Reprezentantii societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii, Victor Alistar si Romeo Chelariu, cer demiterea Procurorului General al Romaniei Gabriela Scutea (foto 1). Solicitarea a fost adresata joi, 19 mai 2022, ministrului Justitiei Catalin Predoiu.

Solicitarea are la baza o decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata intr-un recurs in interesul legii promovat de Gabriela Scutea care demonstreaza, in opinia lui Alistar si Chelariu, ca “Ministerul Public a incalcat sistematic accesul la justitie si drepturile victimelor infractionilor prin practici ilegale cu efecte imorale pentru titularii plangerilor penale in cauze cu autor necunoscut”. Iar Scutea nu doar ca nu a corectat situatia, ci a perpetuat-o. Intr-un comunicat de presa dat publicitatii joi, 19 mai 2022, Victor Alistar (foto 2 stanga) si Romeo Chelariu (foto 2 dreapta) explica faptul ca analiza deciziei ICCJ, coroborata cu decizii ale ICCJ si cu rezultatele controlului tematic facut de Inspectia Judiciara (analiza atasata la finalul articolului) releva, printre altele, ca sute de mii de cauze sunt lasate in nelucrare efectiva pana la indeplinirea termenului de prescriptie, daca dupa un an de la inregistrare nu se identifica autorul.

Iata comunicatul reprezentantilor societatii civile in CSM:

“Ministerul Public a incalcat sistematic accesul la justitie si drepturile victimelor infractionilor prin practici ilegale cu efecte imorale pentru titularii plangerilor penale in cauze cu autor necunoscut

Inalta Curte de Casatie si Justitie a publicat luni, 17 mai 2022, in Monitorul oficial motivarea Deciziei 7/2022 pronuntata in Recursul in interesul legii promovat de Procurorul General, doamna Gabriela Scutea, privind aplicarea unitara a dispoziţiilor art. 4886 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 285 din acelasi cod şi art. 154 din C. pen.

Analiza minutioasa a deciziei 7/2022 a ICCJ, coroborata cu alte decizii ale Curtii Constitutionale ori cu rezultatele controlului tematic efectuat de Inspectia Judiciara pentru perioada 2016-2021 releva o situatie socanta care s-ar putea rezuma astfel:

-Sute de mii de cauze sunt lasate in nelucrare efectiva pana la indeplinirea termenului de prescriptie, daca dupa un an de la inregistrare nu se identifica autorul;

-PICCJ reglementeaza prin infralegiferare pe calea unui Ordin norme procedurale care sunt in materia derularii procesului penal, in vadita contradictie cu normele Constitutionale;

-Milioane de cauze de la intrarea in vigoare a noului cod de procedura penala au fost inchise dupa ce au fost lasate, in baza Ordinului, in nelucrare, incalcandu-se principiile accesului la justitie, al efectivitatii anchetei, al duratei rezonabile si chiar al scopului procesului penal statuat de leguitor in art. 285 CPP;

-Ministerul public asteapta in mod programat si reglementat sa ii vina din neant date si informatii privind identificarea autorilor infractiunilor dupa un an de la sesizarea penala, data de la care cauzele cu autori necunoscuti sunt mutate in evidenta pasiva;

-Ministerul Public este cel raspunzator pentru ilegalitatea Ordinului nr. 56/12/C din 10 aprilie 2014 pentru ca in baza legii organice acesta este cel care coordoneaza/supravegheaza cercetarea penala si realizeaza urmarirea penala efectiva, dand dispozitii obligatorii organelor de cercetare penala din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

In analiza realizata, anexa a prezentului comunicat, se regasesc argumentele privind aceasta situatie scandaloasa, in care o autoritate a statului desconsidera ordinea de drept si interesele legitime ale societatii, dar si ale cetatenilor in mod individual.

Fata de aceste realitati socante solicitam urmatoarele:

1.Abrogarea de urgenta a Ordinului nr. 56/12/C din 10 aprilie 2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al Ministerului Afacerilor Interne;

2.Publicarea detaliata a statisticilor pe ultimii 4 ani privind obiectul cauzelor care au fost scoase din evidenta operativa si a cauzelor care s-au prescris in dosarele cu autori necunoscuti;

3.Modificarea cadrului legal pentru a impune procurorului sa prezinte judecatorului de drepturi si libertati ori judecatorului de camera preliminara care a admis contestatiile privind durata proces ori alte cereri de competenta lui, modalitatea efectiva de conformare si ducere la indeplinire a dispozitiilor trasate;

4.Demararea de catre Ministrul justitiei a procedurii de revocare a Procurorului general al PICCJ, care, nu doar ca nu a corectat situatia, dar a si pledat pentru continuarea acesteia;

5.Modificarea Regulamentului de organizare si functionare a parchetelor de catre Sectia pentru procurori a CSM pentru a se introduce numarului unic national de evidenta a cauzelor, similar cu cel care este reglementat in cazul dosarelor inregitrate pe rolul instantelor judecatoresti.

Reamintim tuturor structurilor judiciare faptul ca cetatenii sunt cei care trebuie sa fie in centrul serviciului public de justitie si nu trebuie tratati ca terte anexe ale problemelor de capacitate a justitiei. Legea este cea care imputerniceste organele judiciare, dar le si impune realizarea competentei conferite.

In sine, practica instituita prin ordinul 56/12/C din 10 aprilie 2014 conduce la ineficacitatea Codului de procedura penala pentru un numar insemnat de cauze. Institutionalizarea si infralegiferarea incapacitatii organelor judiciare este cea mai mare sfidare la adresa societatii si a ordinii de drept”.

* Cititi aici analiza realizata de reprezentantii societatii civile in CSM Victor Alistar si Romeu Chelariu