CANDIDAT LA SEFIA PICCJ - Procurorul Gheorghe Cornescu are ganduri mari: Reorganizarea Ministerului Public, preluarea administrativa a Politiei judiciare, competenta restransa a DNA doar pe cazuri de mare coruptie si inalti demnitari, reevaluarea legii in materia interceptarilor. Cornescu opteaza pentru preluarea de la CSM a unor competente: ”Sa fie redat controlul intern Procurorului General!”
Batalia pentru sefia Parchetelor si a DNA-ului a ajuns in faza a treia a procedurii instituite de ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, urmand ca in data de 23 octombrie sa inceapa interviurile cu candidatii inscrisi in aceasta competitie. Unul dintre procurorii care a optat pentru a-si depune candidatura la Parchetul Inaltei Curti, pentru functia de Procuror General al Romaniei, este Gheorghe Cornescu, magistrat cu state vechi, care a lucrat multa vreme si in parchetele militare, dar care a trecut in rezerva in 2006. De atunci si pana in prezent, Gheorghe Cornescu este procuror in cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica, iar in perioada 2007-2010 a fost seful Serviciului de urmarire penala. Procurorul Cornescu este general in rezerva, absolvent al Colegiului National de Aparare, este casatorit si are doi copii. Chiar daca momentul de dinaintea selectiei este unul foarte delicat, procurorul Gheorghe Cornescu a acceptat sa raspunda intrebarilor Lumeajustitiei.ro privitoare la problemele ce ar trebui sa aiba prioritate pe agenda unui viitor Procuror General al Romaniei.
Domnule procuror, ce v-a indemnat sa va depuneti candidatura? Ati avut nevoie de curaj, v-au impins colegii? Cum a fost?
Intr-adevar, este vorba de curaj in primul rand, datorita procedurii inedite de selectie. De asemenea, multi colegi din cadrul Parchetului General m-au indemnat sa fac acest pas, i-am simtit alaturi si poate ca asta mi-a dat un plus de curaj. Un alt argument este legat de experienta mea profesionala fara de care n-as fi indraznit sa imi depun candidatura si cred ca cei 28 de ani in magistratura, faptul ca toate evaluarile mele au fost foarte bune si nu am avut niciodata vreo sanctiune disciplinara, nu am intrat in conflict cu nimeni, ci dimpotriva, mi-am sprijinit colegii ori de cate ori a fost nevoie, sunt atu-uri cu care ma voi prezenta la interviu in fata doamnei ministru Pivniceru.
In cariera dumneavoastra n-au existat salturi care sa faca loc suspiciunilor ca ati fi promovat de-a lungul timpului pe baza de pile, relatii sau ordin? De unde ati inceput?
Dupa ce am terminat facultatea, in 1984, am fost incadrat ca procuror la Parchetul Sectorului agricol Ilfov – asa se numea pe atunci – iar din 1988 am fost transferat la Parchetul Sectorului 5 Bucuresti. In 1990, imediat dupa evenimentele din decembrie, am fost promovat la Procuratura Generala, de catre fostul procuror general al Romaniei, Gheorghe Robu, fiind repartizat la Directia de urmarire penala si criminalistica si, ulterior, la Serviciul special de ancheta care se afla in coordonarea directa a domnului Robu. Tin sa mentionez ca in 1991, cand am intrat in magistratura militara, desi aveam gradul profesional obtinut prin examen la Parchetul General, am optat sa incep de jos, ca ierarhie, adica de la nivelul Parchetului Tribunalului Militar Bucuresti. Tocmai de aceea pot sa spun ca in orice profesie este foarte important sa parcurgi toate etapele, asa cum in medicina cei mai buni doctori au trecut prima data pe la dispensarul de la tara unde au intalnit toate cazurile medicale posibile. Asa e si in magistratura. In 1997, am revenit la Parchetul General, prin numirea mea ca adjunct al sefului Sectiei Parchetelor Militare, functie pe care am ocupat-o pana in 2001. Apoi, timp de cinci ani, am fost si procuror militar inspector, si sef serviciu Control si Organizare, trecand in rezerva din aceasta ultima pozitie.
A fost o perioada plina de deschideri de dosare ale Revolutiei si ale mineriadelor care zaceau prin diverse sertare. Ati facut atunci echipa cu generalul Dan Voinea, apoi cu procurorul Siserman, cu procurorul Ilie Botos, care fusese si el adus de la Cluj. Poate ne spuneti, in acest context, de ce nici pana azi dosarele acestea nu au fost finalizate si ”grosul” lor se afla, culmea, dupa schimbarea competentelor, chiar la Sectia de urmarire penala unde activati in prezent....
In perioada 1997-2001, au fost solutionate, din cate imi amintesc, foarte multe dosare legate de aceste evenimente, dispunandu-se trimiterea in judecata a multor ofiteri superiori si generali care au ocupat functii importante la nivelul anului 1989 in aparatul represiv. Regret ca au existat niste sincope care au facut ca magistratii care ne-am ocupat de aceste dosare sa nu mai formam, la un moment dat, o echipa, cauzele fiind multiple. Pe de alta parte, faptul ca unele dosare nu au fost finalizate pana azi tine si de reticenta altor institutii ce trebuiau sa transmita informatii si documente din perioada anchetata si, mai mult decat atat, unele infractiuni au intrat in prescriptie.
Sa intelegem ca nu mai este nicio sansa?
Intotdeauna exista cel putin o sansa. Rezolvarea dosarelor care au ramas a fi finalizate tine acum si de alocarea unor resurse umane suficiente, dar si de eficienta activitatii procurorilor care le au in instrumentare, de un management corespunzator.
Va face parte dintre prioritatile dumneavoastra aceasta parte nerezolvata a dosarelor Revolutiei si Mineriadei?
Cu siguranta. Aceste dosare trebuiesc finalizate intr-un termen rezonabil, pentru ca nu este nici interesul institutiei trenarea solutionarii acestor cauze. Mai mult decat atata, acolo unde au existat morti si raniti, nu exista uitare, iar oamenii asteapta sa li se spuna adevarul si vinovatiile indiferent ale cui au fost.
Cunoasteti foarte bine structura Parchetului General si nevoile lui. Care este cea mai mare lipsa de care sufera managementul acestei institutii?
Fireste ca sunt o serie de disfunctii care trebuie eliminate si care tin de organizarea actuala a Parchetului General. Asa ca am in vedere reorganizarea Ministerului Public, atat a Parchetului General cat si a parchetelor din teritoriu. Daca voi reusi sa preiau conducerea Ministerului Public, am in vedere eclilibrarea schemelor de personal, prin sustinerea desfiintarii parchetelor cu activitate foarte redusa (in 2011, au fost desfiintate deja 12 parchete) si alocarea de resursa umana parchetelor care au surplus foarte mare de activitat pe cap de procuror. De asemenea, voi sustine preluarea administrativa a politiei judiciare, in cadrul Ministerului Public, pentru optimizarea activitatii de urmarire penala. Pana acum, doar DNA a beneficiat de o astfel de structura si aceasta practica s-a dovedit extrem de utila pe latura operativa. De asemenea, voi milita pentru orientarea activitatii DNA si DIICOT exclusiv spre cauzele de mare coruptie si criminalitate organizata si asta pentru ca eu consider ca multe din competentele date celor doua structuri incarca nepermis munca procurorilor acestor doua parchete specializate. Ca sa fie foarte clar, DNA si DIICOT nu au nevoie de un numar foarte mare de dosare instrumentate, ci de cauze cu adevarat complexe, care privesc demnitari de prim rang, lupta anticoruptie urmand sa constituie in continuare o prioritate.
Domnule procuror, pana la urma ce parere aveti despre sintagma ”independenta procurorului”? Are limite, ar trebui sa aiba? Vi se pare coorect sa nu existe un control ierarhic? Mai exista undeva in lume procurori care sa faca ce vor si sa trimita in instanta orice?
Ati atins unul din punctele foarte importante, la care tin, din proiectul meu de management. Sa explic: potrivit legislatiei actuale, Procurorul general are atributii extrem de restranse in gestionarea resurselor umane, fiind practic lipsit de instrumente manageriale in acest domeniu, aceste limitari tinand de dispunerea controalelor de fond la unitatile din subordine sau asupra activitatii procurorilor si sanctionarea lor, transferul procurorilor din subordine, suplimentarea sau modificarea schemelor de personal. Toate aceste responsabilitati tin de competenta CSM, care transforma in fapt acest organism colegial in care raspunderea este disipata, in administratorul real al sistemului judiciar. Si nu e corect si nici eficient. As opta pentru modificarea competentelor in ce priveste controlul intern, in sensul ca acesta sa fie redat Procurorului general, urmand ca CSM prin Inspectia Judiciara sa verifice doar sesizarile externe, ale petitionarilor. Ca manager de caz, procurorul este independent dar aceasta independenta trebuie sa se refere exclusiv la solutie, pe parcursul urmaririi penale fiind nevoie de un control de management, pentru ca dosarele sa nu fie tergiversate pana la atingerea prescriptiei. Subliniez ca in 2011 au fost solutionate peste 700 de cauze dupa implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale si acest lucru este inadmisibil. La fel cum inadmisibil este si numarul extrem de mare de dosare nesolutionate pentru ca ele sunt trecute cu AN (autor necunoscut).
In opinia dumneavoastra, ca vechi procuror, cine a fost cel mai bun Procuror general al Romaniei din 1990 incoace? Si de ce?
Gheorghe Robu, care desi a fost procuror general al Romaniei doar zece luni, a contribuit decisiv la consolidarea capacitatii administrative a parchetului, redand increderea procurorilor in importanta muncii lor. As mai sublinia aici contributia deosebita pe care a avut-o Ilie Botos la crearea DIICOT. A fost ideea lui.
Domnule procuror Cornescu, ati candidat pentru sefia Sectiei Parchetelor Militare, in 2005, fara succes. Ce s-a intamplat? Stiti care a fost motivul?
Dupa sustinerea interviului, niciunul din cei cinci candidati nu a fost numit. In ce ma priveste, am aflat ulterior de la cativa colegi bine informati ca doamei ministru Monica Macovei nu-i placea deloc apropierea profesionala pe care o aveam cu procurorul general Ilie Botos. Si din aceasta cauza, e posibil sa nu fi fost numit.
Sunteti procuror si stiti foarte bine legea in materia interceptarilor telefonice. Exista deja un resentiment national fata de modul in care sunt date aceste autorizatii, se vorbeste de abuzuri, exista dosare care se bazeaza exclusiv pe interceptari. Nu credeti ca sunt necesare modificari pe articolele de lege din Codul de procedura penala, care sa nu mai lase portite de abuz in materia interceptarilor? Dar in ce priveste Legea sigurantei nationale? Poate ne spuneti parerea dvs, mai ales ca sunteti si absolvent al Colegiului National de Aparare....
Atat in privinta Codului de procedura penala si mai ales a Legii sigurantei nationale, ar trebui sa existe prevederi care sa limiteze posibilitatea emiterii cu usurinta a acestor autorizatii, in spatele unor astfel de cereri ar trebui sa existe un material informativ suficient de consistent si nu doar simple indicii sau supozitii ale solicitantului. Aici cred ca este nevoie de cateva amendamente si, daca voi ajunge procuror general, voi face demersuri pe langa initiatorul legislativ, respectiv ministrul Justitie, pentru a aseza pe principii corecte si obiective acest domeniu extrem de sensibil.
Domnule procuror, fiti sincer, ati vrut dintotdeauna sa deveniti magistrat?
Nu, visul meu a fost sa ajung diplomat, dar inainte de a face acest pas m-am razgandit pentru ca mi-am dat seama ca munca in magistratura este mai vie, mai palpitanta. Eu sunt un om de actiune, iar in diplomatie, stiti bine, de multe ori trebuie sa-ti infrangi pornirile si sa stopezi motoarele chiar daca tu vrei sa apesi pe acceleratie. Asa ca am ales sa fiu tot timpul cu piciorul pe acceleratie.
Va trebui, insa, daca veti ajunge Procuror General, sa preluati si din principiile diplomatiei. Ati putea?
Cu siguranta. In fond, ar insemna ca visul meu, de a deveni diplomat, se va realiza, in sfarsit, in interiorul carierei mele de magistrat. Recunosc ca as fi onorat sa mi se ofere aceasta sansa de a fi Procuror General al Romaniei si va asigur ca nu as dezamagi!
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Istratie 17 October 2012 15:41 0
# Bercea Mondial 18 October 2012 07:47 +3
# Laurenţiu 17 October 2012 15:45 -2
# omnes 17 October 2012 15:52 -3
# Un justitiar iritat:Eu nu il vreau pe Cornescu,ci pe Tanase! 17 October 2012 16:35 -3
# moko 17 October 2012 20:33 +1
# FANE CAPATANA ! 17 October 2012 19:20 +1
# BERCEA MONDIAL: Decizia UNBR BOTA 735/2010 17 October 2012 19:44 +1
# un alt alt Eu 17 October 2012 19:49 -1
# nemesis 17 October 2012 20:34 0
# Stefanoiu Octavian 23 July 2022 09:26 0