CAZUL ROBERT ROSU SOCHEAZA EUROPA – Uniunea Libertatilor Civile pentru Europa ia pozitie dupa executia avocatului Robert Rosu: „Solutia ICCJ, diametral opusa de cea a primei instante. Poate fi afectata aparenta de impartialitate a justitiei... Condamnare la inchisoare ca act de intimidare la adresa unui avocat... ICCJ n-a emis inca motivarea... Rosu nu poate recurge la cai extraordinare de atac... Aparenta de impartialitate a actului de justitie, la fel de importanta ca impartialitatea insasi”
Intreaga Europa este socata de binecunoscuta si scandaloasa condamnare a avocatului Robert Rosu (foto 1) pentru simpla vina de a-si fi exercitat profesia.
Luni, 8 martie 2021, ONG-ul Uniunea Libertatilor Civile pentru Europa (ULCE) a reactionat fara ocolisuri fata de executia comisa de catre judecatorii ICCJ Florentina Dragomir, Ionut Matei si Ioana Alina Ilie impotriva avocatului Robert Rosu, completul negru aruncandu-l in inchisoare 5 ani in dosarul „Ferma Baneasa”.
Mai exact, ULCE avertizeaza ca respectiva condamnare, diametral opusa fata de achitarea de la fond, poate crea perceptia unui act de intimidare la adresa unui avocat si mai ales este de natura sa afecteze aparenta de impartialitate a justitiei. In acelasi context, chiar daca nu-l citeaza explicit, organizatia non-guvernamentala face aluzie la un principiu din jurisprudenta CEDO care suna in felul urmator: „Nu trebuie doar sa se faca justitie, ci trebuie sa se si vada ca se face justitie”.
Problema este cu atat mai grava, cu cat Inalta Curte de Casatie si Justitie n-a catadicsit nici macar acum, dupa trei luni de la condamnare, sa-si motiveze hotararea, motiv pentru care avocatul Robert Rosu zace in puscarie fara sa poata recurge la caile extraordinare de atac la care legea ii da dreptul, subliniaza Uniunea Libertatilor Civile pentru Europa.
Cazul Rosu este relevat in raportul ULCE intitulat „UE 2020: ridicam pretentii de la democratie. Rapoarte de tara si de tendinte privind evolutiile democratice inregistrate de organizatiile pentru libertati civile in intreaga Uniune Europeana” („EU 2020: Demanding on Democracy. Country & Trend Reports on Democratic Records by Civil Liberties Organisations Across the European Union”).
Uniunea Libertatilor Civile pentru Europa (The Civil Liberties Union for Europe) este o organizatie care supravegheaza respectarea drepturilor omului in Uniunea Europeana. Echipa este formata din experti in drepturile omului si experti in comunicare, lucrand in stransa colaborare cu o retea de membri din Bruxelles si din alte optsprezece tari-membre ale Uniunii Europene. Organizatia non-profit a fost infiintata la Berlin si are un sediu secundar la Bruxelles. Mentionam ca ONG-ul este condus de catre vicepresedinta Georgiana Gheorghe (foto 2), directoarea executiva a APADOR-CH.
Prezentam pasajul vizand cazul Robert Rosu:
„Perceptia publica despre independenta justitiei
Cazul Robert Rosu a polarizat mediul juridic din Romania si a starnit o controversa fara precedent, precum si proteste din partea avocatilor. Robert Rosu este un avocat roman, asociat la una dintre cele mai renumite firme de avocatura din Romania, Tuca Zbarcea si Asociatii ('TZA').
In 2005, TZA, prin dl Rosu, a reprezentat un cumparator de drepturi litigioase in fata autoritatilor din Romania pentru finalizarea procedurilor de restituire a mai multor terenuri. In 2015, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au declansat urmarirea penala, considerand ca, prin activitatile desfasurate in calitatea sa de avocat, dl Rosu ar fi organizat un grup infractional impreuna cu beneficiarii restituirii.
Robert Rosu a fost achitat de prima instanta, cu motivarea ca activitatile lui au fost activitati profesionale specifice, desfasurate in mod normal de orice avocat. DNA a formulat apel impotriva acestei hotarari. La data de 18 decembrie 2020, Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat pe dl Rosu la 5 ani de inchisoare.
Aceasta hotarare definitiva pune probleme juridice din cauza discrepantei imense dintre solutia initiala, de achitare, si condamnarea pronuntata de a doua instanta pentru aceleasi activitati calificate de prima instanta ca fiind specifice profesiei de avocat. Mai multe voci au atras atentia asupra faptului ca, in cursul cercetarii penale, DNA a audiat judecatori care, sub presiune, si-au retractat prin marturiile lor decizii luate in hotarari judecatoresti civile ramase definitive.
Cazul a starnit un val de proteste din partea avocatilor din toate barourile din Romania, care au sustinut ca independenta profesiei de avocat trebuie aparata de orice asociere nejustificata intre activitatea de aparare efectuata de avocat si activitatile clientului. Au existat reactii si din partea altor participanti la actul de justitie: Consiliul Superior al Magistraturii a condamnat public protestele, iar asociatia procurorilor a sustinut punctul de vedere al DNA. (N.r. este vorba nu despre Asociatia Procurorilor din Romania, care nu a emis niciun punct de vedere, ci despre Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor, celebrul ONG #rezist fondat printre altii de catre procuroarea DNA Alexandra Carmen Lancranjan.)
Faptul ca solutia Curtii Supreme a fost diametral opusa fata de solutia pronuntata de prima instanta (trecand de la achitare la pedeapsa cu inchisoarea) a creat, pentru o parte a opiniei publice, o perceptie ce poate afecta aparenta de impartialitate a justitiei. Hotararea pronuntata impotriva dlui Rosu este perceputa ca un exemplu de condamnare la pedeapsa cu inchisoarea ca act de intimidare la adresa unui avocat. Aceasta perceptie a fost alimentata si de faptul ca, desi termenul comun de 30 de zile pentru motivarea hotararii a expirat, Curtea nu a emis inca motivarea. Conform legii, acest termen poate fi prelungit, daca exista motive intemeiate, cu cel mult doua perioade de cate 30 de zile. In prezent, dl Rosu isi executa pedeapsa cu inchisoarea si nu poate recurge la nicio cale extraordinara de atac. Acest caz a dat nastere unor discutii publice despre necesitatea remiterii motivarii in acelasi timp cu dispozitivul hotararii judecatoresti.
Este demn de subliniat ca aparenta de impartialitate a actului de justitie este la fel de importanta ca impartialitatea insasi. Nu doar in acest caz particular, ci in toate cazurile, motivarea solutiei trebuie sa fie foarte clara si convingatoare, bazata pe argumente dincolo de orice indoiala si, daca nu poate fi comunicata impreuna cu solutia propriu-zisa, trebuie redactata cat mai curand posibil, la scurt timp de la pronuntarea solutiei”.
* Cititi aici intregul raport in limba engleza (cazul Rosu apare la paginile 147-148)
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii