Vineri, 18 mai 2018, la Curtea de Apel Bucuresti a avut loc un nou termen in dosarul disjuns, inca din faza de fond, de judecatorul Bogdan Tudoran (foto) in care se judeca latura civila a cauzei "Popoviciu-Baneasa". Este vorba despre latura civila a dosarului in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat deja solutia definitiva, in 2 august 2017, condamnandu-l pe omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu la 7 ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la abuz in serviciu si dare de mita in legatura cu asocierea firmei sale, SC BANEASA Investments SA, cu Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV) din Capitala pentru un teren de 224 de hectare, in vederea construirii Mall Baneasa. Practic, din dispozitia lui Tudoran de la CAB, latura civila se judeca in continuare pentru a se stabili cu cat ar fi prejudiciat bugetul de stat construirea Mall Baneasa, care a creat 20.000 locuri de munca, un venit urias la bugetul de stat si a transformat USAMV in cea mai moderna universitate de profil.

Totusi, in curand se fac doi ani de cand dosarul cu latura civila (nr. 4445/2/2016) se tot judeca de Bogdan Tudoran, timp in care partile au formulat mai multe cereri de recuzare a magistratului Curtii de Apel Bucuresti, toate insa respinse.

Caci, asa cum ne amintim, latura civila a fost disjunsa de judecatorul Bogdan Tudoran din dosarul principal 9577/2/2012, in care acesta, prin sentinta din 23 iunie 2016, a pronuntat condamnari grele, de pana la 9 ani de inchisoare, pentru abuz in serviciu, complicitate la abuz in serviciu si altele lotului Popoviciu, fara sa se stabileasca daca exista un prejudiciu si in ce cuantum. Asta in conditiile in care infractiunea de abuz in serviciu este o infractiune de rezultat, iar in instanta era necesara dovedirea existentei unui prejudiciu creat prin fapta de abuz in serviciu, condamnarea fiind altfel dispusa in lipsa unui element constitutiv al infractiunii: existenta prejudiciului creat prin savarsirea infractiunii.

In acest sens, ne amintim si ca, in octombrie 2017, judecatorul Tudoran a fost recuzat din nou, pe motiv ca s-a antepronuntat in cauza civila, atunci cand a solicitat Ministerului Finantelor Publice sa prezinte o evaluarea a terenului pentru cazul in care bunul nu mai poate fi restituit in natura. Dispozitia lui Tudoran din incheierea de la termenul anterior este facuta in conditiile in care chiar si la acest moment judecata se face in lipsa unui titlu de proprietate asupra terenului apartinand in prezent Baneasa Investment.

De altfel, nici termenul de vineri nu s-a desfasurat fara emotii.

Aceasta intrucat aparatorul lui Puiu Popoviciu, avocatul Bogdan Micu, a cerut judecatorului Tudoran sa solicite Directiei Nationale Anticoruptie sa transmita o adresa prin care sa precizeze daca Serviciul Roman de Informatii a fost implicat in dosarul Baneasa, iar daca da, in ce a constat implicarea SRI, dar si ce acte si proceduri a efectuat Serviciul in cauza.

Solicitarea avocatului Bogdan Micu este perfect intemeiata in cauza, tinand cont de dezbaterile existente in spatiul public cu privire la miza pe care a purtat-o dosarul Baneasa, din punct de vedere politic, dar si de ultimele actiuni din Justitie.

Cererea avocatului Bogdan Micu de sesizare a DNA a fost in final admisa de judecatorul Bogdan Tudoran, nu inainte ca magistratul sa sublineze faptul ca Puiu Popoviciu nu mai detine calitatea de "inculpat", ci de "condamnat".

Iar solutia de admitere a cererii de sesizare a DNA este una corecta, daca tinem cont de urmatoarele evenimente:

-declasificarea de catre Parchetul General a protocolului pe care Laura Kovesi l-a incheiat in 2009 cu Serviciul Roman de Informatii, care prevedea printre altele si crearea unor echipe comune de lucru in dosarele penale, formate din procurori si ofiteri SRI;

-Decizia CCR 91/2018, prin care s-a stabilit ca probele sau sau mijloace de proba obtinute de SRI intr-un dosar penal sunt lovite de nulitate, stabilindu-se ca SRI nu avea voie sa opereze in dosare penale, intrucat coruptia nu poate fi inclusa in categoria amenintarilor la adresa sigurantei nationale;

-Decizia CCR 802/2017 care spune ca probele obinute nelegal trebuie inlaturate, chiar si cu consecinta rejudecarii dosarului.