiile art. 296 Cod penal”.