Bomba nucleara de la Curtea Constitutionala a Romaniei: orice judecator si procuror sanctionat disciplinar cu excluderea din magistratura va putea solicita oricand reprimirea in sistem. Miercuri, 8 iunie 2022, CCR a stabilit ca art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor – articol care reglementeaza sanctiunile disciplinare – este constitutional doar daca pedeapsa excluderii din magistratura nu are efect permanent.

Altfel spus: odata cu aceasta decizie CCR, magistrati exclusi definitiv din sistem pe motive disciplinare – precum procurorul DNA Mircea Negulescu „Portocala” (foto stanga) si judecatoarea CAB Camelia Bogdan (foto centru) – vor putea oricand sa ceara in instanta reprimirea in magistratura, cu precizarea ca Negulescu poate fi blocat doar de dosarele penale in care este vizat. Si nu doar ei, ci si judecatorul Cristi Vasilica Danilet (foto dreapta) de la Tribunalul Cluj, in cazul in care excluderea lui va fi mentinuta de catre Inalta Curte. Practic, CCR obliga legiuitorul sa reglementeze un termen dupa care magistratii exclusi disciplinar pot fi reabilitati si reprimiti in sistem.

Decizia este cu atat mai spectaculoasa, cu cat a fost pronuntata in unanimitate – deci si cu voturile judecatoarelor Livia Stanciu si Simina Tanasescu, numite la CCR de catre presedintele Klaus Iohannis si cunoscute pentru obiceiul de a face opinii separate in dosare sensibile.

Iata minuta CCR:

„In sedinta din data de 8 iunie 2022, Curtea Constitutionala (...), in cadrul controlului legilor posterior promulgarii, a decis:

Cu unanimitate de voturi,

– A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.100 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor sunt constitutionale numai in masura in care sanctiunea disciplinara a excluderii din magistratura nu are efect permanent. (...)

Deciziile sunt definitive si general obligatorii.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Articolul a fost atacat la CCR de catre fostul judecator Dumitru Mircea Dinica de la Judecatoria Constanta, dat afara in 2011 pentru savarsirea a abaterilor disciplinare constand in „manifestari nedemne” si „efectuarea cu intarziere a lucarilor din motive imputabile” (click aici pentru a citi). Dinica a ridicat exceptia de neconstitutionalitate in dosarul nr. 1576/108/2020, aflat pe rolul Tribunalului Arad, avand ca obiect „anulare act Decizia nr. 1234/2019, Decizia nr. 89/2020”. Acolo, in prima sedinta (la 14 octombrie 2020), judecatoarea Eugenia Iovanas i-a admis cererea de sesizare a CCR, dispunand suspendarea judecarii cauzei pana la pronuntarea Curtii Constitutionale.

Iata minuta incheierii de la Tribunalul Arad:

„Suspenda judecata cauzei in temeiul art. 413, alin.1, pct.1 din Noul Cod de pr.civila coroborat cu art. 9, alin.2 din Legea nr.554/2004”.

Prezentam pasajele legale invocate in minuta:

- art. 413 alin. 1 pct. 1 CPC:

„Suspendarea facultativa

(1) Instanta poate suspenda judecata:

1. cand dezlegarea cauzei depinde, in tot sau in parte, de existenta ori inexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati”;

- art. 9 alin. 1-3 din Legea contenciosului administrativ:

„Actiunile impotriva ordonantelor Guvernului

(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate introduce actiune la instanta de contencios administrativ, insotita de exceptia de neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta.

(2) Instanta de contencios administrativ, daca apreciaza ca exceptia indeplineste conditiile prevazute de art. 29 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, sesizeaza, prin incheiere motivata, Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond.

(3) Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale, instanta de contencios administrativ repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor. Daca ordonanta sau o dispozitie a acesteia a fost declarata neconstitutionala, instanta solutioneaza fondul cauzei; in caz contrar, actiunea se respinge ca inadmisibila”;

- art. 29 alin. 1-3 din Legea 47/1992 privind CCR:

„(1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in cauzele la care participa.

(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale”.