Asa cum am anuntat in editia de joi, 19 septembrie 2013, Lumeajustitiei.ro va prezinta actiunile intreprinse de Curtea de Apel Bucuresti ca urmare a ordonantei procurorului PCAB Florentin Ioan Ene, de neincepere a urmaririi penale pe numele judecatoarei Lamaita Mihaela Cioacea (foto 2) de la Curtea de Apel Bucuresti, care intr-un exces de furie a spart usa unui birou din cadrul Palatului de Justitiei, distrugand yala si creand panica in randul personalului instantei, si a hotararii de a aplica pe numele magistratului Ciocea o amenda administrativa in valoare de 750 de lei.

La scurt timp dupa redactarea ordonantei nr. 468/P/2013 de catre procurorul Ene, presedinta Curtii de Apel Bucuresti, judecatoarea Lia Savonea (foto 1) a formulat o plangere impotriva ordonantei din data de 29.03.2013, considerand ca amenda administrativa este o sanctiune mult prea blanda, in raport de faptul ca judecatoarea Ciocea avea ca magistrat reprezentarea faptelor sale, si ca prin actiunea sa a distrus incuietoarea unei usi care este un accesoriu al unui imobil declarat monument istoric.

Astfel, Curtea de Apel Bucuresti a atacat ordonanta PCAB din data de 29 aprilie 2013, solicitand desfiintarea masurilor de neincepere a urmaririi penale si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ, tinandu-se insa cont de dispozitiile Legii nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, si a Legii nr. 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural national mobil:

"Prin luarea acestei masuri s-a adus o vatamare atat patrimoniului instantei, precum si celui cultural, intrucat imobilul in care isi desfasoara activitatea Curtea de Apel Bucuresti se afla pe Lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii si Cultelor (...) Orice interventie asupra acestuia se considera interventie asupra monumentului istoric, iar fapta neautorizata constituie infractiune, sanctionata de prevederile art.54 din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, a art. 85 alin.1 din Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, cat si de prevederile art. 217 alin. 2 Cod penal.

Astfel, consideram ca fapta comisa de Ciocea Lamaita la data de 20.03.2013 intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute la art. 217 Cod penal, iar solutia de netrimitere in judecata motivat ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni constituie o eroare juridica.

La determinarea in concret a gradului de pericol social al faptei trebuie avute in vedere toate imprejurarile cauzei respectiv, ca pe fondul unei discutii tensionate dintre faptuitoare si grefierul sef de sectie, ce a avut loc in biroul celei dintai, a urmat o amenintare telefonica a faptuitoarei, ceea ce a determinat o stare de temere a grefierului, fapt pentru care aceasta a incuiat usa biroului in care se afla, inainte ca faptuitoare sa ajunga in fata biroului acesteia si sa o sparga. Consideram ca nu s-a avut in vedere si modul concret de manifestare a faptuitoarei, conduita si persoana acesteia, atat in acele momente cat si in general.

Faptuitoare este judecator ceea ce presupune ca a avut/are o reprezentare corespunzatoare a actelor/faptelor sale, precum si a urmarilor pe care acestea le au sau le pot avea. Daca o astfel de fapta poate avea o semnificatie minima atunci cand e comisa de o persoana fara calificare juridica sau cu o pregatire precara, in cazul unui judecator o atare fapta comisa cu intentie calificata si cu o reprezentare corespunzatoare a atingerii valorilor octrotite de lege, prezinta cu evidenta gradul de pericol social al infractiunii descrise.

In plus, faptuitoare este cunoscut in cadrul instantei ca fiind o persoana conflictuala atat in relatiile cu colegii judecatori sau procurori cat si cu personalul auxiliar de specialitate.

In drept, fapta comisa de faptuitoare cu consecinta producerii de prejudicii in dauna unei institutii publice precum si a patrimoniului cultural al statului, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere prevazuta de art. 217 alin. 2 Cod penal.

Sub aspectul obiectiv, fapta se prezinta sub forma unei actiuni comisive, de distrugere, degradare a sistemului de inchidere a usii biroului M39 pentru a patrunde in acesta, urmarea imediata constand in producerea de prejudicii patrimoniului instantei. Legatura de cauzalitate dintre actiunea savarsita de inculpat si prejudiciile produse rezulta din materialitatea faptei ex re.

Sub aspectul subiectiv, fapta a fost savarsita cu intentie directa prevazuta de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal, aceasta avand reprezentarea faptei sale si actionand in vederea producerii urmarii socialmente periculoase, aspecte ce rezulta atat din declaratia faptuitoarei, cat si din modalitatea concreta de savarsire a faptei. Solicitam a se avea in vedere pericolul social concret al faptei, rezultat din modalitatea de savarsirea, urmarile produse si atitudinea faptuitorului. Distrugerea usii a creat o stare de pericol atat pentru personalul din interiorul acelui birou cat si pentru personalul intregii instante".

Procurorul general adjunct al PCAB, Catalin Andrei Popescu a respins plangerea judecatoarei Lia Savonea si a motivat ca ordonanta atacata este legala si temeinica, fiind intocmita pe o cercetare competa

Ca urmare a plangerii impotriva ordonantei nr. 468/P/2013 a procurorului Florentin Ioan Ene de la PCAB formulata de presedinta Curtii de Apel Bucuresti, judecatoarea Lia Savonea, procurorul general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, Catalin Andrei Popescu, a emis rezolutia nr. 2165/II/2/2013 din data de 4.07.2013, prin care a respins plangerea CAB ca neintemeiata. Procurorul Catalin Andrei Popescu de la PCAB a stabilit ca ordonanta nr.468/P/2013 a procurorului Ene este legala si temeinica, fiind formata pe o cercetare completa.

"Prin ordonanta nr. 468/P/2013 din data de 29 aprilie 2013 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de magistratul judecator Ciocea Lamaita Mihaela din cadrul Curtii de Apel Bucuresti sub aspectul infractiunii de "distrugere" prev. de art. 217 alin. 1 C.pen. si aplicarea unei amenzi administrative in cuantum de 750 lei cu motivarea ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Astfel, s-a avut in vedere pe de o parte imprejurarile concrete ale comiterii faptei, modul de comitere al acesteia, caracterul intamplator al faptei si valoarea redusa a prejudiciului produs, iar pe de alta parte, persoana faptuitoarei care nu este cunoscuta cu antecedente penale, a avut o colaborare cu organul de urmarire penala si a recunoscut comiterea faptei.

Incadrarea juridica a faptei la dispozitiile art. 217 alin. 1 C.pen. si nu art. 217 alin. 2 C.pen., astfel cum s-a criticat de catre petenta cu ocazia formularii plangerii impotriva solutiei procurorului, a fost realizata de catre procuror in considerarea bunului asupra caruia a fost exercitata actiunea de distrugere de catre faptuitoare, respectiv incuietoarea si sistemul de inchidere al unei usi de acces intr-un birou din sediul petentei. Pentru aceste considerente, vom retine ca ordonanta nr. 468/P/2013 din data de 29 aprilie 2013 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti este legala si temeinica, fiind fondata pe o cercetare completa, motiv pentru care plangerea petentei Curtea de Apel Bucuresti urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata".

Lia Savonea a atacat la Sectia penala a CAB rezolutia procurorului Popescu de la PCAB: "Solutia adoptata de procurorul de caz (confirmata si de procurorul general), nu reflecta situatia de fapt reala... Faptelor li s-a dat o interpretare eronata, ceea ce a dus la solutia de neincepere a urmaririi penale"

Rezolutia procurorului general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, Catalin Andrei Popescu, a fost de asemenea atacata de presedinta CAB, judecatoarea Lia Savonea. Aceasta a inainta la CAB, in data de 26.07.2013, o plangere impotriva Rezolutiei nr. 2165/II/2/2013 din data de 4.07.2013 in care a solicitat desfiintarea rezolutiei procurorului Popescu si trimiterea cauzei la procuror, in vederea inceperii urmaririi penale si trimiterii in judecata a judecatoarei Ciocea. In plangerea sa, judecatoarea Lia Savonea evidentiaza faptul ca rezolutia este neintemeiata, intrucat nu s-a tinut cont de pericolul social pe care il reprezinta judecatoarea Lamaita Ciocea, in conditiile in care aceasta nu se afla la primul conflict socio-moral. Cauza nu va fi judecata de acesta, CAB urmand sa faca o cerere de stramutare intrucat Curtea de Apel Bucuresti nu va putea judeca propria plangere:

"Prin ordonanta procurorului nr.468/P/2013 din data de 29.04.2013 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, s-a dispus neiceperea urmaririi penale fata de faptuitoarea Ciocea Lamaita Mihaela sub aspectul savarsirii de distrugere, prevazuta de art. 217 alin. 1 din Codul penal si aplicarea fata de aceasta a unei amenzi administrative in cuantum de 750 lei, arandu-se, in mod sintetic, ca fapta nu reprezinta gradul social al unei infractiuni.

Impotriva acestei ordonante am formulat plangerea in baza dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, insa solutia adoptata a fost in acelasi sens, respectiv de respingere a plangerii. Aceasta a fost comunicata la data de 09.07.2013.

Consideram ca demersul subscrisei in fata organului de control superior nu a beneficiat de o analiza substantiala a aspectelor invederate, astfel ca revenim si reiteram in fata instantei, motivele pentru care apreciem ca solutia procurorului de caz este netemeinica si nelegala.

I.Rezolutia de neincepere a urmarii penale pentru lipsa pericolului social al infractiunii de distrugere este data de aplicarea gresita a dispozitiilor legale. (...) Din aceasta perspectiva, procurorul nu a avut in vedere si modul concret de manifestare a faptuitoarei, conduita si persoana acesteia. De altfel, exista suficiente probe care contureaza fara echivoc profilul faptuitoarei, aceasta fiind cunoscuta in cadrul instantei drept o persoana conflictuala. Prin aceeasi plangere am mai aratat ca, faptuitoarea este judecator, ceea ce presupune ca a avut si are o reprezentare corespunzatoarea a actelor si faptelor sale, precum si a urmarilor pe care acestea le au sau le pot avea. In cazul unui judecator o atare fapta comisa cu intentie calificata si cu reprezentare corespunzatoare a atingerii valorilor ocrotite de lege, prezinta cu evidenta gradul de pericol social al infractiunii descrise.

II.Incadrarea juridica a faptei in dispozitiile art. 217 alin. 1 din Codul penal a fost realizata de catre procuror in considerarea bunului asupra caruia a fost exercitata infractiunea de distrugere, respectiv incuietoarea si sistemul de inchidere al unei usi de acces intr-un birou din sediul petentei, fara sa aiba in vedere faptul ca acea usa este un acccesoriu al unui imobil declarat monument istoric. In drept, fapta comisa de faptuitoare cu consecinta producerii de prejudicii in dauna unei institutii publice precum si a patrimoniului cultural al statului, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere prevazuta de art.217 alin. 2 din Codul penal. (...) Dupa cum veti observa critica noastra pe aceste aspecte de fapt si de drept nu au fost, practic, analizata, nefiind valorificate in mod corespunzator dovezi administate.

III.Dupa cum se poate observa, in cuprinsul Rezolutiei se precizeaza ca... "vinovatia susnumitului magistrat este dovedita prin procesul verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografica intocmita care se coroboreaza cu declaratiile numitilor... chiar si cu declaratiile judecatorului Ciocea Lamaita Mihaela care a recunoscut, nuantat, savarsirea faptei".

Or, chiar si numai din aceasta perspectiva, apreciem ca plangerile formulate au fost privite preponderent sub aspect formal, in conditiile in care aspectele de substanta invocate reies, fara echivoc, din materialul probator.

Solutia adoptata de procurorul de caz (confirmata si de procurorul general), nu reflecta situatia de fapt reala, invocata de catre subscrisa prin plangere. Faptelor li s-a dat o interpretare eronata, ceea ce a dus la solutia de neincepere a urmaririi penale. (...)

Solutia de neincepere a urmaririi penale impotriva faptuitoarei pentru infractiunea de distrugere este neintemeiata, de vreme ce din probele de la dosar, rezulta cu certitudine distrugerea de catre aceasta a unor bunuri. Totodata, apreciem ca aplicarea unei amenzi administrative pentru infractiunea de distrugere este netemeinica, raportat la datele concrete ale cauzei si la persoana magistratului judecator.

Distrugerea usii a avut loc in mod intentionat pe fondul unor discutii tensionate intre magistratul judecator si grefierul sef. Probele au confirmat comiterea infractiunii, iar documentele sunt incomplete in ceea ce priveste cuantumul prejudiciului, intrucat usa biroului a fost reparata doar provizoriu, in fapt valoarea prejudiciului ridicandu-se la o valoare mai mare.

Rezolutia este neintemeiata sub aspectul aprecierii lipsei de pericol social, instanta neobservand faptul ca magistratul judecator nu este la primul conflict socio-moral de genul celui discutat in cauza, ignorand totodata si amploarea si durata faptelor sesizate. Consideram ca au fost ignorate atat argumentele cat si probele depuse de catre subscrisa la dosarul cauzei, precum si declaratiile martorilor".

*Cititi aici plangerea judecatoarei Lia Savonea impotriva Ordonantei procurorului Florentin Ene

*Cititi aici rezolutia procurorului general adjunct al PCAB Catalin Andrei Popescu

*Cititi aici plangerea judecatoarei Lia Savonea impotriva rezolutiei procurorului Popescu, inaintanta presedintelui Sectiei I penala a CAB