Procurorul Paula Tanase (foto) de la Parchetul de pe langa Tribunalul Galati este unul dintre putinii candidati care s-au incsris in curs pentru sefia DNA. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi in 1996 , cu media 9,46. A fost pe primul loc la promovare, prin concurs, pe postul de procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati. Timp de mai multi ani, pe biroul de procuror al Paulei Tanase s-au aflat dosare de urmarire penala sau de supraveghere a cercetarilor in dosare in care cercetarile erau efectuate de politie, iar toate accidentele mortale de munca pe raza judetului Galati au trecut prin mana ei. Procurorul Paula Tanase face parte, dupa cum spun multi dintre cei care o cunosc, din galeria anchetatorilor pasionati de aceast profesie, dar mai ales de criminalistica, fapt ce a determinat-o, desi era in concediu prenatal, insarcinata in luna a 9-a, sa mearga la un curs organizat de Parchetul General in care mare parte din practica a fost la Institutul de Medicina Legala „Mina Minovici”. A solutionat, de-a lungul carierei sale de procuror, peste 1000 de dosare, nu a avut nicio plangere de tergiversare a vreunei anchete si este catalogata drept un anchetator incomod pentru ca a incercat sa descopere nereguli savarsite chiar de colegi magistrati. Este specializata in combaterea coruptiei si, in cei 16 ani de activitate, nu a avut nicio solutie de restituire sau achitare care sa-i umbreasca rezultatele.

Pe data de 25 octombrie 2012, procurorul Paula Tanase se va prezenta in fata ministrului Justitiei si a Comisiei instituite pentru procedura de alegere a celor doua nume de procurori ce vor fi propusi pentru sefia PICCJ si a DNA.

Doamna procuror, cum ati ajuns la decizia de a candida pentru functia de procuror sef al DNA? Considerati ca o femeie poate sa faca fata intr-o astfel de functie? Ce va recomanda, cu ce atu-uri va prezentati in fata ministrului Mona Pivniceru?

Insatisfactia de a nu putea determina aflarea adevarului timp de mai bine de sase ani in unele dosare vizand fapte de coruptie comise de magistrati si convingerea ca sistemul judiciar functioneaza cu sincope au fost principalele argumente ce au stat la baza acestei decizii. In conditiile in care un procuror cu experienta, cunoscator al legii si procedurilor, nu finalizeaza un asemenea demers, ce ar putea face contribuabilul pus in fata unei asemenea situatii? Cat despre atu-uri, consider ca importante sunt pregatirea, onestitatea, determinarea, puterea de munca, principialitatea si lipsa oricarei forme de compromis.

Care sunt, in opinia dumneavoastra, disfunctionalitatile din interiorul acestei structuri si cum le-ati indrepta in cazul in care ati ajunge sa conduceti DNA?

Mediatizarea excesiva a unor activitati specifice fazei de urmarire penala, numarul achitarilor definitive dispuse de catre instantele judecatoresti, operativitatea scazuta a DNA si numarul dosarelor de coruptie nesolutionate, precum si institutia delegarii folosita in exces sunt doar cateva dintre vulnerabilitatile identificate. Le voi corija intr-un timp determinat - si mi-am propus aici un termen concret de un an - printr-un management eficient, flexibil, de tip participativ. Mai mult, voi determina un flux invers de informatii dinspre presa spre institutie, si am in vedere si acele informatii pe care presa, avand mijloace de investigare limitate, le poate promova ca informatii brute.

Doamna procuror, proveniti de la un parchet teritorial si, la Galati, multi dintre colegii dumneavoastra au fost deranjati de ancheta pe care ati demarat-o in legatura cu modul in cae acestia au beneficiat de locuinte sociale cu toate ca nu aveau dreptul. V-ati batut foarte mult pentru ca aceasta ancheta sa nu esueze si nu ati reusit. Daca veti ajunge procuror sef al DNA credeti ca veti reusi sa schimbati in sistem mecanismul prin care anumite persoane sut in continuare protejate de la nivel central?

Imi propun cercetarea cu precadere, ca prioritate „zero’’ a faptelor de coruptie comise de catre magistrati, politisti etc. E de bun simt si moralmente necesar ca inainte de a vorbi despre coruptia unor alte categorii profesionale, medici, profesori, politicieni, functionari, sa identificam cazurile de coruptie din sistemul judiciar si sa le eliminam.

Cand vorbim de DNA, vorbim de lupta anticoruptie. Si, dupa toate sondajele, aceasta lupta nu si-a atins maximul de eficienta, din moment ce 67 la suta din cetateni considera ca acest fenomen a crescut in ultimii ani. Unde este fisura si ce masuri credeti ca sunt necesare pentru limitarea acestui fenomen?

In opinia mea, PNA a solutionat dosare marunte cu subiecti activi neinsemnati; e drept ca DNA a abordat fenomenul coruptiei din alt unghi si a inregistrat rezultate, insa nu neaparat in mod eficient si oricum selectiv. Am in vedere intre altele, speta obtinerii ilegale de locuinte din fondul de stat de catre magistrati, unde rezultatele verificarilor DNA au fost relevante, dar dosarul nu a fost finalizat. Modificari legislative vizand preventia si descurajarea coruptiei, dublate de optimizarea activitatii tuturor institutiilor angrenate in combaterea coruptiei ar putea limita acest fenomen. Este esentialmente necesara respectarea independentei procurorului. Nu trebuie sa existe nicio ingerinta, nicio imixtiune interna sau externa in activitatea procurorului si in acest sens voi solicita ministrului justitiei promovarea unei modificari legislative care sa vizeze dreptul exclusiv al procurorului de caz de a-si semna corespondenta in raport cu orice autoritati in efectuarea anchetei.

Atunci cand a fost infiintat de Guvernul Nastase, fostul DNA - PNA, a fost conceput dupa modelul celui din Spania. Numai ca acolo, un astfel de parchet este format din maximum 15 procurori care se ocupa de coruptia de la cel mai nalt nivel, nu de fapte conexe si de tot felul de alte infractiuni care ar putea fi rezolvate de alte parchete. Considerati ca ar fi timpul restrangerii competentei DNA?

Dimpotriva, fenomenul coruptiei are, din pacate, un specific romanesc intr-un context mai larg, balcanic. Aici, filonii marii coruptii se intrepatrund cu cei ai coruptiei cotidiene, mai putin semnificativa din punctul de vedere al valorii prejudiciului si al calitatii persoanei, dar omniprezenta, vizibila si extrem de deranjanta. Ceea ce vreau sa spun este ca, pornind de la persoane aparent neinsemnate, ajungi intotdeauna la persoane cu functii de conducere ori atributii de control, sau detinand calitati ce atrag competenta DNA. Personal, daca as prelua sefia DNA, vizez crearea unui sistem integrat de cercetare a coruptiei. Ma raportez la dosare instrumentate de mine, in care ancheta a condus la persoane ce au atras competenta DNA, prin declinare realizandu-se fragmentarea cercetarii si uneori compromiterea spetei. Amintesc doar un flagrant realizat relativ recent, unde dupa mai multe momente operative, realizand in timp real, datorita utilizarii tehnicii ambientale, faptul ca obiectul mitei depaseste valoarea de 10.000 de euro, a trebuit sa intervin, sa constat infractiunea flagranta si ulterior, in limita a 24 de ore necesare prezentarii cu propunerea de arestare preventiva in fata instantei competente, sa organizez transportul invinuitilor, impreuna cu dosarul si banii proveniti din flagrant la DNA – structura centrala.

Doamna procuror, in opinia dumneavoastra sunt procurorii DNA independenti? Imaginea creata, prin justitia televizata, este ca exista totusi o dependenta de factorul politic. Care ar fi prioritatea dumneavoastra ca sef DNA pentru a stopa scurgerile de stenograme din dosare care se afla in faza de urmarire secreta?

Independenta procurorului, reala, totala, efectiva va fi un corolar al intregii mele activitati. In ce ma priveste, nu am legaturi cu oameni politici, nu am afinitati, legaturi de rudenie in sistem, nu datorez nimic nimanui, tot ce am realizat mai mult sau mai putin vizibil, dar concretizat intr-o cariera de 16 ani, lipsita de orice forma de compromis, se datoreaza exclusiv muncii mele. In principiu, scurgerile de informatii dispar de la sine, prin insasi vointa de a le curma. Numarul de persoane cu acces la aceste date este pana la urma extrem de limitat, asa incat identificarea lor nu presupune un efort irealizabil.

DNA a avut, conform ultimului bilant al domnului Daniel Morar, 10 la suta achitari. Nu e cam mult? Pentru dumneavoastra ce dovedeste acest procent?

Potrivit ultimului bilant, in 2011 au fost achitati in mod definitiv un numar de 37 inculpati din 350 trimisi in judecata, la care se adauga alti 25 inculpati achitati pe motivul dezincriminarii faptei si al pericolului social. Un procent de peste 10 % este absolut alarmant si reflecta, in ultima instanta, lipsa calitatii actului de urmarire penala in respectivele anchete.

Sunteti de acord cu institutia delegarii? Nu vi se pare excesiv folosita?

Institutia delegarii, folosita excesiv, nu creaza climatul de stabilitate necesar.

Multe dintre marile dosare, cu mari corupti, cu licitatii trucate, in care a fost tocat la maximum banul public, nu au fost trimise nici azi instantelor. Mai mult, DNA nu a reusit sa faca curatenie in ce priveste coruptia pe filierele "bani pentru partid". Daca veti conduce DNA, veti avea in vedere acest subiect?

Absolut, alaturi de investigarea obiectiva, fara urma de partinire, cu celeritate si a altor modalitati de spoliere a statului precum privatizarea marilor obiective economice, modul de atribuire a terenurilor conform Legii 10/2001, cazurile de fraudare a fondurilor europene etc.

Ce reprezinta pentru cariera dumneavoastra aceasta competitie? Daca nu veti fi aleasa totusi de ministrul Justitiei pentru a fi propusa procuror sef, credeti ca unii colegi va vor ierta curajul de a va fi depus candidatura?

Nu din postura de procuror sef DNA am urmarit de mai bine de 6 ani finalizarea dosarelor amintite. Voi determina solutionarea corecta a acestora, fie si prin legarea lor de indeplinirea conditionalitatilor MCV. Cat despre curaj...Nu de curaj e nevoie pentru a te inscrie si participa la o astfel de procedura obiectiva, ci de tenacitate, de determinare pentru ca, ulterior, sa pui in practica ideile pe care le-ai promovat.