Halucinant inceputul de mandat al procurorului Crin Nicu Bologa (foto) la conducerea DNA. Proaspatul sef al parchetului anticoruptie jeleste dupa SRI si da vina pe CCR pentru ca a scos Serviciul din dosarele penale, incercand sa explice astfel dezastrul din parchetul anticoruptie si sutele de achitari.

Crin Bologa a prezentat luni, 9 martie 2020, bilantul DNA pe anul 2019, perioada in care institutia a fost condusa de Calin Nistor. Bilantul, unul dezastruos, arata ca in 2019, rata achitarilor a atins o cifra record: 52%.

Ei bine, noul sef al DNA a gasit si explicatia pentru cele 262 de achitari dispuse de instante anul trecut: nu rechizitoriile trimise in instanta fara probe sau pentru fapte inexistente, ci ca Serviciul Roman de Informatii a fost scos din dosarele penale urmare a deciziei CCR.

Crin Nicu Bologa a incercat sa justifice sutele de achitari dand vina pe decizia 26/2019 prin care Curtea Constitutionala a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala generat de incheierea intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii a Protocolului din 2009: “A avut, din perspectiva dosarelor instrumentate de DNA, in multe cazuri, consecinta slabirii probatoriului in cauzele afectate, si chiar a dispunerii de catre instantele de judecata a unor solutii de achitare sau restituire a cauzei”. 

Seful DNA a mai incercat sa explice dezastrul din parchetul anticoruptie prin faptul ca unii judecatori au pronuntat achitari in faza de apel, cu toate ca la fond, din cei 262 inculpati achitati, 84 fusesera condamnati la pedepse cu inchisoarea: “Consideram ca argumentele procurorului au putut fi convingatoare pentru o parte din judecatori”. 

Iata discursul sustinut de Crin Nicu Bologa luni, 9 martie 2020:

“Ma aflu intr-o situatie inedita, aceea de a prezenta activitatea DNA aferenta anului 2019, cu toate ca am fost numit in functie in urma cu doar doua saptamani. Poate fi o situatie avantajoasa, intrucat imi da posibilitatea sa pornesc de la o analiza a activitatii Directiei, bazata pe datele cele mai recente, de la care sa imi pot desfasura strategia manageriala, atat pentru dinamizarea si continuarea rezultatelor bune obtinute de colegii mei, cat si pentru corectarea vulnerabilitatilor identificate.

Anul 2019 a fost un an complicat pentru DNA, plin de provocari, cum de altfel a fost pentru tot Ministerul Public si sistemul judiciar. DNA si-a desfasurat activitatea cu o conducere interimara, atat la nivelul cel mai inalt, cat si la nivelul unor sectii si servicii, ceea ce a facut extrem de dificila stabilirea si urmarirea unei strategii de management eficace. Legile justitiei, modificate in 2018, au schimbat conditiile de numire si delegare a procurorilor in cadrul Directiei, iar aceasta a determinat o fluctuatie si un deficit puternic de personal, in special in randul procurorilor. Practica judiciara a fost in continuare influentata de efectele unor decizii ale CCR care au dus, in multe cazuri, la constatarea dezincriminarii unor fapte, la excluderea de catre instantele judecatoresti a unor mijloace de proba, iar in alte situatii, la rejudecarea unor cauze definitiv judecate.

In ceea ce priveste activitatea de urmarire penala, chiar daca contextul a fost unul dificil, am constatat ca procurorii Directiei si-au mentinut capacitatea de a face anchete in dosare de coruptie la cele mai inalte standarde, in vederea tragerii la raspundere a celor care au savarsit fapte de coruptie sau asimilate coruptiei si recuperarii prejudiciilor create. Este adevarat ca, in anul 2019, din punct de vedere cantitativ, s-a inregistrat un trend descrescator fata de anul anterior, dar sper ca s-a pus un accent deosebit pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activitatii de urmarire penala, pe verificarea, de catre sefii ierarhici, a legalitatii si temeiniciei solutiilor dispuse de procurori, astfel incat, pe viitor, sa se reduca solutiile de achitare din partea instantelor de judecata.

In ceea ce priveste volumul de activitate, se observa ca numarul dosarelor de solutionat ramane mare, chiar daca el a scazut fata de cel inregistrat in 2018. De fapt, este vorba de un trend descrescator, avand in vedere ca si numarul dosarelor nou inregistrate scade relativ. Nu putem sa nu cautam o explicatie a acestui trend, inclusiv in scaderea, pe care o vom vedea ilustrata mai tarziu, a numarului sesizarilor, o scadere constanta in ultimii 3-4 ani.
De asemenea, s-a inregistrat o scadere si in ceea ce priveste numarul dosarelor solutionate pe fond. Acest indicator trebuie corelat cu situatia dificila din punct de vedere al numarului de procurori, in scadere fata de anul anterior.
Cu toate acestea, volumul de munca al procurorilor DNA este in continuare ridicat, media de dosare de solutionat de un procuror a fost de 69 dosare, iar media dosarelor solutionate a fost de 36 de dosare, multe dintre ele fiind cauze extrem de complexe, de macro-criminalitate economico-financiara si coruptie, fraude in achizitiile publice si fraude europene, care au impus administrarea unui probatoriu complex, inclusiv expertize, constatari tehnico-stiintifice si comisii rogatorii internationale.

Ritmul de lucru al Directiei a avut de asemenea de suferit in anul 2019. Astfel, operativitatea solutionarii cauzelor a fost mai scazuta, comparativ cu anul precedent (718 cauze solutionate in termen de 1 an de la prima sesizare, fata de 1026 in 2018, si 505 cauze solutionate in termen de 2 ani de la prima sesizare, fata de 793 in 2018).

Asa cum s-a constatat in ultimii ani, numarul sesizarilor primite de la persoane si institutii este in continua scadere, anul 2019 nefacand exceptie. Am putea considera ca acest lucru este surprinzator avand in vedere ca fenomenul coruptiei este departe de a fi disparut in Romania, asa cum am constatat si din ultimele actiuni ale DNA. De asemenea, a scazut calitatea sesizarilor pe care le primim, atat de la cetateni, cat si de la institutiile de control ale statului. Cauze ale acestor situatii pot fi si controversele si atacurile impotriva sistemului judiciar, modificarile succesive si incercarile de modificare a legislatiei de natura sa ingreuneze munca procurorilor si combaterea coruptiei si provizoratul continuu la conducerea Directiei. Speram ca increderea cetatenilor sa creasca din nou, iar relatiile interinstitutionale sa se imbunatateasca.

Sub aspectul trimiterilor in judecata s-a inregistrat o crestere in 2019. Astfel, a crescut numarul cauzelor trimise in judecata de la 196 in 2018 la 235 in 2019. Cea mai mare crestere a fost in randul cauzelor incheiate cu acord de recunoastere a vinovatiei, ceea ce este un aspect pozitiv in sensul in care, in aceste cauze, s-a scurtat mult durata procesului si s-a ajuns mult mai rapid la tragerea la raspundere a celor vinovati si la recuperarea prejudiciilor.

Numarul inculpatilor trimisi in judecata in 2019 este usor mai mic fata de cel retinut in anul precedent: 501 inculpati in anul 2019, 556 inculpati in 2018.

Desi numarul inculpatilor trimisi in judecata a scazut, trebuie sa observam ca, sub aspectul relevantei dosarelor penale, structura pe functii a inculpatilor trimisi in judecata reflecta faptul ca DNA si-a respectat competenta si misiunea de combatere a coruptiei la nivel inalt si mediu. Din totalul de 501 inculpati trimisi in judecata, o pondere semnificativa – 146 persoane – este reprezentata de persoane care au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante (un numar apropiat de cel de anul trecut, 155).
Cu titlu de exemplu, mentionam trimiterea in judecata a 3 ministri, 2 deputati in Parlamentul Romaniei si 2 deputati in Parlamentul European, 1 presedinte si 2 vicepresedinti ANAF, 24 primari, 19 politisti, 20 de directori de institutii publice si companii nationale.

Un aspect de remarcat este cel privind tipologia celor mai frecvente infractiuni retinute de procurori in rechizitorii si in acordurile de recunoastere a vinovatiei. Astfel, in mod constant, cele mai frecvente infractiuni care fac obiectul dosarelor DNA sunt cele de coruptie (luare/dare de mita, trafic/cumparare de influenta), abuzul in serviciu si infractiunile impotriva intereselor financiare ale UE. In categoria infractiunilor de abuz in serviciu, o mare parte din cazuri priveste achizitiile publice, retrocedarile de imobile sau incalcarea legislatiei in domeniul finantelor publice sau al sanatatii. Pana in anul 2018, infractiunile de abuz in serviciu aveau o pondere importanta in randul infractiunilor retinute de procurorii DNA in rechizitorii, dar situatia pare sa se schimbe in mod fundamental (in 2019 numai 44 de infractiuni de abuz in serviciu au fost sesizate instantelor judecatoresti de catre procurorii DNA).

Decizia CCR nr. 405/2018 (405/2016-n.r.) a avut efecte puternice asupra practicii judiciare in materia abuzului in serviciu. Aceasta practica judiciara este inca neunitara, existand interpretari diferite ale instantelor in ceea ce priveste, de exemplu, continutul notiunilor de 'atributie de serviciu' si 'incalcarea unei norme legale', ceea ce determina solutii care pentru noi, ca procurori, nu sunt intotdeauna previzibile si creeaza dificultati in stabilirea unei strategii de urmarire penala. Noi ne-am propus sa analizam aceasta practica neunitara, sa vedem ce concluzii vom putea trage, sa identificam eventuale propuneri, fie in vederea promovarii unui recurs in interesul legii, fie de modificare legislativa pentru adoptarea unui text incriminator care sa raspunda mai bine nevoii de aparare sociala impotriva acestui tip de fraude, dar sa respecte si cerintele de constitutionalitate. De exemplu, ar fi necesara incriminarea unor fapte in legatura cu achizitiile publice, in conditiile in care, in legea care reglementeaza acest domeniu, nu este prevazuta vreo fapta penala.

Un segment al urmaririi penale in care DNA are rezultate constant pozitive este cel al infractiunilor impotriva intereselor financiare ale UE. In acest domeniu, in anul 2019, DNA a inregistrat cresteri atat la numarul de dosare solutionate (858 fata de 815 in 2018), cat si la numarul de rechizitorii si inculpati trimisi in judecata (70 de rechizitorii cu 169 inculpati, fata de 52 rechizitorii cu 121 inculpati in 2018). Este de asemenea de remarcat valoarea prejudiciilor retinute in cauzele cu fonduri europene cu care au fost sesizate instantele de judecata, respectiv 185 milioane lei, fata de 70 milioane lei in 2018. Aceste rezultate dovedesc buna colaborare pe care DNA o are cu principalele autoritati competente in domeniul protectiei intereselor financiare ale U.E, respectiv OLAF din cadrul Comisiei Europene, DLAF, precum si cu alte autoritati de gestiune si control a fondurilor U.E.

Activitatea judiciara desfasurata de procurorii DNA reflecta intr-o anumita masura volumul activitatii de urmarire penala, in sensul ca, in mod firesc, scaderea indicatorilor statistici de la urmarirea penala s-a reflectat si in scaderea indicatorilor activitatii de judiciar.

Astfel, la nivelul Sectiei judiciare penale si a procurorilor de sedinta din cadrul Serviciilor Teritoriale, s-au inregistrat 11.124 participari in sedintele de judecata (fata de 13.171 in 2018). Totodata, au fost verificate 1.564 de hotarari fata de 2000 in 2018.

In ceea ce priveste caile de atac, au fost declarate 145 de apeluri si 155 de contestatii, in scadere fata de anul anterior.
Daca ne referim la procentul de admisibilitate a cailor de atac solutionate, acesta a crescut usor in ceea ce priveste apelurile (59% fata de 50% in 2018), iar in ceea ce priveste contestatiile, procentul este similar celui din anul anterior (aproape 38% fata de 39% in 2018).

In conditiile in care numarul total al hotararilor definitive pronuntate de instantele de judecata pe fondul cauzei, in dosarele DNA, a fost mai mic in anul 2019 decat in anul anterior 2018, numarul hotararilor de condamnare a scazut la randul sau. Astfel, s-au inregistrat 203 hotarari, cu 422 inculpati, fata de 228 hotarari de condamnare, cu 584 inculpati in 2018.

Din punct de vedere al structurii pe functii a celor condamnati definitiv pentru fapte de competenta Directiei, constatam ca avem si sub acest aspect o structura relevanta pentru competenta DNA de investigare a coruptiei mari si medii. Astfel, au fost condamnati demnitari ai statului (deputati, secretari de stat, consilieri ai ministrilor), magistrati, conducatori ai unor autoritati centrale, conducatori ai autoritatilor locale, primari si viceprimari, ofiteri de politie etc.

Sub aspectul individualizarii pedepselor aplicate in cazul hotararilor definitive de condamnare in dosarele DNA, se constata ca se pastreaza aceeasi configuratie, cu mici diferente, in fiecare an. Astfel, se observa ca predomina, cu un procent de 51%, pedepsele cu inchisoarea cu suspendarea executarii sub supraveghere, in timp de pedepsele cu executare in detentie ating 27%.

Un indicator pozitiv se inregistreaza in ceea ce priveste confiscarea si recuperarea prejudiciului, un aspect deosebit de important ca finalitate a procesului penal si a luptei impotriva coruptiei – readucerea in patrimoniul statului a bunurilor intrate in buzunarul celor care incearca sa se imbogateasca prin frauda si coruptie.
Astfel, constatam ca procurorii DNA au reusit sa recupereze inca din timpul urmaririi penale o suma de 14 milioane euro inregistrate ca prejudiciu, fata de numai 811 mii euro in anul anterior, ceea ce inseamna o crestere cu 1.727%.
Mai mult decat atat, prin hotararile de condamnare definitive, instantele au dispus confiscarea sau recuperarea prejudiciului in valoare de 119 milioane euro, fata de 76 milioane euro in 2018.

Daca in ceea ce priveste confiscarea si recuperarea prejudiciului, am inregistrat un indicator pozitiv, trebuie sa mentionam acum insa si cel mai frustrant indicator, si anume cel privind ponderea achitarilor in cauzele judecate prin hotarari definitive in 2019, in dosare ale DNA.
Dupa cum observati, in 2019, DNA a inregistrat 262 inculpati achitati. Daca folosim indicatorul aprobat de CSM si anume numarul inculpatilor achitati raportat la numarul celor trimisi in judecata in acelasi an (cunoscand faptul ca nu pot fi aceleasi persoane cele trimise in judecata si cele condamnate in acelasi an), prin scaderea numarului de trimisi in judecata, coroborat cu cresterea numarului celor achitati, am ajuns la o pondere de 52% (in 2018 a fost 36%).
Daca raportam numarul achitatilor la numarul total al inculpatilor judecati definitiv in acelasi an, ajungem la un procent de 33% (in 2018 a fost 21%). Iar daca scadem din acest numar, pe cel al inculpatilor achitati ca urmare a deciziilor CCR cu efect de dezincriminare (ne referim aici la decizia 405/2018 privind abuzul in serviciu), procentul ajunge la 24% (in 2018 a fost 13%).
Indiferent cum am calcula procentul sau ponderea achitarilor, este evident ca el reprezinta o vulnerabilitate care trebuie analizata pentru a identifica atat cauzele cat si solutiile pentru rezolvarea ei.
Din analiza pe care am avut posibilitatea sa o fac, in perioada scurta de la numirea mea ca procuror sef al Directiei, cu privire la aceasta problema, a rezultat ca exista un complex de factori, obiectivi si subiectivi care au determinat aceasta situatie.
In randul factorilor obiectivi, neimputabili procurorilor, intra, desigur, efectele care continua sa se produca, ale deciziilor CCR de declarare a neconstitutionalitatii unor dispozitii legale pe care s-a intemeiat acuzare, cum este cazul deciziei 405 privind abuzul in serviciu. Aceasta nu este insa singura decizie a CCR care a avut efecte, sa spunem bulversante, asupra cauzelor DNA. Seria de decizii CCR privind participarea serviciilor de informatii la administrarea unor mijloace de proba, culminand cu decizia nr. 26/2019 prin care CCR a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala generat de incheierea intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii a Protocolului din 2009, a avut, din perspectiva dosarelor instrumentate de DNA, in multe cazuri, consecinta slabirii probatoriului in cauzele afectate, si chiar a dispunerii de catre instantele de judecata a unor solutii de achitare sau restituire a cauzei. Din analiza hotararilor judecatoresti definitive dispuse in 2019 in cauzele DNA a rezultat ca in 6 cauze in care s-a facut aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale mentionate mai sus, instantele au dispus achitarea definitiva a 44 de inculpati ca urmare a constatarii nulitatii absolute a mijloacelor de proba obtinute in baza autorizatiilor sau mandatelor de supraveghere tehnica sau a mandatelor de siguranta nationala puse in executare de SRI sau DIPI. De exemplu, a fost un dosar cu 37 de inculpati trimisi in judecata in anul 2006 care, in anul 2019, dupa doua cicluri procesuale care au durat 13 ani, au fost achitati, ca urmare a eliminarii unor interceptari si a tuturor probelor derivate. In primul ciclu procesual, toate instantele de judecata care judecasera dosarul au dispus solutii de condamnare.
Pe de alta parte, au fost multe situatii in care practica neunitara, interpretarile diferite ale ansamblului probator, au dus la solutii de achitare. De altfel, din cei 262 inculpati achitati, 84 dintre ei fusesera condamnati in prima instanta la pedepse cu inchisoarea, ceea ce ne determina sa consideram ca argumentele procurorului au putut fi convingatoare pentru o parte din judecatori.
Analiza indicatorilor de calitate pe anul 2019 efectuata in baza Ordinului nr. 213/2014 a Procurorului General al PICCJ si a Ordinului nr. 121/2018 a procurorului sef al DNA a reliefat existenta unui numar foarte mic de achitari imputabile procurorului (6 inculpati).

Cu toate acestea, au fost si situatii in care, fara a fi imputabila procurorului, solutia de achitare ar fi putut fi evitata daca verificarea temeiniciei si legalitatii solutiei de catre procurorii ierarhici superiori ar fi fost mai riguroasa, sau daca procurorul ar fi verificat mai temeinic apararile formulate de inculpati in cursul urmaririi penale. Constatam totodata, in ultimii ani, o crestere a standardelor de exigenta a instantelor judecatoresti in ceea ce priveste probatoriul si calitatea acuzatiei, careia procurorul trebuie sa i se adapteze printr-o exigenta pe masura.

Cresterea calitatii actelor de sesizare a instantelor de judecata va fi unul din obiectivele mele in calitate de procuror sef al DNA. Consider ca procurorii trebuie sa fie foarte rigurosi in administrarea probelor si formularea acuzatiei, straduindu-se sa evite o solutie de achitare. Totusi, nu as dori sa le transmit un mesaj de retinere, de temere in a sesiza instantele atunci cand procurorii sunt convinsi de argumentele lor si de corectitudinea solutiei.

In ceea ce priveste cauzele in care instantele au dispus restituirea cauzei la procuror, observam o imbunatatire a acestui indicator statistic. In 2019 au fost dispuse 6 hotarari de restituire a cauzelor la procuror, comparativ cu 8 cauze in 2018.

In cele ce urmeaza, vom da cateva exemple, pe scurt, de dosare relevante din perspectiva competentei DNA, care au fost solutionate prin hotarari de condamnare:

- Fost presedinte Camera Deputatilor si fost presedinte CJ – 3 ani si 6 luni inchisoare pentru abuz in serviciu in legatura cu angajarea fictiva a doua persoane la o agentie de stat
- Fost presedinte CJ – 10 ani inchisoare pentru abuz in serviciu in legatura cu achizitii nelegale prin care au prejudiciat consiliul judetean cu 30 milioane lei
- Fost primar municipiu – 9 ani inchisoare pentru abuz in serviciu in legatura cu atribuirea nelegala a unor suprafete de teren intravilan; prejudiciu 114 milioane euro
- Fost presedinte ANAF – 5 ani inchisoare pentru trafic de influenta in legatura cu primirea unui comision de 20% intr-o procedura de achizitii publice
- Fost deputat – 4 ani si 8 luni inchisoare pentru trafic de influenta si spalare de bani in legatura cu retrocedarea unui teren
- Fost secretar de stat – 2 ani si 6 luni inchisoare pentru dare de mita in legatura cu incheierea unui contract de achizitie aparatura medicala

Dupa cum precizam la inceputul prezentarii, unul din factorii care au marcat in mod puternic conditiile dificile in care DNA si-a desfasurat activitatea a fost cel privind deficitul de procurori. La sfarsitul anului 2019 se inregistra un deficit de 43 de procurori in schema de personal, ceea ce inseamna ca s-a lucrat cu 77% din posturile de procurori. Situatia este ingrijoratoare, cu atat mai mult cu cat a fost insotita si de o fluctuatie de personal, cu trend negativ, inregistrandu-se angajarea a 23 procurori si incetarea activitatii a 33 de procurori.

Aceasta situatie fara precedent de la infiintarea DNA a fost determinata de modificarile intervenite la legile justitiei, prin majorarea conditiilor de vechime de la 6 ani, la 10 ani adoptate prin Legea nr. 207/2018 si OUG nr. 92/2018, ceea ce a produs efecte descurajante in procesul de accedere in cadrul Directiei, determinand dificultati in identificarea si atragerea unor candidati cu calitatile necesare pentru a fi procuror DNA. De asemenea, desi conducerea interimara a DNA s-a straduit sa mentina in anul care a trecut un standard ridicat de profesionalism al activitatii Directiei, natura provizorie si prelungita a acestor delegari in functiile de conducere a avut un impact negativ asupra activitatii institutiei, neexistand posibilitatea stabilirii si aplicarii unei strategii de management pe termen lung si dand o nota de incertitudine si vulnerabilitate.

Interimatul la nivelul procurorului sef Directie a incetat si speram ca in curand sa avem numiri definitive si in celelalte functii de conducere, ma refer aici la adjunctii procurorului sef Directie (doamna Madalina Scarlat a depasit cu brio primele doua etape ale numirii sale ca procuror sef adjunct) si la procurorii sefi de sectie. In ceea ce ne priveste, vom declansa cat de curand procedurile pentru numirea in celelalte functii de conducere care in prezent sunt vacante.
Resursele financiare s-au pastrat in parametri apropiati anului precedent, cu executie bugetara de 98%.

Drept concluzii, putem arata ca, in anul 2019, DNA si-a desfasurat activitatea in conditii dificile, a avut si realizari dar si neimpliniri:

- Puternic deficit si fluctuatie de personal
- Interimat prelungit in conducerea DNA
- Efecte negative ale modificarilor legilor justitiei si ale deciziilor CCR
- Cresterea procentului de achitari definitive si scaderea operativitatii solutionarii cauzelor
- Atacuri impotriva institutiei si procurorilor
- Scaderea numarului de sesizari
- Reducerea stocului de dosare nesolutionate
- Cresterea numarului de cauze trimise in judecata
- Cresterea eficientei investigarii infractiunilor impotriva intereselor financiare ale UE
Vom tine cont de scaderea inregistrata la majoritatea indicatorilor statistici si vom considera aceste date ca un punct de plecare pentru noua echipa care va trebui sa dinamizeze activitatea Directiei.

Astfel, ajungem la prioritatile pe care ni le propunem pentru anul 2020.

In primul rand, vom avea ca prioritate permanenta asigurarea unor standarde inalte calitative ale actului de urmarire penala, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale si a criteriilor de eficienta si eficacitate investigativa. Dosarele DNA care vor ajunge pe masa judecatorilor vor trebui sa fie bine documentate si sa respecte standardele din ce in ce mai ridicate de exigenta a instantelor judecatoresti in ceea ce priveste probatoriul si calitatea acuzatiei.
De asemenea, vom depune eforturi sustinute pentru a atrage procurori si ofiteri de politie foarte bine pregatiti profesional si dornici sa continue aceasta misiune a DNA, de combatere a faptelor de coruptie, indiferent cat de influente sau puternice economic sau politic sunt persoanele care comit aceste fapte. Speram, in acest sens intr-o modificare legislativa a conditiilor de numire si delegare care sa ne permita sa functionam eficient.
Avem in vedere dinamizarea activitatii, cresterea operativitatii solutionarii cauzelor si in acest sens va trebui sa imbunatatim managementul fiecarei structuri operative, a sectiilor si serviciilor teritoriale, pentru a asigura o mai buna monitorizare a stadiului solutionarii dosarelor de catre procurori, crearea unor echipe de lucru, echilibrarea resurselor, acolo unde se impune.

Vom dezvolta, sau relansa, dupa caz, relatii inter-institutionale cu celelalte institutii ale statului cu competente fie in sesizarea faptelor de coruptie, fie in furnizarea de date si informatii sau institutii cu competente complementare, care pot sprijini activitatea DNA, pentru a identifica potentiale cai noi de cooperare institutionala, fie pentru a le restabili pe cele deja existente (de ex. IGPR, IGPF, organele Ministerului Finantelor, Curtea de Conturi, ANABI, DLAF, ONPCSB etc.).
Nu in ultimul rand, consider ca o prioritate constanta trebuie acordata comunicarii publice, in asa fel incat sa respectam un echilibru optim intre cerintele de transparenta ale activitatii Directiei si limitele comunicarii stabilite de lege pentru asigurarea confidentialitatii urmaririi penale si respectarea drepturilor persoanelor cercetate.
In final, doresc sa va asigur ca lupta anticoruptie va continua la un nivel ridicat, mai ales in conditiile in care simtim sprijinul a milioane de cetateni romani, a institutiilor UE si speram si a institutiilor statului roman”.

foto:mediafax