CANDIDAT LA SEFIA PICCJ SI DNA - Procurorul sef Constantin Sima: ”Interceptarile trebuie efectuate de o unitate centrala independenta aflata sub autoritatea Parlamentului Romaniei, e necesara infiintarea rapida a institutiei expertului independent, iar CSM trebuie sa revina la o atitudine constructiva!”
Procurorul Constantin Sima (foto) are o vechime in magistratura de 30, din care peste 20 indepliniti la Parchetul General. In prezent este procuror sef al Serviciului de resurse umane, documentare si statistica judiciara din cadrul Parchetului Inaltei Curti si candideaza in paralel atat pentru sefia Ministerului Public, cat si pentru cea a DNA. Procurorul Sima este si presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, asociatie infiintata in 29 iulie 2005, una dintre cele mai active asociatii profesionale de breasla. Magistratul Sima si-a inceput cariera la Procuratura Targoviste, apoi la Procuratura Generala, la Sectia judiciara si la Sectia de urmarire penala si criminalistica, unde s-a ocupat de dosare de mare anvergura. Printre acestea, marele dosar al megaescrocheriei piramidale ”Caritas”, care l-a avut inculpat pe vestitul Ioan Stoica si 600.000 de persoane vatamate constituite ca parti civile. Candidat si pentru sefia PICCJ, dar si pentru cea a DNA, procurorul Sima dezvaluie in premiera pentru Lumeajustitiei.ro ce va face daca va fi selectat de catre ministrul Justitiei Mona Pivniceru pentru una din cele doua functii.
Domnule procuror, candidati pentru doua functii concomitent, cea de procuror general si cea de sef al DNA. Nu va e teama ca cine fuge dupa doi iepuri nu prinde niciunul? Va cunoasteti adversarii, drept urmare, ce atu-uri considerati ca aveti in fata lor?
Cred ca toti candidatii care s-au inscris pentru una sau pentru ambele functii vor avea un mare castig prin aceea ca au initiat o procedura deschisa si transparenta, care speram sa fie perpetuata in viitor. Evident ca orice candidat isi asuma riscul de a nu obtine rezultatul scontat. Dar pentru mine acest rezultat va insemna relansarea scarii valorilor in Ministerul Public. Revenirea in functii de conducere a oamenilor care merita. Care fac din pasiune si vocatie aceasta profesie si care vor scoate Ministerul Public din conul de umbra in care se afla. Cat priveste atu-urile de care m-ati intrebat, toti colegii mei sunt din punctul meu de vedere mai valorosi ca mine. Ceea ce ma caracterizeaza insa, este o experienta profesionala bogata, dublata de echilibru si moderatie, care de-a lungul vremii a fost apreciata de colegi.
Candidati pentru ambele functii, insa pentru care va considerati mai potrivit, si de ce anume?
In aceasta toamna am implinit 20 de ani de cand lucrez in Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Am intocmit de doua ori regulamentul de organizare si functionare al acestui parchet. Am lucrat in aproape toate sectiile, de la anchete speciale, supraveghere urmarire penala, sectie judiciara si pana la criminologie si studii. Evident ca ma simt foarte legat de aceasta institutie. In acelasi timp insa, incepand cu anul 2000, pana in anul 2002, am avut nenumarate intruniri de lucru cu reprezentantii Uniunii Europene, care pregateau proiectul de infiintare al Parchetului National Anticoruptie. Dupa infiintarea acestuia, am fost solicitat de foarte multe ori de fostul procuror sef al PNA Ioan Amariei cu privire la imbunatatirea legii de organizare si functionare a parchetului anticoruptie. Iata de ce ma consider unul din parintii acestei institutii si acesta a fost unul dintre motivele pentru care am formulat cerere de a candida si pentru aceasta functie. Nu mai pun la socoteala faptul ca in 1997 am inaintat presedintelui Emil Constantinescu primul proiect de infiintare a unei structuri autonome de combatere a coruptiei.
Ca presedinte al Asociatiei Procurorilor din Romania considerati ca asociatiile profesionale ale magistratilor s-au implicat suficient in sprijinirea ministrului Mona Pivniceru in a identifica si propune candidati de valoare pentru cele doua parchete?
Asociatia procurorilor a facut eforturi extraordinare pentru a mobiliza un mare numar de procurori in vederea participarii la aceasta procedura de selectie. Membrii colegiului de conducere au discutat cu aproape 100 de procurori de la Parchetul General si din tara, dar din pacate cea mai mare parte a acestora manifesta reticenta si neincredere cu privire la caracterul democratic al acestor proceduri. Multi au acuzat lipsa de transparenta a viitoarelor interviuri, lipsa de criterii si faptul ca decizia finala se va lua in spatele usilor inchise. Eu am sustinut insa aceasta procedura pentru ca, desi este dreptul exclusiv al ministrului de a face selectia, el da sansa fiecarui procuror de a-si prezenta activitatea si de a fi in atentia demnitarului care va face selectia.
Considerati ca CSM a procedat fair-play in privinta judecatoarei Mona Pivniceru, atunci cand aceasta astepta sa se ia act de demisia ei pentru a fi numita ministru? A procedat corect CSM cand a incercat sa impuna ministrului Pivniceru care sa fie calea de urmat pentru numirea sefilor PICCJ si DNA, cu toate ca, prin lege, acest drept este atributul exclusiv al ministrului Justitiei?
Evident ca nu. Iar asociatiile profesionale, pentru prima data dupa multi ani, au fost intru totul de partea ministrului Justitiei, cu atat mai mult cu cat face parte din corpul magistratilor. Procedura nu este perfecta, dar deocamdata ea trebuie desfasurata potrivit reglementarilor facute de ministru. Din acest motiv, toate asociatiile profesionale au fost alaturi de ministrul Justitiei in aceasta confruntare. Este adevarat, ministrul Justitiei a solicitat deja propuneri pentru modificarea legii de organizare judiciara si cu aceasta ocazie cred ca vom putea sa imbunatatim multe reglementari controversate ale acestui act normativ – Legea 303/2004, in sensul ca in lege va trebui sa se prevada clar ca numai cei care au gradul profesional la parchetul respectiv pot candida pentru functii de conducere la acel nivel, va fi necesara o reorganizare a functiilor care candideaza pentru CSM, in sensul cresterii ponderii parchetelor superioare in grad, renuntarea la detasari in afara sistemului judiciar, restrangerea dreptului de delegare etc.
Sa presupunem ca veti fi unul dintre alesi. Ce veti face cu prioritate daca veti fi inscaunat procuror general si ce prioritati aveti daca veti ajunge in fruntea DNA?
Primul act pe care l-as face in functia de procuror general ar fi sa anulez ordinul comun semnat impreuna cu ministrul de Interne, privind efectuarea urmaririi penale in cazurile cu autori neidentificati, pentru ca acest ordin pune in situatia de pasivitate organele de urmarire penala si ca efect al acestuia tanara studenta japoneza care venise in Romania a fost victima unui omor. As reorganiza rapid serviciul de relatiile cu publicul, pentru a aduce ministerul mai aproape de cetatean, intrucat la ora actuala exista mari dificultati cu intrarea cetatenilor in audiente, ca sa nu spun ca in momentul de fata practic nu se mai acorda audiente. Ministerul Public trebuie asezat in serviciul cetatenilor si nu invers. De asemenea, va trebui regandit controlul ierarhic in vederea imbunatatirii calitatii actului de urmarire penala. Din 100 de oameni care se adreseaza Ministerului Public, numai zece isi vad plangerile judecate in instanta, ceea ce consider ca este foarte putin. Calitatea slaba a actelor de urmarire penala se datoreaza si manierei necorespunzatoare in care functioneaza politia judiciara si care va trebui regandita cu ajutorul tuturor colegilor din parchet. Daca voi fi numit la DNA, voi declansa o batalie cu adevarat mare coruptie, incepand chiar de a doua zi.
Sa intelegem ca veti scoate din sertare dosarele cu baietii destepti din energie ori cu marile licitatii, in special cele de la asfaltari?
Obiectivul nostru este sa realizam o serie de actiuni concertate cu DIICOT, prin care sa reusim sa scoatem la suprafata cea mai mare parte a economiei subterane, care produce azi mari pagube economiei romanesti. Nu s-a intrat pana acum pe dosarele marilor licitatii, pe marile fraude ale economiei nationale. Nu exista niciun dosar de subminare a economiei nationale, nu exista suficienta preocupare pentru recuperarea prejudiciilor. Asteptam cu nerabdare primul dosar in care sa se aplice confiscarea extinsa, care sa descurajeze pe marii infractori. Combaterea marii coruptii si a marei criminalitati in general trebuie sa fie obiectivul principal al tuturor structurilor Ministerului Public. Transparenta si buna functionare a Justitiei vor crea un mediu de afaceri foarte favorabil investitiilor straine. Romania trebuie sa iasa de sub Mecanismul de Verificare si Cooperare si sa ocupe locul pe care il merita intre tarile Europei.
Exista o mare problema in ce priveste interceptarile telefonice, modul in care aceasta procedura lasa loc unor abuzuri. Aveti in vedere modificari legate de procedura penala pe acest domeniu? Stiti bine ca CEDO a dat decizii in care considera ca in aceasta materie Romania trebuie sa se alinieze standardelor europene...
In opinia mea, aceasta procedura trebuie total regandita. Iar interceptarile trebuie efectuate de o unitate centrala independenta aflata sub autoritatea Parlamentului Romaniei si sa garanteze impartialitatea si autenticitatea operatiunilor desfasurate. E asemenea, este necesara infiintarea rapida a expertului independent, Romania fiind singura tara europeana care are un institut de expertize sub autoritatea sa.
Daca veti ajunge in una dintre cele doua pozitii pentru care candidati, veti fi si membru de drept in CSM. Ce propunere ati face actualului colectiv al Consiliului?
As propune CSM sa revina deindata la o atitudine constructiva in ceea ce priveste raporturile cu ministrul Justitiei si cu Asociatiile profesionale, sa procedam impreuna la revizuire a legislatiei si ma refer aici la procedura privind selectia pentru Inalta Curte de Casatie, care s-a dovedit un esec total, precum si la dispozitiile privind raspunderea magistratului. Consider ca, in multe privinte, legea raspunderii magistratului este excesiva si trebuie gasita o formula care sa mentina echilibrul intre independenta acestuia si responsabilitatea sa.
Domnule procuror sef, ati instruit atatea promotii de studenti la Drept. Realitatea arata ca putini se mai indreapta catre profesia de procuror, ba mai mult, in ultima vreme, multi procurori au devenit, la cerere, judecatori. Ce veti face pentru ca nu ne trezi cu un deficit de procurori?
Este adevarat ca atacurile repetate desfasurate in ultimii ani asupra statutului procurorului au dus la o lipsa de atractivitate pentru aceasta profesie. Ba mai mult, s-au inregistrat multe cazuri de procurori cu vechime care au plecat in functii de judecator. Si acesta este un motiv pentru care am dori o consolidare a statutului procurorului, o independenta a acestuia si o revenire la pozitia procesuala imaginata de profesorul Vintila Dongoroz pentru procuror, aceea de “judecator al urmaririi penale”. Procurorul trebuie sa se implice numai acolo unde este cazul in actiuni de urmarire penala si sa se abtina de la orice atitudine care i-ar aduce o stirbire profesionala. Avem in vedere o colaborare cu Ministerul Justitiei si CSM pentru o evaluare pe termen lung a necesarului de posturi si cresterea posibilitatilor INM de pregatire anuala a unui numar mai mare de viitori procurori.
Vorbeati de atitudini ale procurorilor care pot sa-i aduca o stirbire a imaginii profesionale. Si ne-am amintit de aceasta vara a referendumului, cand imaginea parchetului a avut de suferit foarte mult in urma anchetelor facute prin satele patriei, cu Biblia pe capota masinii. Ca posibil viitor procuror general al Romnaiie sau sef al DNA, ce veti face pentru ca romanilor sa le fie stearsa din memorie aceasta imagine de anchete in forta?
Nu as dori sa intru intr-o problema controversata, care acum face obiectul unei comisii parlamentare de ancheta. Vreau doar sa spun ca in primele zile ale lunii august, in calitate de presedinte al APR am avut o prima pozitie, si am transmis colegilor din tara un comunicat prin care ii indemnam la echilibru si moderatie, la un comportament de magistrat european pentru ca credibilitatea se castiga greu dar se pierde foarte repede. Pe magistrat nu-l apara decat legea, iar eu voi cere mereu respectarea stricta a dispozitiilor procedurale. Sigur ca imaginea Ministerului Public a fost estompata de unele excese in teritoriu, dar sper ca opinia publica va reusi sa uite acest lucru pe masura ce procurorii se vor face din nou remarcati prin profesionalism si se vor abtine de la un comportament excesiv. Voi avea grija ca imaginea Justitiei sa nu mai aiba de suferit pe viitor.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# DOREL 18 October 2012 17:21 +2
# NOI O VREM PE PAULA TANASE! 18 October 2012 18:55 0
# BIO 18 October 2012 19:48 +2
# coco 18 October 2012 20:37 +5
# Laurenţiu 18 October 2012 22:38 -2
# melian 19 October 2012 08:41 -3
# Morun 19 October 2012 10:05 +3
# leo 20 October 2012 16:32 +1