Printr-un ordin secret al Laurei Codruta Kovesi, document descoperit si dezvaluit abia ieri, de Antena 3, la 31 ianuarie 2014, deci in urma cu circa cinci ani, a fost creata in interiorul DNA o sectie pentru anchetarea judecatorilor si procurorilor. Si au fost vizati peste 3.000 dintre acestia, cei mai multi fiind judecatori. La sfarsitul anului trecut, in mare viteza, urmele au putut fi acoperite prin clasare in cazul unei treimi dintre aceste dosare. Celelalte au fost predate noii sectii infiintate prin lege si care este subordonata Parchetului General. Sa asezam asa cum se cuvine in balanta cele doua institutii. Cea veche si cea noua.

Cum spuneam, ordinul semnat de Laura Codruta Kovesi nu a fost facut public decat ieri. Pentru opinia publica a functionat ca un document secret. In schimb, in lumea judecatoriilor si procurorilor s-a stiut de ca functioneaza o sectie in DNA cu toata ierarhia si cu toate dotarile necesare, care, vezi Doamne, asigura combaterea coruptiei in randul acestora. Nimeni nu a cunoscut insa proportiile fenomenului. Proportii care tin de numarul imens de mare de judecatori si de procurori deasupra capului carora a stat sabia lui Damocles. Dar si de destinatia ca atare a sectiei speciale. De scopul urmarit.

Dosare penale pentru peste 3.000 de magistrati, cei mai multi judecatori si toate pentru coruptie – pentru ca prin fisa postului asta combatea sectia speciala – reprezinta o realitate care ne-ar putea duce cu gandul la cateva concluzii pripite.

1). Ca fenomenul coruptiei in randul judecatorilor si procurorilor s-ar fi ridicat la cote inspaimantatoare.

2). Ca sectia speciala ar fi transpirat din greu timp de cinci ani, fiind silita sa administreze rand pe rand un numar disproportionat de mare de cauze, de care s-au ocupat in definitiv doar cativa bieti procurori nedesemnati in acest scop de CSM in baza unui concurs, ci numiti puur si simplu pe baza de fler de catre Laura Codruta Kovesi.

3). Daca este vorba doar despre combaterea coruptiei in randul judecatorilor si procurorilor, asa cum scrie in ordinul semnat de Laura Codruta Kovesi si conform atributiilor DNA, atunci ar trebui sa ne imaginam ca grosul faptelor infractionale ale magistratilor ar trebui regasit in alta parte. Dar nu a mai existat o sectie similara sau macar asemanatoare in interiorul vreunui alt parchet.

Sa incepem cu aceasa ultima constatare. Care, asa cum spuneam, este inselatoare. Teoretic, judecatorii si procurorii, daca sunt pusi pe rele, pot savarsi si alte incalcari ale legii decat cele circumscrise actelor de coruptie. De pilda represiunea nedreapta. Sau tortura. Sau abuzul indreptat impotriva celor anchetati. Ori obtinerea deliberata de marturii mincinoase. Sau confectionarea cu rea credinta a unor probe false. Sau chiar abuzuri sexuale pe parcursul anchetelor. si asa mai departe. Toate prevederile Codului penal, altele decat cele vizand coruptia in sensul strict sau larg al termenului, teoretic cel putin, ar putea fi savarsite atat de procurori, cat si de catre judecatori. Dar iata ca realitatea cruda din politica penala a ultimilor ani ne demonstreaza ca, teoretic cel putin, nu a existat o preocupare decat pentru combaterea unei singure categorii de infractiuni.

De ce s-a intamplat acest lucru? De ce nu au fost vizate toate posibilele fapte infractionale, daca tot s-a dorit a se exercita un control asupra judecatorilor si procurorilor? Si de ce, timp ce cinci ani, nimeni nu a observat acest lucru? Raspunsul este pe cat de simplu, pe atat de socant. Nimeni nu a intentionat sa combata vreun fenomen infractional din interiorul celor doua profesii. Si nici macar coruptia. Singurul obiectiv urmarit a fost acela de a fi creat un instument de presiune. Un instrument prin care procurorii sa fie tinuti intr-o stare de totala ascultare, in caz contrar riscand oricand supunerea in fata unor anchete, cu toate consecintele administrative si chiar penale si, in acelasi timp, un instrument prin care judecatorilor sa li se arate pisica. Ori de cate ori conduita acestor in instanta era neconvenabila procurorilor DNA, ei puteau fi supusi unei anchete. Facute tot de DNA.

Aceasta sectie, asa cum a fost conceputa si prin faptul ca a functionat nu sub palaria Parchetului General, ci sub palaria DNA, a fost de tip represiv, avand drept rezultat afectarea grava a independentei judecatorilor si procurorilor. In acelasi timp, ea urma sa-i protejeze pe procurorii DNA in baza principiului “corb la corb nu-si scoate ochii”.

Cum altfel s-ar putea explica informatia absolut senzationala ca in mai putin de o luna, la sfarsitul anului precedent, odata cu crearea prin lege a noii sectii pentru investigarea procurorilor si judecatorilor, o treime dintre dosare au putut fi solutionate si clasate? Nu este clar pentru toata lumea ca, cel putin acea treime, care reprezinta peste 1000 de dosare, a reprezentat o operatiune masiva de intimidare si santaj?

Abia acum, eu unul am inteles de ce exista cateva sute de procurori si judecatori care au reactionat furibund in raport cu noua sectie de investigare, care este creata transparent, in baza unei legi dezbatute si votate in Parlament, trecute prin fitrul CSM si Curtii Constitutionale, promulgate de presedintele Romaniei si alcatuita exclusiv in baza unui concurs organizat de CSM. Cu procurori numiti nu de un sef de parchet, nu de un procuror general, nu de ministrul Justitiei, nu de vreun alt om politic ci direct si in totalitate de catre CSM. Au reactionat doua categorii de procurori si judecatori. Au reactionat cei care s-au lasat santajati, care au viciat dosarele unor oameni si i-au condamnat pe nedrept ca urmare a unor presiuni si indicatii. Cei care s-au lasat folositi ca instrument al unei politii politice. Cei care au colaborat la greu cu Serviciul Roman de Informati si si-au oferit pe tava cariera in beneficiul asa-numitului camp tactic. Iar a doua categorie de tip reactiv este alcatuita dintre cei care au savarsit abuzuri extrem de grave si impotriva carora exista probe in acest sens, si, ca atare, se asteapta ca mai devreme sau mai tarziu sa fie investigati.

Iar corul de aplaudaci si de sustinatori iresponsabili din politica, din presa si din societatea civila a unui asemenea tip de reactie si a unei asemenea conduite este alcatuit din cei care se tin cu dintii de acest instrument rasarit din mizeria regimului Traian Basescu si care fost utilizat cu precadere in transarea disputelor politice.

Intrucat acum a devenit clar si faptul ca prin modul de operare, atat la DNA central, cat si in directiile teritoriale, au fost elaborate liste cu tinte precise vizand politicieni romani, oameni de afaceri romani si reprezentanti ai presei romane, prin excluderea cu desavarsire a mediului de afaceri care functioneaza cu capital strain, este clar ca si din aceasta directie, a celor care protejeaza acest proiect de mentinere in stare de servitute a Romaniei, exista un interes pentru ca ceea ce s-a intamplat in DNA sa nu se afle, si ceea ce s-a intamplat in DNA sa se intample si in continuare.

Sursa: Corectnews.com