Serviciul Roman de Informatii condus de George Maior este acuzat ca obstructioneaza deliberat Justitia si ca incearca sa intoarca gandirea, practicile si atitudinea fata de valori precum drepturile omului. Acuzatiile la adresa SRI sunt aduse in cadrul procesului in care ex-capitanul SRI Constantin Bucur (foto) a formulat o cerere de revizuire, solicitand rejudecarea cauzei pentru a se dovedi ca nu a incalcat prevederile legale cand a dezvaluit in cadrul unei conferinte de presa organizata, in 13 mai 1996, ca SRI efecuta abuziv inregistrari ale convorbirilor telefonice ale unor personalitati politice si ziaristi. Cererea de revizuire a fost formulata de ex-capitanul SRI la scurt timp dupa ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca Bucur nu a avut parte de un proces echitabil si i-a fost incalcat dreptul la libertatea de exprimare.

Intr-un document existent la dosarul aflat pe rolul Tribunalului Militar Bucuresti, ex-capitanul SRI Constantin Bucur arata ca inca de la inceputul judecarii procedurii de revizuire a solicitat sa aiba acces la cele trei volume de inscrisuri clasificate existe ale cauzei, insa acest lucru nu s-a intamplat pana la data de 11 decembrie 2014, care a reprezentat ultima zi in care dosarul mai putea fi consultat la arhiva instantei. Practic, desi judecatorul lt.col. Gabriel Tanasescu a cerut SRI sa declasifice documentele din dosar, SRI a procedat la declasificarea doar a unui numar infim de inscrisuri, obligand Tribunalul Militar Bucuresti sa puna in vedere ca daca nu sunt declasificate documentele solicitate, nu va tine cont de respectivele inscrisuri.

Fata de aceste pozitii, ex-capitanul Bucur a apreciat ca "se incerca, voluntar sau involuntar, ca dupa validarea comportamentului cetatenesc al capitanului (r) Bucur de catre inaltul for de Justitie european, orizon largit prin Hotararea CEDO sa fie din nou ingustat sau inchis prin practicile si mentalitatile anacronice care au condus la aparitia conflictului".

In acelasi timp, Constantin Bucur a aratat in fata instantei de judecata ca probele publice ale procesului initial contureaza o stare de fapt ce nu se apropie de zona secretelor ce pot intr-adevar interesa siguranta nationala, "ci doar zona secretelor murdare din practicile interne ale parti civile (n.red. - SRI) intr-o anumita perioada.

Iata ce se precizeaza in concluziile depuse de apararea ex-capitanului Bucur la dosarul cauzei la termenul din data de 16 decembrie 2014:

"Cu 7 termene in urma, inca de la inceputul procedurii de revizuire, Tribunalul Militar a dispus indeplinirea masurilor prevazute de lege pentru ca partile, respecticv apararea revizuentului, sa aiba acces la importantul top de inscrisuri clasificate (aproximativ 3 volume) care apartin cauzei. Aceste masuri sunt prevazute limpede in Noul Cod de procedura penala (art. 352 alin. (11) si (12 sub forma alternativei: fie sunt declasificate documentele, fie probele in cauza nu vor fi avute in vedere. (...)

Nu putem deveni indiferenti la imprejurarea ca se incerca, voluntar sau involuntar, ca dupa validarea comportamentului cetatenesc al capitanului (r) Bucur de catre inaltul for de Justitie european, orizon largit prin Hotararea CEDO sa fie din nou ingustat sau inchis prin practicile si mentalitatile anacronice care au condus la aparitia conflictului.

Alternativa legala pusa in discutie era limpede si a fost pusa in discutie mai sus. Cele doua solutii, care epuizau posibilitatile de raspuns, nu erau ale partii, nu erau ale instantei, nu erau nici maca ale Curtii Europene. Erau solutii voit maniheiste ale Codului de procedura penala al Romaniei (art.352 alin.(11) si (12). Ale Noului Cod de procedura penala! In loc sa se conformexze, mai ales ca institutie randuita pentru a se afla in primele randuri ale apararii ordinii de drept si constitutionale, UM.0198 prin reprezentantii sai invoca in contraargumentare legislatia care alcatuieste dreptul comun in materia prezervarii secretului de stat, ca si cum nu intelege ca, fata de acestea, art. 352 alin. (11) Cod.proc.pen.reprezinta norma speciala, derogatorie. Specialia genneralibus derogant!

Ingrijorarea noastra sporeste observand cum, prin aceeasi adresa polemica, emitentii se erijeaza in interpreti de ultima instanta ai dezlegarii de drept aduse prin Hotararea CEDO din 8 ianuarie 2013. Altfel spus, nu este suficient ca institutia in cauza (prin precursorii actualilor reprezentanti) a pus statul pe care ar trebui sa-l apere in postura delicata de perdant la CEDO, dar incearca sa intoarca gandirea, practicile si atitudinea fata de valori cum ar fi spiritul civil, transparenta, drepturile omului, la nivelul de acum 18 ani.

In aceste imprejurari, aparea revizuentului cpt.(r) Bucur Constantin isi face datoria sa comunice pozitia sa procesuala fata de blocajul produs de catre partea civila:

1.Revizuentul arata ca insista in cunoasterea tuturor probelor dosarului, indiferent de regimul acestora, prevalandu-se de dispozitiile art. 352 alin. (11) din Codul de procedura penala.

2.Revizuentul invedereaza tuturor participantilor la proces ca aceasta norma derogatorie este precumpanitoare fata de orice alte dispozitii legale.

3.Invederam de asemeni ca lipsa accesului la toate probele in cadrul judecatii anterioare, stans asociata lipsei de receptivitate a instantelor respective fata de cererile de probe ale inculpatului au constituit formele primordiale de incalcare a drepturilor si libertatilor constatate prin Hotararea CEDO din 8 ianuarie 2013.

4.Incercarea reprezentatilor parti civile de a minimaliza sau rastalmaci argumentatia Curtii Europene in privinta constatarii lipsei unui proces echitabil prin accesul diferentiat la probele administrate sau propuse ne obliga sa atragem atentia partii in cauza in special asupra paragrafelor 61, 63, 102, 105, 109, 111, 113, 125, 130, 131 din Hotarare si concluziile acestora.

5.Solutia alternativa prevazuta de art. 325 alin. (12) din Codul de procedura penala trebuie privita in speta ca o solutie de avarie, deoarece repeta cercul vicios din procesul initial. Spre deosebire de alte situatii, in care inlaturarea probelor clasificate restabileste echilibrul procesual, in speta lipsa de acces genereaza nu numai necunoasterea realitatii, ci si imposibilitatea de a propune probe in aparare.

6.Reamintim ca Procesul capitanului Bucur a avut de la bun inceput incarcatura unui demers civic de referinta in evolutia statului de drept. Constatand ca blocajul impus creeaza temerea ca abordarea mult prea partizana de catre partea civila urmareste sa dea timpul inapoi, ne exprimam opinia ca pozitia reprezentatilor partii civile ar trebui cunoscuta si asumata de conducerea institutiei in cauza. Spera, ca acest demers sa fie intreprins pe caile ierarhice interne, motiv pentru care rugam reprezentantii Serviciului Roman de Informatii in proces sa inainteze conducerii superioare a institutie prezentul punct de vedere, ca document de interes institutional si civic major, care excede limitelor spetei".