In episoadele anterioare ale serialului “Black Hole la BRD”, Lumea Justitiei a tras un semnal de alarma fata de ancheta DIICOT si a dezvaluit cum o grupare organizata din interiorul Grupului BRD Dorobanti s-au scos sume uriase de bani, de ordinul zecilor de milioane de euro, prin credite frauduloase acordate unor clienti-sageata, folosindu-se manopere dolosive, prin falsificarea dosarelor de credit cu avansuri si garantii false, astfel incat, in final, cand creditul nu se mai returna si era declarat “neperformant”, BRD nu mai avea ce sa recupereze. Toate aceste manopere au fost pastorite de Dana Bajescu, directoarea Grupului BRD Dorobanti, care raporta sefilor ei date false despre creditele pe care le acorda clientilor-sageata adusi de prietenul ei afaceristul Relu Cristian Aparaschivei, pe atunci sotul judecatoarei Gabriela Cristina Mazilu de la Judecatoria Sector 4.

In privinta controalelor BRD si Societe Generale (centrala de la Paris), ale Bancii Nationale a Romaniei, precum si a cercetarilor DIICOT pana la dezvaluirile noastre a fost un dezastru, deoarece nu s-a descoperit nimic din manoperele dolosive realizate de gruparea Danei Bajescu, care a actionat cu o inteligenta negativa de un rafinament nemaivazut, prin generarea in calculatoarele bancii de avansuri false ale creditelor si retrageri de bani, chipurile in numele clientilor-sageata, care in fapt erau retrageri operate de functionarii BRD, membrii ai gruparii.

Ordonantele DIICOT din 2015 si cea din 2018 (care a fost un simplu copy paste a ordonantei din 2015) - din dosarul 144/D/P/2013 - au socat prin enormitatile afirmate, din fiecare pagina cu interpretari eronate documentelor bancare, a fiecarei operatiuni bancare, asemeni si interpretarii false a urgentelor creditelor vazute culmea prin prisma celor care au manipulat ancheta si preluate de procuror aidoma. Procuror care, nedepistand operatiunile fictive (explicate de noi in editiile anterioare) nu a inteles ca stergerea acestora se putea realiza de gruparea Bajescu & Co, doar daca circuitul fictiv se inchidea intr-o singura zi, de unde si aglomerarea nejustificata a unor numeroase documente si operatiuni.

Din ordonantele DIICOT au lipsit mailurile membrilor gruparii criminale, depistate si sechestrate de Inspectia de la Paris a Societe Generale chiar din calculatorul directoarei Dana Bajescu, mailuri care relevau relatia complice dintre Dana Bajescu, afaceristul Relu Aparaschivei si Alice Monac (directoarea Agentiei BRD Europa – cumnata lui Bajescu) si cum aranjau sifonarea creditelor. Singurele interpretari partial corecte ale DIICOT au fost cele despre supraevaluarile imobilelor puse drept garantie.

Uluitor, falsurile, circuitele fictive, circuitele tip suveica ca si alte sute de operatiuni si documente dolosive aduse la cunostinta autoritatilor din octombrie 2015 ca probe zdrobitoare, au lipsit cu desavarsire din ordonanta din 2018 a DIICOT, fiind total in antiteza cu Ordonanta DNA (care a investigat o perioada dosarul) care a mentionat falsurile si fictivitatile in Ordonanta de declinare a competentei din anul 2017, confirmata de Parchetul General.

De la sfasitul anului 2018, dosarul BRD Dorobanti a fost declinat de DIICOT la noua Sectie pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, data fiind implicarea vadita a judecatoarei Gabriela Cristina Mazilu in afacerile fostului ei sot Relu Aparaschivei, ea petrecand multe vacante in statiuni de lux din Europa cu clientii-sageata, adusi de sotul ei, care au dat loviturile la BRD.

Pentru o mai buna intelegere a celor intamplate in dosarul BRD Dorobanti (unde banca s-a constituit parte civila cu un rejudiciu de peste 53 milioane euro, recapitulam in continuare metodele “de lucru” folosite:

1. Metoda patentata de sifonare a creditelor din BRD Dorobanti

In cauza erau doar 15 credite care puteau fi decelate fiecare si cercetate corect cap-coada si probabil daca se urma aceasta cale normala de ancheta, manoperele dolosive puteau fi descoperite chiar de DIICOT, inclusiv circuitele cu bani fictivi si suveicile, deoarece infractiunile puteau fi deslusite din documentele si operatiunile din dosarului cauzei si intuite si din declaratiile explicite ale unor martori din dosar, care s-au dat de gol.

Denunturile si declaratiile referitoare la creditele pentru VIP-uri s-au facut intentionat ambiguu si dezordonat, amestecand intentionat credite corecte pentru clienti VIP, cu credite pentru clienti-fake VIP (clientii-sageata adusi de Relu Aparaschivei). In declaratiile lor, autorii fraudelor au amestecat intentionat credite acordate corect, cu credite acordate fraudulos, afirmand repetitiv acuzatii false menite sa abata atentia procurorilor, acuzatii regizate ale persoanelor ce comisesera manoperele dolosive (suspecti si martori) pentru a crea confuzie si a abate ancheta de la persoana lor.

Aceste aspecte deosebit de grave de inducere in eroare a organelor abilitate ne-au determinat sa prezinte in continuare, sintetic, unul din circuitele simple dolosive de acordare a creditelor pentru clientii-sageata, intre 22.10.2009 si 21.07.2010, pentru sase din cele sapte fake VIP-urile adusi de Relu aparaschivei la Agentia BRD Europa, circuitul fiind prezentat detaliat in Black Hole la BRD (I – III) cu documente:

- Constituirea dosarelor de credit – Bajescu & co au intocmit fise de credit false, anticipand operatiunile fictive si falsificarea contractelor de credit prin care urma acordarea creditelor;

- Aprobarea fisei de credit pe caile ierarhice – Bajescu & co au aprobat (insusit) fisa de credit intocmita de ei, confirmand astfel exactitatea informatiilor din acestea, si au inaintat-o pentru aprobare finala conducerii din centrala BRD Romania, care dadea doar o aprobare finala, dar juridic de principiu, in legatura cu creditul, tocmai pe baza datelor prezentate de Dana Bajescu in fisa de credit. De ce era doar o aprobare de principiu cea data de conducerea din centrala BRD? Deoarece finalizarea unei aprobari de credit insemna acordarea creditului, iar acordarea creditului presupunea indeplinirea conditiilor aprobate. Iar conditiile aprobate, in acea perioada in BRD, se realizau efectiv in cadrul Agentiei Europa si a Grupului Dorobanti, fiind operate si controlate exclusiv de Bajescu & co, fara nicio alta verificare a posteori din partea conducerii BRD sau a unor directii externe grupului BRD Dorobanti.

In fapt, cu smecheria asta au fost prostiti procurorii DIICT, sa mearga dupa fenta, orbiti de perspectiva inculparii conducerii franceze si romane de la acea data a BRD, cand in fapt toate fraudele erau comise in Grupul BRD Dorobanti de personajele care dupa inceperea anchetei au planuit, s-au inteles si ai actionat mintind in declaratiile lor ca respectivele credite nu le-ar fi dat ei, ci le-ar fi aprobat sefii lor din centrala.

- Depunerea (fictiva) a aportului clientului (cash colateral) – Important in dovedirea faptului ca totul era gandit si operat in interiorul Grupului Dorobanti este ca Bajescu & co au “indeplinit“ conditia aportului propriu al clientilor-sageata (cash colateral de circa 10% din valoarea creditelor, care trebuia depus anticipat) din fisa aprobata, printr-o depunere de sute de mii de euro fictivi (generati informatic in calculator), pentru fiecare client-sageata/credit, creand dincolo de ilegalitatile operate, imaginea falsa a unor clienti instariti (fake VIP);

- Intocmirea contractului de credit si a contractului de garantie – Un alt element deosebit de important, care demonstreaza ca totul era operat in “laboratoarele” Grupului BRD Dorobanti este ca Bajescu & co au intocmit si aprobat contractele stipuland ca aportul clientului (cash colateral) ar fi fost depus personal de client si banii aferenti cash-ului colateral (fictivi) ar apartine clientului. Desi in realitate banii fusesera creati fictiv prin operatiuni si documente dolosive.

- Acordarea creditelor – Bajescu & co au pus la dispozitia clientilor suma aferenta creditelor (au acordat creditul) in baza contractelor de credit pe care le-au falsificat si in care au stipulat ca respectivul cash colateral /depozit (fictiv) ar fi fost depus de client si banii ar fi apartinut clientului, dar si ca acestia ar fi fost beneficiarii reali ai sumelor de bani (3 milioane de euro pentru fiecare client-sageata);

- Retragerea (fictiva) a unei sume egale sau mai mare fata de cash-ul colateral depus – Modul de operare in cazul clientilor-sageata adusi de Relu Aparaschivei releva ca Bajescu & co au operat, pentru fiecare client-sageata in parte, in aceeasi zi, retragerea a sute mii de euro fictiv din fiecare credit acordat, cu o suma egala sau mai mare fata de suma depusa fictiv pentru cash-ul colateral, operatiune intentionata care stergea la finalul zilei, pentru orice control ulterior, frauda circuitului fictiv si a depunerii fictive pentru depozitul clientului;

- Tragerile din credite – Functionarii BRD din Grupul Dorobanti sunt cei care au devalizat creditele prin trei metode, respectiv: (1) retrageri in cash nelegale efectuate, folosind documente de retragere semnate dolosiv in alb sau chiar nesemnate; (2) transferuri nelegale efectuate pe baza de documente justificative false; (3)transferuri in baza unor contracte de vanzare-cumparare;

- Derularea creditelor – Functionarii BRD din Grupul Dorobanti achitau ratele lunare si comisioanele bancare debitand depozitele constituite fictiv in contul clientilor-sageata, fapt care crea o aparenta de derulare corecta pe un an de zile a creditului. Complementar, pentru achitarea dobanzilor si comisioanelor, au folosit sume cash, provenite probabil din creditele devalizate anterior;

- Trecerea creditelor la capitolul neperformante – Gruparea Bajescu & co l-a realizat pretextand criza economica, in conditiile in care dobanzile si comisioanele apareau ca fiind achitate la zi de client. Acest aspect a creat o aparenta de credit derulat normal si o aparenta de clienti onesti, deoarece ar fi platit sute de mii de euro pentru dobanzile si comisioanele bancii din “veniturile personale“, iar banca urma sa le execute si imobilele “valoroase“, dupa trecerea la neperformante.

Iata cum se lauda anchetatorilor DIICOT, Dana Bajescu, cu controalele avute pentru creditele din BRD Dorobanti in care iesise basma curata tocmai pentru ca inspectorii nu reusisera sa-i descopere niciuna din manoperele dolosive, inclusiv cea a circuitelor dolosive cu bani fictivi, descrise mai sus.

“…. activitatea mea fiind apreciata intotdeauna favorabil” - spunea Dana Bajescu in Memoriul adresat DIICOT in 9 iulie 2015 - (vezi facsimil 1) Normal spunem noi Lumea Justitiei atata vreme cat inspectorii de la toate entitatile inclusiv BNR nu-si puteau imagina ca Bajescu si colegii ei ar fi putut fi implicati in aceste credite frauduloase. Cine putea sa-si imagineze ca Dana Bajescu, cu vechime si o pozitie atat de mare in BRD, putea pastori asemenea operatiuni care presupuneau intelegeri interne pana la nivel de casierite?

Trebuie remarcat ca in 2010, asa cum e mentionat in Memoriul de mai sus, intr-adevar inspectorii Societe Generale erau intr-o misiune de control, verificand printre alte numeroase credite din tematica de control si creditele clientilor-sageata Lisu George si Ciumeti Niculae (in luna decembrie 2010), fara sa descopere nimic fraudulos. Atentie nu e vorba de misiunea speciala din anul 2011/2012. Ei bine, Dana Bajescu care stia sa-si disimuleze activitatea, in timp ce inspectorii Societe Generale de la Paris o controlau, verificand creditele celor doua sageti Lisu si Ciumeti, ea intocmea si acorda un nou credit clientei-sageata Georgiana Pop, implicand chiar si firma sorei sale (Monica Bacila) in manoperele sale.

2. Persoane cheie nu au fost chemate in anchete

Revenind la anchetele DIICOT, este uluitor cum procurorii DIICOT au evitat sa cheme la audieri o serie de functionari din BRD Dorobanti, in dosarele numite generic “Bancherii 1” si “Credite pentru VIP-uri”. Este vorba de omiterea chemarii la audieri a Smarandei Preda si Vioricai Morari, care ar fi putu aduce clarificari deosebit de utile.

- Smaranda Preda a fost directoarea comerciala a grupului BRD Dorobanti, fiind deci numarul doi din acest grup, persoana care s-a opus sistemului creat de Dana Bajescu. Din informatiile noastre, Smaranda Preda a fost sistematic hartuita si in final inlaturata din Grupul Dorobanti, inventandu-i-se prin 2009 o asa zisa lipsa de implicare profesionala. Smaranda Preda a cunoscut si cunoaste detalii uluitoare despre modul real de sifonare a creditelor cu o grupare de romi din Sintesti (afacerile Wild Rose Metal si Casanova Grup).

Speram ca procurorul Militaru George Cosmin, de la DIICOT, se va autosesiza intr-o zi, deoarece credem ca a fost fentat de Dana Bajescu si un anume Marius Mazilescu (fost consilier de clientela in BRD Dorobanti si actual director de grup in BRD). Lumea Justitiei va continua serialul Wild Rose Metal, a caror elemente dolosive s-au derulat pana in anul 2018, aspect necunoscut de magistrati.

- Viorica Morari, fosta directoare financiara a Grupului Dorobanti, nu a fost convocata la audieri din motive total opuse fata de cazul Preda, emotivitatea ei excesiva creand probabil o teama celor care au concurat pentru a tine adevarul la fereala. Informatiile noastre vorbesc despre faptul ca doamna Viorica Morari nu ar fi straina de mai multe scheme dolosive, precum circuitul cu bani fictivi pentru “VIP-uri“ (fake), ori a devalizarii creditelor prin retrageri si transferuri frauduloase cu documente semnate in alb si justificative false etc, marturia ei putand fi un element deosebit de pretios pentru anchetatori.

Relevant pentru aceasta pista este, atentia, chiar declaratia data in 2015 la DIICOT de Alice Monac (fosta directoare a Agentiei BRD Europa si cumnata Danei Bajescu) care evidentiaza rolul explicit de coordonare a lui Viorica Morari in operatiunile care se derulau fictiv pentru cash-ul colateral - (vezi facsimil 2)

Alice Monac declara deci: “Persoanele care mi-au indicat cum sa procedez referitor la reglarea numerarului din casa cu bani (n.n. - fara numerar se derulau operatiunile fictive) au fost persoanele responsabile cu numerarul, respectiv Albu Valentina si Morari Viorica… Prin operatiunea descrisa anterior, cash-ul colateral se constituia inainte de punerea la dispozitie a creditului (n.n. - acordare credit), conform aprobarilor si indicatiilor (n.n. - indicatii de operatiuni fictive)“.

De ce directoarea financiara si numarul trei al grupului Dorobanti Viorica Morari nu a fost chemata la audieri, pe cand Albu Valentina a fost?

Declaratia de suspect a lui Alice Monac este o proba clara, care scoate in evidenta persoanele care dadeau indicatiile si care conduceau la o operare contabila frauduloasa fara numerar (fictiva) si respectarea unui timing imperativ, respectiv ca pentru un client-sageata ultima operatiune fictiva sa se desfasoare in aceeasi zi, ca sa se inchida perfect circuitului fictiv al cash-ului colateral (aportul personal al clientului) in calculatorul bancii, in caz contrar in caserie aparand un minus de caserie de sute de mii de euro.

In schimb, al treila paragraf din declaratia de suspect a lui Monac Alice, pe care nu-l mai reluam, a fost in opinia noastra o inducere in eroare a anchetatorilor ACOPERIND-O TOTAL pe cumnata sa Bajescu Dana ascunzand fictivitatile cashului colateral si pastrand linia “concordanta“ a declaratiilor convenite ale gruparii Bajescu & co, confuzandu-i pe anchetatorii DIICOT, nespecialisti in operatiuni bancare.

Important, toti functionarii din Agentia Europa au mintit concordant referitor la cash-ul colateral fictiv si alte manopere dolosive prin eschive declarative.

3. Recompensarea clientilor-sageata. Documente netrimise la DIICOT

Poate va intrebati cum erau multumiti clientii-sageata, care au declarat invariabil ca nu ei au luat milioanele de euro din creditele la care au aparut in acte ca beneficiari? Caci asa au declarat toti clientii-sageata Coconete Atanasia, Muntean Stefan, Lisu George, Ciumeti Niculae, Pop Constantin Eugen si Pop Georgiana, ca ei nu au fost beneficiarii reali ai creditelor... Singurul client-sageata, care din punctul nostru de vedere s-a manifestat relativ OK, a fost comisarul Ionut Nicoresteanu, care a facut o Plangere penala inca din 27 iulie 2013 si care a explicat prin prisma nivelului sau de intelegere inclusiv aspecte care conduceau catre operatiunile fictive.

Asadar, aceste persoane au primit pentru rolul jucat:

-excursii de vis;

-sume transferate dolosiv in Italia prin conturile Agentiei BRD Piata Romana;

-imprumuturi, care probabil nu s-au mai rambursat;

-plicuri cu bani din creditele devalizate;

Aceste fapte care au influentat dramatic acordarea creditelor nu au fost cercetate si nici mentionate in ordonantele DIICOT. Chiar daca recompensele par pe alocuri modeste pentru nivelul creditelor acordate, efortul acestora a fost absolut nesemnificativ, acestia venind o data sau de doua ori la Agentia Europa din Grupul Dorobanti, cumulat probabil nu mai mult de 2h fiecare, si semnand in fals sau in alb numeroase documente care au condus la inselarea BRD. Si cu asta rolul lor s-a terminat.

Sa luam pe rand modalitatile de rasplata, care nici macar nu au fost depistate de DIICOT:

1. Excursiile de vis la Valgardena, Dubai, Filipine, Singapore au fost descrise si demonstrate in episoadele Black Hole la BRD VI si X pentru Muntean, Lisu, Ciumeti;

2. Bani transferati in Italia pentru afacerile personale ale familiei Coconete;

Mai jos observati extrasul de cont a lui Coconete Atanasia. Banii au fost transferati doamnei Atanasia Coconete, din contul domnului Ilie Coconete, acolo probabil provenind din creditele de milioane originate cu bani fictivi. Cei 54.000 euro au fost trasferati in Italia, in favoarea lui Cristescu Adriana Izabela, si reprezinta un pretins avans de cumparare a unui apartament – (vezi facsimil 3)

3. Imprumuturi uriase personale (ex. Pop Constantin Eugen).

Domnul Pop Eugen (Constantin) a primit un imprumutul primit in anul 2008 de la sotii Aparaschivei-Mazilu (prin sot) cu prezenta sa (si sorei sale) in anul 2010. Acest imprumut dovedeste fara putinta de tagada legaturile vechi dintre clientul-sageata Pop (Constantin) Eugen si familia Aparaschivei-Mazilu. Acordarea imprumutului reiese din chiar declaratia de avere a judecatoarei Gabriela Cristina Mazilul data in anul 2009 - (vezi facsimil 4)

Sa nu uitam ca acestui Pop, functionarii din Agentia Europa - Grupul Dorobanti i-au bagat in cont 235.000 euro fictiv, folosind documente olografe si informatice, operari informatice (intiari, validari, etc) si operari contabile dolosive, au falsificat contractul de credit si contractul de garantie vehiculandu-se in contractele respective ca banii pentru aportul propriu (fictivi) ar apartine si au fost depusi efectiv de client. Dupa care creditul a fost devalizat in cash de functionarii BRD si o alta parte transferata prin doua contracte de vanzare-cumparare de terenuri si ape statatoare.

4. Bani la plic pentru clienta-sageata Georgiana Pop

Un exemplu explicit de multumire personala a fost suma de 20.000 euro, livrata la plic pentru clienta sageata Georgiana Pop. Suma i-a fost data de un functionar din Grupul Dorobanti dupa ce jucase rolul de client-sageata. Operatiunea reiese din chiar declaratia explicita a lui Georgianei Pop data la DIICOT in martie 2015 pe care o puteti citi mai jos - (vezi facsimil 5)

Declaratia lui Pop in privinta banilor la plic era clara si putea fi confruntata cu extrasul de cont si cu documentele de retragere de numerar, aspect ignorant de procurorul de caz de la DIICOT. Creditul se acordase in Agentia Europa - Grup Dorobanti, iar banii in plic pentru rolul jucat fusesera retrasi in Sucursala Dorobanti, dati din mana in mana de o doamna functionar. Nu ar fi exclus ca Viorica Morari, directoarea financiara de atunci a Grupului Dorobanti sa poata oferi mai multe detalii despre aceasta operatiune si dedesubturile ei, daca va fi audiata. Uitati mai jos si extrasul de cont, care confirma ora, dupa program oficial de lucru al agentiei (17h26) si suma retrasa de 20.000 euro: - (vezi facsimil 6)

Faptul ca pe extrasul de cont apare in stanga sus numele Agentiei Europa, asta nu insemna ca banii s-au scos neaparat din Agentia Europa, ci doar faptul ca respectivul cont al clientei Georgiana Pop era deschis in Agentia Europa.

Pentru a fi putut identifica locul (agentia, sucursala) de unde s-au scos banii trebuia ca la dosarul cauzei sa fi existat documentele de retragere in numerar respectiv:

-documentul editat informatic de retragere de numera numit “Ridicare numerar”, sau chitanta cum o numeau casierii, fiind documentul legal pentru retrageri in BRD si care indica locul de unde s-au retras banii;

-tipizatul de retragere ce se complete olograf si denumit “Retragere de numerar/Cash Withdrawal”, care indica cine a completat olograf documentul si semnat din BRD, fiind o indicatie explicita in acest caz a persoanei care opera fraudulos retragerea cashului;

Curios, aceste documente aferente retragerii de 20.000 euro nu au fost trimise la DIICOT, fapt ce a determinat ascunderea faptelor, a locului si a persoanelor care au actionat pentru inmanarea plicului cu bani. Se pare deci ca inclusiv obligatia legala de transmiterea a documentelor bancare din BRD Dorobanti catre DIICOT a functionat tot dupa bunul plac.

4. Manopere dolosive, denunturi , manipulari, controale, anchete

Nedepistarea manoperelor dolosive de catre specialistii in control bancar de la Societe Generale in 2012 a creat o mare veselie la Grupul BRD Dorobanti, care au prins un tupeu si mai mare si si-au continuat practicile. Pai daca CEI MAI TARI CONTROLORI DIN LUME AI BANCII SOCIETE GENERALE nu i-au depistat, oare cine o mai putea face? Nimeni, au gandit probabil acestia...

Ia uitati ce raspuns scria Dana Bajescu, Inspectiei de la Paris, la inceputul anului 2012 cand a fost anchetata intern, la nivel inalt:

“Incep prin a preciza ca nu consider ca am incalcat nicio norma, instructiune sau procedura de lucru si ca nu am avut nicio presiune directa sau indirecta din partea unei persoane“ - scria Bajescu Dana in februarie 2012, Inspectiei de la Paris - (vezi facsimil 7)

In schimb, in anul 2015 aceeasi Dana Bajescu, invinuita in dosarul DIICOT, mentiona in denuntul adresat DIICOT, in care se prezenta drept o victima inocenta, ca Inspectorii de la Societe Generale Paris n-au vrut sa consemneze ce le-a declarat ea. Chiar asa?

Relevant in ancheta VIP-urilor a fost deci “regia concordanta“ din declaratiile si denunturile mebrilor gruparii Bajescu & co, care au creat confuzii majore anchetatorilor intre notiunea de aprobare de credit cu notiunea de acordare a unui credit. Au combinat abil jumatati de adevaruri cu piste absurde, mergand chiar pana la inducerea in constientul anchetatorilor a ineptiei ca intrarea in relatie cu un client ar echivala cu aprobarea si acordarea unui credit (pentru a-i fenta pe procurori sa caute vinovatii in alta parte), aspect metamorfozat de altfel in mod straniu chiar in ordonantele DIICOT mai sus amintite. Este incredibil cum responsabilii din Grupul Dorobanti, in disperarea de a abate atentia de la propriile lor fapte, si a pasa vina pe altii, au nascocit asa-zise aprobari verbale pe care le-au repetat isteric pentru a disimula esentialul, adica faptul ca toate manoperele dolosive au fost comise in propria lor ograda.

Acest caz penal este unic, nu neaparat prin tesatura creditelor frauduloase pe care Lumea Justitiei le-a dezvaluit pana in prezent, ci cu precadere prin complexitatea si numarul urias al probelor materiale compromise de grupul organizat de la BRD Dorobanti (sute de probe) ce a vizat in mod cert deturnarea anchetei: falsificarea de documente bancare si extrabancare, sustragerea de documente necesare anchetei, alterarea de documente bancare, ascunderea de probe, distrugerea de probe si inlocuirea cu probe ticluite, interpretare falsa a operatiunilor si documentelor bancar etc.

(va urma)