Lumea Justitiei prezinta in integralitate motivarea sentintei nr. 135 din 24 aprilie 2025, pronuntata in dosarul nr. 301/42/2025, prin care judecatorul Alexandru Vasile (foto 1) de la Curtea de Apel Ploiesti a desfiintat Hotararea nr. 32/2024 a Curtii Constitutionale a Romaniei. Ne referim la hotararea prin care CCR a dat lovitura de stat, anuland alegerile prezidentiale de anul trecut. Prin aceeasi sentinta, judecatorul Vasile a suspendat executarea hotararii CCR pana la ramanerea definitiva a cauzei.

Concret, magistratul de la CA Ploiesti a admis toate argumentele reclamantei, constatand ca hotararea CCR a fost pronuntata cu exces de putere, dupa ce instanta de contencios constitutional s-a autosesizat (atributie neprevazuta nici de Legea de functionare a Curtii Constitutionale nr. 47/1992, nici de Legea alegerilor prezidentiale nr. 307/2004).

In al doilea rand (foarte important!), judecatorul a subliniat ca desi Legea 47/1992 stipuleaza caracterul general obligatoriu atat pentru deciziile, cat si pentru hotararile CCR, Constitutia Romaniei impune acest caracter doar in cazul deciziilor, nu si in cel al hotararilor Curtii.

Totodata, Alexandru Vasile a constatat ca instanta de control constitutional ar fi avut dreptul sa anuleze procesul de votare doar dupa incheierea acestuia, nicidecum in timpul derularii lui. Evident: referirea este la faptul ca votarea incepuse in diaspora in momentul in care CCR a pronuntat Hotararea 32/2024.

In plus, Curtea Constitutionala a dat dovada de inconsecventa, emitand Hotararea 32/2024 in conditiile in care aceeasi Curte, prin Hotararea 31/2024, constatase legalitatea turului I de scrutin.

Lovitura de stat ne-a facut de ras in lume

„Anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024 creeaza o perturbare previzibila grava a functionarii autoritatii publice reprezentate de Presedintele Romaniei, din perspectiva afectarii reprezentativitatii Romaniei pe plan extern”, mai arata judecatorul de la CA Ploiesti. In acest sens, magistratul invoca faptul ca „in Indexul Democratiei pentru 2024, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), Romania a fost retrogradata de la 'democratie deficitara' la 'regim hibrid', principalul motiv indicat in raport fiind 'anularea controversata' si 'in circumstante neclare' a alegerilor prezidentiale din 2024”.

Lucrurile s-au miscat si datorita judecatoarei Axinte

Inainte de a va lasa sa cititi motivarea Curtii de Apel Ploiesti, mentionam ca actiunea petentei (Gheorghita Popescu) s-a bazat pe modelul pus la dispozitie in mod public de catre judecatoarea pensionara Lacramioara Axinte (foto 2), ex-vicepresedinta a Tribunalului Botosani. (Gasiti la finalul articolului atat motivarea instantei, cat si modelul de actiune.)

CCR a tratat cu spatele procesul

Incheiem, remarcand ca, potrivit Curtii de Apel Ploiesti, instanta de contencios constitutional nu a catadicsit sa-si trimita niciun consilier juridic ca s-o reprezinte in acest proces: „Parata Curtea Constitutionala nu a formulat intampinare si nu s-a prezentat in instanta pentru a formula aparari”.

Redam principalul pasaj din sentinta CA Ploiesti:

„Legal citata, parata Curtea Constitutionala nu a formulat intampinare si nu s-a prezentat in instanta pentru a formula aparari.

Examinand cererea de chemare in judecata, prin prisma criticilor formulate, a temeiurilor de drept incidente si a inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Curtea retine urmatoarele:

Cu privire la caracterul de act administrativ cu caracter normativ al hotararii atacate si la admisibilitatea actiunii, Curtea apreciaza ca este necesar a se efectua o analiza a cadrului constitutional privind atributiile Curtii Constitutionale si deciziile emise de instanta de contencios constitutional.

Conform prevederilor art. 146 din Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, 'Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului;

e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;

g) constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;

h) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;

i) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;

j) verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;

k) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic;

l) indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii'.

De asemenea, art. 147 din Constitutia Romaniei, republicata, referitor la deciziile Curtii Constitutionale prevede ca: '(1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

(2) In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

(3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatata potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.

(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor'.

Curtea retine ca, din interpretarea sistematica si teleologica a prevederilor art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, prin coroborare cu celelalte alineate ale aceluiasi articol si cu dispozitiile art. 146 lit a)-d) din Legea fundamentala, rezulta ca instanta de contencios constitutional emite decizii general obligatorii, care au putere numai pentru viitor, in cazurile in care se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgare, asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului si asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele.

De asemenea, este de observat si locul in care este plasat alineatul (4) al art. 147 din Constitutie, respectiv dupa alineatele (1)-(3), care se refera la incetarea efectelor dispozitiilor din legile si ordonantele in vigoare, a celor din regulamente, precum si ale tratatului sau acordului international constatate ca fiind neconstitutionale, ceea ce inseamna ca, in conformitate cu prevederile Legii fundamentale, instanta de contencios constitutional pronunta decizii general obligatorii si care au putere numai pentru viitor doar in aceste cazuri, iar nu in exercitarea tuturor atributiilor prevazute de art. 146 din Constitutie.

La randul sau, legea organica a Curtii Constitutionale, respectiv Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale (republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare), la art. 11 alin. (1), face distinctie intre cazurile in care Curtea Constitutionala pronunta decizii, hotarari si emite avize, astfel ca si din aceste dispozitii ale legii organice, rezulta ca instanta de contencios constitutional nu pronunta decizii general obligatorii in exercitarea tuturor atributiilor prevazute de Constitutie si de legea sa organica.

In prezenta cauza, Curtea constata ca actul contestat este reprezentat de Hotararea Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024, publicata in Monitorul Oficial nr.1231 din 06.12.2024, aceasta hotarare fiind emisa de Curtea Constitutionala in exercitarea atributiei prevazuta de art. 146 lit f) din Constitutie, conform caruia Curtea Constitutionala 'f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului'.

In exercitarea acestei atributii, in concordanta cu prevederile Constitutiei Romaniei mai sus mentionate si ale art. 11 alin. (1) pct. B, lit a) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala nu pronunta decizii general obligatorii, ci pronunta hotarari, actul contestat in prezenta cauza purtand denumirea de 'hotarare'.

Pe de alta parte, potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora:

'(1) Actele normative se elaboreaza in functie de ierarhia lor, de categoria acestora si de autoritatea publica competenta sa le adopte. (2) Categoriile de acte normative si normele de competenta privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constitutia Romaniei, republicata, si prin celelalte legi. (3) Actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona'.

Avand in vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea retine ca, desi conform dispozitiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 'Deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor', caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit si hotararilor Curtii Constitutionale, astfel ca prevaleaza dispozitiile din Legea fundamentala mai sus mentionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curtii Constitutionale, nu si hotararilor emise de instanta de contencios constitutional.

In conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare), prin act administrativ se intelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi juridice.

In prezenta cauza, Curtea retine ca Hotararea Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisa pentru organizarea executarii Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel ca aceasta reprezinta un act administrativ cu caracter normativ.

Cu privire la calificarea actului administrativ mentionat ca fiind unul normativ, prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii nr. 12/2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 933 din 30.09.2021, '(...) in procesul de incadrare a unui act administrativ in una dintre cele doua categorii, incadrarea realizandu-se prin examinarea integrala a continutului sau, nu prin 'decuparea' unor dispozitii din acest continut de natura a-i afecta caracterul unitar, esentiale sunt efectele juridice pe care le produce, natura masurilor dispuse, iar nu forma sau denumirea; actele administrative cu caracter normativ contin dispozitii cu caracter general, avand aplicabilitate intr-un numar nedefinit de situatii, astfel ca produc efecte juridice erga omnes fata de un numar nedefinit de persoane, in timp ce actele administrative cu caracter individual urmaresc realizarea unor raporturi juridice intr-o situatie strict determinata si produc efecte fie fata de o singura persoana, fie fata de un numar determinat sau determinabil de persoane.

49. Pe de alta parte, actul cu caracter normativ are un obiect stabilit initial, fara a lua in considerare destinatarii, norma fiind destinata unui anumit camp de aplicare, in timp ce in cazul actului individual acesta nu poate fi conceput in lipsa destinatarului sau identificat de la inceput, astfel ca acest destinatar dobandeste o situatie particulara'.

In prezenta cauza, Hotararea Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar daca are o perioada limitata de aplicare, vizand doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024, aceasta nu are un destinatar identificat de la inceput, ci priveste anularea procesului electoral cu caracter general, in privinta tuturor persoanelor implicate in calitate de candidati sau alegatori.

In consecinta, Curtea retine ca sunt intemeiate sustinerile reclamantei conform carora Hotararea Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 este un act administrativ cu caracter normativ, fiind admisibila exercitarea actiunii in anulare formulate in conditiile art. 1 si art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

De asemenea, actul atacat nu face parte din categoria actelor administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul sau a actelor de comandament cu caracter militar, prevazute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care nu pot fi atacate in contenciosul administrativ si nu pot fi atacat nici pe calea unei alte proceduri judiciare, astfel cum prevede art. 5 alin. (2) din legea mentionata.

Curtea retine si faptul ca, in privinta atacarii in instanta a actului mentionat, relevante sunt cele retinute in Raportul urgent asupra anularii rezultatului alegerilor de curtile constitutionale intocmit de Comisia europeana pentru democratie in drept din data de 27 ianuarie 2025 (in continuare denumit 'Raportul Comisiei de la Venetia'). Se refera, intre altele, cu privire la drepturile procedurale, la dreptul persoanelor de a formula apel impotriva deciziei autoritatii electorale, pentru a limita puterea discretionara a autoritatii (pct. 29-30).

Referitor la capatul de cerere privind suspendarea executarii Hotararii Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea retine ca, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, '(1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile prevederilor art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare sau in termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunostinta a continutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond. In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anulare a actului in termen de maximum 60 de zile de la introducerea actiunii in suspendare si daca fondul cererii de suspendare nu a fost solutionat, instanta investita cu cererea de suspendare va constata aceasta imprejurare si va respinge cererea de suspendare ca lipsita de interes. Daca suspendarea s-a dispus, aceasta inceteaza de drept si fara nicio formalitate'.

Iar potrivit dispozitiilor art. 15 alin. (1) si (2) din Legea nr. 554/2004:

'(1) Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant, pentru motivele prevazute la art. 14, si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odata cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, in termen de maximum 60 de zile de la introducerea actiunii principale.

(2) Dispozitiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplica in mod corespunzator'.

De asemenea, potrivit art. 2 alin. (1) lit t) din Legea nr. 554/2004, cazurile bine justificate reprezinta acele 'imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ'.

Astfel, acestea nu pot fi confundate cu motivele de nelegalitate ce privesc actele contestate, pe care instanta este tinuta sa le analizeze pe fondul cauzei, in urma administrarii tuturor probelor concludente.

Existenta unor cazuri bine justificate poate fi retinuta numai daca, din imprejurarile cauzei, ar exista o puternica si evidenta indoiala asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura actele administrative, prezumtie care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al acestora, pentru cercetarea cazurilor bine justificate instanta putand face doar o cercetare sumara a aparentei dreptului, intrucat, in caz contrar, ar prejudeca fondul litigiului dedus judecatii.

Curtea apreciaza ca, de principiu, actul administrativ se bucura de prezumtia de legalitate si ca actul administrativ unilateral este el insusi titlu executoriu, neexecutarea lui fiind contrara unei bune ordini juridice, intr-un stat de drept si o democratie constitutionala.

In consecinta, suspendarea actului administrativ, ca operatie juridica de intrerupere vremelnica a efectului acestuia, apare ca o situatie de exceptie de la regula executarii din oficiu (executio ex officio).

Curtea constata ca, in cauza, prin Hotararea Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constitutionala a anulat intregul proces electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei, desfasurat in baza Hotararii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a Hotararii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024. De asemenea, s-a prevazut ca procesul electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei va fi reluat in integralitate, Guvernul urmand sa stabileasca o noua data pentru alegerea Presedintelui Romaniei, precum si un nou program calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare.

In motivarea acestei hotarari, s-a retinut, in esenta ca, dupa declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate in sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii din data de 28 noiembrie 2024 si aducerea acestora la cunostinta publica, Curtea a luat act de continutul lor. Fata de cele prezentate in cuprinsul 'Notelor de informare' ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala de Protectie Interna –, ale Serviciului de Informatii Externe, ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care au fost inregistrate la Administratia prezidentiala sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr. DSN1/1740/4.12.2024, nr. DSN1/1742/4.12.2024 si nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, Curtea constata ca procesul electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei a fost viciat pe toata durata desfasurarii lui si in toate etapele de multiple neregularitati si incalcari ale legislatiei electorale care au distorsionat caracterul liber si corect al votului exprimat de cetateni si egalitatea de sanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent si echitabil al campaniei electorale si au nesocotit reglementarile legale referitoare la finantarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esentiale ale alegerilor democratice. (pct. 5)

De asemenea, s-a retinut in cuprinsul hotararii ca, potrivit 'Notelor de informare' antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegatorilor si distorsionarea egalitatii de sanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparenta si cu incalcarea legislatiei electorale a tehnologiilor digitale si a inteligentei artificiale in desfasurarea campaniei electorale, precum si prin finantarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online (pct. 11).

S-a aratat ca, in prezenta cauza, caracterul liber exprimat al votului a fost incalcat prin faptul ca alegatorii au fost dezinformati prin intermediul unei campanii electorale in cadrul careia unul dintre candidati a beneficiat de o promovare agresiva, derulata cu eludarea legislatiei nationale in domeniul electoral si prin exploatarea abuziva a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atat mai evidenta cu cat materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat insemnele specifice publicitatii electorale conform Legii nr.370/2004. In plus, candidatul a beneficiat si de un tratament preferential pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestarii de vointa a alegatorilor (pct. 14).

S-a mai retinut in hotararea contestata ca, in cauza de fata, avand in vedere prevederile art.37 din Constitutie, Curtea retine ca a fost afectata egalitatea de sanse a competitorilor electorali, ceea ce reflecta o alterare a insusi dreptului de a fi ales. Neregularitatile din campania electorala s-au rasfrant asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vadita intre candidatul care a manipulat tehnologiile digitale si ceilalti candidati participanti in procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativa a unui candidat a condus la reducerea direct proportionala a expunerii in media online a celorlalti candidati in procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale si a inteligentei artificiale, atat de catre candidati ori competitori electorali, cat si de catre partide politice, sustinatori ori simpatizantii lor trebuie sa fie transparenta pentru a garanta integritatea si impartialitatea alegerilor. In caz contrar, alegatorii sunt impiedicati sa-si formeze o opinie despre candidati si alternativele electorale sau pot fi indusi in eroare cu privire la identitatea si calitatea candidatului ori procedurile de vot.

Prin urmare, utilizarea intr-un proces electoral de catre competitorii electorali, inclusiv de catre partidele politice, a unor asemenea practici investeste autoritatile publice competente, potrivit legii, sa verifice, sa constate si, dupa caz, sa sanctioneze astfel de conduite (pct. 16)

De asemenea, Curtea Constitutionala a luat act de faptul ca un candidat a incalcat legislatia electorala referitoare la finantarea campaniei pentru alegerile prezidentiale. Astfel, declaratiile depuse la Autoritatea Electorala Permanenta ale unuia dintre candidati referitoare la bugetul sau de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt in contradictie cu datele prezentate in 'Notele de informare' ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala de Protectie Interna – si a Serviciului Roman de Informatii. Or, este de notorietate ca o campanie electorala presupune costuri si cheltuieli importante, iar situatia analizata releva o incongruenta evidenta intre amploarea campaniei desfasurate si inexistenta asumata de candidat in privinta cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, incalcat principiul transparentei finantarii campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfasurarii alegerilor. (pct. 18)

Curtea retine ca, din interpretarea logico-juridica a dispozitiilor art. 14 si art. 15 din Legea nr. 554/2004, rezulta ca un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai in situatia in care instanta va constata in mod temeinic indeplinirea cumulativa a celor doua conditii: existenta unui caz bine justificat si necesitatea evitarii unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat, astfel incat caracterul aparent de legalitate va trebui analizat de la caz la caz.

In jurisprudenta sa constanta, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a retinut ca, pentru conturarea cazului temeinic justificat care sa impuna suspendarea unui act administrativ, instanta nu trebuie sa procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se intemeiaza insasi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie sa-si limiteze verificarea doar la acele imprejurari vadite de fapt si / sau de drept care au capacitatea sa produca o indoiala serioasa asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura un act administrativ. In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut astfel de imprejurari vadite, de fapt sau / si de drept care sunt de natura sa produca o indoiala serioasa cu privire la legalitatea unui act administrativ ca fiind: emiterea unui act administrativ de catre un organ necompetent sau cu depasirea competentei, actul administrativ emis in temeiul unor dispozitii legale declarate neconstitutionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importanta a actului administrativ in calea recursului administrativ.

Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerintei privind cazul bine justificat, invocat de reclamanta, se refera la faptul ca parata Curtea Constitutionala a interpretat in mod abuziv atributia prevazuta de art. 146 lit f) din Constitutie, sesizandu-se din oficiu, desi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres ca sesizarea trebuie facuta in scris si motivat.

Curtea retine ca acest prim motiv de nelegalitate este intemeiat, in conditiile in care, conform dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 47/1992, '(1) Curtea Constitutionala poate fi sesizata in cazurile expres prevazute de art. 146 din Constitutie, republicata, sau de legea sa organica. (2) Sesizarile trebuie facute in forma scrisa si motivate'. Dispozitiile sunt situate in Sectiunea 1 – Dispozitii comune – a Capitolului III – Competenta Curtii Constitutionale –, ceea ce inseamna ca acestea se aplica in privinta exercitarii tuturor atributiilor prevazute de art. 146 din Constitutie, ca regula, sesizarea din oficiu fiind reglementata in mod expres de Legea nr. 47/1992, in urmatoarele cazuri de exceptie: asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei [art. 11 alin. (1) pct. A lit a) din lege]; asupra legii de revizuire a Constitutiei [art. 23 alin. (1) din lege]; in privinta initiativei legislative a cetatenilor [cazurile prevazute la art. 48 din lege].

In cazul prevazut la art. 146 lit f) din Constitutie, conform caruia Curtea Constitutionala 'f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului', nici Legea nr. 47/1992, nici Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei nu prevad posibilitatea sesizarii din oficiu a Curtii Constitutionale in vederea anularii procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei.

Mai mult, dispozitiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 prevad in mod expres titularii cererii de anulare a alegerilor, respectiv: partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale si de candidatii care au participat la alegeri, fara a fi prevazuta posibilitatea sesizarii din oficiu prin incheiere, astfel cum a procedat Curtea Constitutionala la data de 6 decembrie 2024.

Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamanta se refera la faptul ca actul administrativ normativ contestat a fost emis cu incalcarea termenului pana la care ar fi putut fi pusa in discutie posibilitatea anularii alegerilor, dupa ce anterior (n.r. CCR) validase, prin Hotararea nr. 31 din 2 decembrie 2024, turul I si rezultatele acestui tur.

Curtea constata ca si acest motiv de nelegalitate este intemeiat, in conditiile in care, conform prevederilor art. 52 alin. (2) si (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor se poate formula in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii, iar solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor. Or, in prezenta cauza, pe langa faptul ca nu a existat o cerere de anulare a alegerilor, cum prevad dispozitiile mentionate, anularea procesului electoral a fost dispusa de Curtea Constitutionala dupa ce procesul de votare pentru turul II incepuse, fara a astepta inchiderea votarii si cu incalcarea propriei hotarari anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin.

De asemenea, este intemeiat si motivul de nelegalitate privind incalcarea conditiilor de fond prevazute de art. 52 din Legea nr. 370/2004 necesare pentru anularea alegerilor. Astfel, conform prevederilor art. 52 alin. (1) din legea mentionata, '(1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor'. Or, in prezenta cauza, pretinsele fraude retinute in motivarea hotararii contestate, fara a fi dovedite in mod corespunzator, dupa cum se va detalia in cele ce urmeaza, nu vizeaza cerinta prevazuta de lege, respectiv votarea si stabilirea rezultatelor de natura a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidatilor, ci o etapa anterioara procesului de votare, respectiv etapa derularii campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizand modalitatea de informare a alegatorilor prin intermediul social-media, respectiv finantarea campaniei electorale, aspecte care nu intra sub incidenta textului de lege indicat.

Sunt intemeiate si criticile privind incalcarea prevederilor art. 2 din Constitutie privind suveranitatea si ale art. 36 alin (1) si art. 81 alin. (1) privind dreptul de vot si alegerea presedintelui, in conditiile in care, prin anularea integrala a intregului proces electoral, cetatenii au fost lipsiti de posibilitatea de a-si alege candidatii preferati pentru ocuparea functiei de presedinte al Romaniei.

In ceea ce priveste paguba iminenta, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta sustine ca, in calitate de cetatean roman cu drept de vot, inscrisa in lista electorala permanenta, este expusa unei pierderi iminente, intrucat nu va mai putea sa-si exercite dreptul de vot pentru unul din candidatii validati in urma turului I, dupa data de 4 mai 2025, cand va avea loc turul I al alegerilor prezidentiale organizate in urma hotararii ilegale a Curtii Constitutionale, a carei anulare o solicita.

Arata reclamanta ca suspendarea executarii hotararii a carei anulare o solicita se impune si pentru ca parata, in calitate de emitent al actului administrativ ilegal, sa fie impiedicata sa comita si alte abuzuri, singura autoritate in masura sa sanctioneze acest abuz constitutional si legal al Curtii Constitutionale fiind Justitia.

Curtea retine ca, din dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea 554/2004, rezulta ca notiunea de 'paguba iminenta' are in vedere 'prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public'.

Sub acest aspect, Curtea constata ca motivele invocate de reclamanta nu se circumscriu unui prejudiciu material viitor si previzibil, in sensul dispozitiilor mentionate, insa anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024 creeaza o perturbare previzibila grava a functionarii autoritatii publice reprezentate de Presedintele Romaniei, din perspectiva afectarii reprezentativitatii Romaniei pe plan extern.

Este de mentionat si faptul ca, in Indexul Democratiei pentru 2024, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), Romania a fost retrogradata de la 'democratie deficitara' la 'regim hibrid', principalul motiv indicat in raport fiind 'anularea controversata' si 'in circumstante neclare' a alegerilor prezidentiale din 2024. Motivarea Curtii Constitutionale a Romaniei de anulare a turului II este considerata 'subreda', luata pe baza unor 'rapoarte obscure ale serviciilor de informatii privind interferenta Rusiei in alegeri', in care 'dovezile au fost, in cel mai bun caz, discutabile'.

In concluzie, in raport de considerentele expuse mai sus, Curtea retine ca, in prezenta cauza, sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, motiv pentru care va admite capatul de cerere privind suspendarea executarii actului administrativ contestat, urmand a suspenda executarea Hotararii Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Asupra fondului actiunii in anulare deduse judecatii, Curtea constata ca, prin cererea de chemare in judecata, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamanta se refera la faptul ca, la emiterea Hotararii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constitutionala a comis un exces de putere, asa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arata ca, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constitutionala a interpretat in mod abuziv atributia prevazuta de art.146 lit f) din Constitutie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea presedintelui Romaniei, anuland, printr-o autosesizare arbitrara, intregul proces democratic de alegere a Presedintelui Romaniei.

Arata ca procedura pentru alegerea presedintelui Romaniei este prevazuta de Legea nr. 370/2004, iar atributiile Curtii Constitutionale sunt de asemenea prevazute expres in aceasta lege. Astfel, nici Legea de organizare si functionare a Curtii Constitutionale nr. 47/1992 si nici Legea nr. 370/2004 privind alegerea presedintelui Romaniei nu prevad dreptul Curtii Constitutionale de a se sesiza din oficiu, prin fapta de 'a lua act de continutul' unor documente prezentate in Sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si aduse la cunostinta publica, asa cum se indica textual in paragraful nr. 5 al Hotararii a carei anulare o solicita.

Astfel cum s-a retinut anterior, acest prim motiv de nelegalitate este intemeiat, in conditiile in care, conform dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 47/1992, '(1) Curtea Constitutionala poate fi sesizata in cazurile expres prevazute de art. 146 din Constitutie, republicata, sau de legea sa organica. (2) Sesizarile trebuie facute in forma scrisa si motivate'. Dispozitiile sunt situate in Sectiunea 1 – Dispozitii comune a Capitolului III – Competenta Curtii Constitutionale, ceea ce inseamna ca acestea se aplica in privinta exercitarii tuturor atributiilor prevazute de art. 146 din Constitutie, ca regula, sesizarea din oficiu fiind reglementata in mod expres de Legea nr. 47/1992, in urmatoarele cazuri de exceptie: asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei [art. 11 alin. (1) pct. A lit a) din lege]; asupra legii de revizuire a Constitutiei [art. 23 alin. (1) din lege]; in privinta initiativei legislative a cetatenilor [cazurile prevazute la art. 48 din lege].

In cazul prevazut la art. 146 lit f) din Constitutie, conform caruia Curtea Constitutionala 'f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului', nici Legea nr. 47/1992, nici Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei nu prevad posibilitatea sesizarii din oficiu a Curtii Constitutionale in vederea anularii procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei.

Mai mult, dispozitiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 prevad in mod expres titularii cererii de anulare a alegerilor, respectiv: partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale si de candidatii care au participat la alegeri, fara a fi prevazuta posibilitatea sesizarii din oficiu prin incheiere, astfel cum a procedat Curtea Constitutionala la data de 6 decembrie 2024.

Sub acest aspect, in Raportul Comisiei de la Venetia, s-a retinut ca normele internationale nu impun, nici nu interzic, in principiu, deciziile din oficiu ale curtilor constitutionale. Tinand cont ca tribunalele, inclusiv curtile constitutionale, se caracterizeaza prin reactivitate, iar nu prin capacitatea de a fixa ordinea de zi, Comisia de la Venetia a apreciat ca puterea curtilor constitutionale de a invalida alegerile din oficiu, daca exista, ar trebui sa fie limitata la circumstante exceptionale si clar reglementate, in scopul prezervarii increderii alegatorilor in legitimitatea alegerilor (pct. 69). Or, in prezenta cauza, emitentul actului atacat nu a precizat si dovedit circumstanta exceptionala care sa justifice anularea procesului electoral, intemeiata pe o prevedere legala expresa, pentru a nu fi afectata increderea alegatorilor in legitimitatea alegerilor.

Al doilea motiv de nelegalitate invocat de reclamanta se refera la faptul ca Hotararea Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, a carei anulare se solicita, a fost emisa cu incalcarea termenului pana la care ar fi putut fi pusa in discutie posibilitatea anularii alegerilor, respectiv data validarii rezultatelor primului tur de scrutin, asa cum prevede pct. 107 din Anexa HG nr. 1061/2024.

Invoca reclamanta dispozitiile art. 53 alin. (1) si art. 52 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 si arata ca, prin Hotararea nr. 31 din 2 decembrie 2024, Curtea Constitutionala adusese la cunostinta rezultatul turului I al alegerilor prezidentiale, astfel incat nu mai era in termen sa examineze corectitudinea procedurii electorale din turul I.

Dupa data de 2 decembrie 2024, Curtea Constitutionala ar fi avut dreptul sa examineze numai corectitudinea procesului electoral al turului al II-lea, dupa finalizarea procedurii de vot din acest tur, intr-o eventuala cerere de anulare a alegerilor pe care o puteau formula numai competitorii electorali, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004.

Asadar, Curtea Constitutionala avea dreptul:

- sa anuleze alegerile din turul I, daca era sesizata de competitorii electorali, in scris si cu dovezi, in termen de trei zile de la inchiderea votarii in turul I si putea dispune reluarea turului I, in a doua duminica de la reluarea alegerilor;

- sa anuleze alegerile din turul al II-lea, daca era sesizata de competitorii electorali, in scris si cu dovezi, in termen de 3 zile de la inchiderea votarii din turul al II-lea si putea dispune numai reluarea turului al II-lea, in a doua duminica dupa anularea alegerilor.

Arata reclamanta ca, odata ce fusese validat turul I, prin Hotararea nr. 31 din 2 decembrie 2024, Curtea Constitutionala putea anula numai turul al II-lea, dupa ce procedura de vot in turul al II-lea era terminata si numai la sesizarea scrisa a competitorilor electorali, insotita de dovezi, in termen de trei zile de la inchiderea votarii din turul al II-lea. Insa Curtea Constitutionala, prin abuz de putere, a intrerupt intempestiv procedura de votare din turul al II-lea, anuland intreaga procedura electorala desfasurata pana la acel moment, desi validase turul I, fara niciun temei constitutional si legal.

Curtea constata ca, prin Hotararea Curtii Constitutionale nr. 31 din 2 decembrie 2024, a fost confirmat si validat rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei din primul 3 tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024, prevazandu-se ca 'Se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Presedintelui Romaniei in ziua de duminica, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Calin Georgescu si doamna Elena-Valerica Lasconi, in aceasta ordine'.

Potrivit dispozitiilor art. 52 alin. (2) si (3) din Legea nr. 370/2004, '(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale si de candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii; cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza. (3) Solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor'.

Curtea retine ca, ca si acest motiv de nelegalitate este intemeiat, in conditiile in care, conform prevederilor art. 52 alin. (2) si (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor se poate formula in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii, iar solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor.

Or, in prezenta cauza, pe langa faptul ca nu a existat o cerere de anulare a alegerilor (cum prevad dispozitiile mentionate), anularea procesului electoral a fost dispusa de Curtea Constitutionala dupa ce procesul de votare pentru turul II incepuse, fara a astepta inchiderea votarii si cu incalcarea propriei hotarari anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamanta, in cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind intemeiate.

Al treilea motiv de nelegalitate invocat de reclamanta se refera la faptul ca Hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisa cu incalcarea principiului irevocabilitatii actelor administrative care au intrat in circuitul civil si au produs efecte juridice. Invoca reclamanta dispozitiile art. 1 alin. (6) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si arata ca desi, prin Hotararea nr. 31 din 2 decembrie 2024, CCR a validat alegerile si rezultatele din turul I al alegerilor prezidentiale si a stabilit care sunt cei doi candidati care vor participa la turul al II-lea din 8 decembrie 2024, cu incalcarea dispozitiilor mentionate, practic a revocat aceasta hotarare, prin emiterea Hotararii nr. 32 din 6 decembrie 2024, desi Hotararea nr. 31 din 2 decembrie 2024 a produs efecte juridice, procedura electorala fiind continuata, iar procesul de vot in sectiile de votare din strainatate era in curs de desfasurare, potrivit calendarului electoral stabilit prin HG nr. 1061/2024.

Curtea retine ca, in conformitate cu prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, '(6) Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ unilateral nelegal poate sa solicite instantei anularea acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. In cazul admiterii actiunii, instanta se pronunta, daca a fost sesizata prin cererea de chemare in judecata, si asupra validitatii actelor juridice incheiate in baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor juridice produse de acestea. Actiunea poate fi introdusa in termen de un an de la data emiterii actului'.

Curtea retine ca, fata de celeritatea specifica materiei electorale, nu sunt incidente dispozitiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, insa avand in vedere conditiile de fond ale anularii alegerilor prevazute de art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constitutionala era obligata sa isi respecte propria hotarare anterioara, prin care validase primul tur de scrutin, astfel ca, prin anularea in intregime a procesului electoral, se aduce atingere principiului securitatii raporturilor juridice, care este implicit in toate articolele Conventiei europene a drepturilor omului si care a fost consacrat in jurisprudenta C.E.D.O.

In aceste conditii, Curtea retine ca este intemeiat si cel de-al treilea motiv de nelegalitate invocat de reclamanta.

Al patrulea motiv de nelegalitate invocat de reclamanta vizeaza faptul ca hotararea atacata a fost emisa cu incalcarea conditiilor de fond prevazute de art. 52 din Legea nr. 370/2004, necesare pentru anularea alegerilor. Aceste conditii, raportate la situatia concreta din 6 decembrie 2024, cand turul I se incheiase (si fusese validat), iar procesul de vot in turul al II-lea era in plina desfasurare, sunt:

- existenta unor dovezi de frauda [conditie expresa prevazuta la art. 52 alin. (2) din Legea nr 370/2004: 'cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza';

- aceasta frauda sa fi fost de natura sa modifice ordinea candidatilor care participa la al doilea tur de scrutin.

Dovezile de frauda, evident, trebuie sa aiba legatura cu procedura electorala, spre exemplu: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral etc., unita cu frauda la stabilirea rezultatelor, de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice gresite, erori ale infrastructurii digitale etc.

Arata reclamanta ca nu orice frauda de acest gen poate conduce la anularea alegerilor, ci doar frauda masiva, de natura sa modifice ordinea candidatilor la al doilea tur de scrutin.

Curtea retine ca este intemeiat si motivul de nelegalitate privind incalcarea conditiilor de fond prevazute de art. 52 din Legea nr. 370/2004 necesare pentru anularea alegerilor. Astfel, conform prevederilor art. 52 alin. (1) din legea mentionata, '(1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor'.

Or, in prezenta cauza, pretinsele fraude retinute in motivarea hotararii contestate, fara a fi dovedite in mod corespunzator, nu vizeaza cerinta prevazuta de lege, respectiv votarea si stabilirea rezultatelor de natura a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidatilor, ci o etapa anterioara procesului de votare, respectiv etapa derularii campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizand modalitatea de informare a alegatorilor prin intermediul social-media, respectiv finantarea campaniei electorale, aspecte care nu intra sub incidenta textului de lege indicat.

Sub acest aspect, Curtea constata ca, in Raportul Comisiei de la Venetia, s-a retinut ca, in principiu, alegatorii trebuie sa fie convinsi ca votul lor este definitiv. Anularea unei parti a alegerilor sau a alegerilor in ansamblu nu este justificata decat in circumstante exceptionale (principiul 'ultima ratio'). Astfel, Comisia de la Venetia a stabilit deja ca anularea rezultatului unor alegeri in temeiul unei greseli minore care nu a afectat rezultatul poate sa faca procesul electoral mai vulnerabil sau sa suscite neincredere cu privire la caile de atac judiciare, ori sa antreneze un interes scazut in ipoteza ciclurilor repetate de alegeri si eventual o participare scazuta (pct. 18).

In prezenta cauza, aspectele retinute de Curtea Constitutionala in motivarea hotararii atacate se refera la o etapa anterioara procesului de votare, respectiv etapa derularii campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizand modalitatea de informare a alegatorilor prin intermediul social-media, respectiv finantarea campaniei electorale, aspecte care nu se circumscriu cerintei din Raportul Comisiei de la Venetia, referitoare la necesitatea ca aspectele invocate sa vizeze afectarea rezultatului alegerilor.

In consecinta, Curtea retine ca si cel de-al patrulea motiv de nelegalitate invocat de reclamanta este intemeiat.

Ultimele doua motive de nelegalitate invocate de reclamanta se refera la faptul ca hotararea atacata a fost emisa si cu incalcarea art. 2 din Constitutia Romaniei privind Suveranitatea, ca principiu constitutional general, si arata ca, prin hotararea mentionata, Curtea Constitutionala a incalcat suveranitatea poporului roman, al carui membru este si reclamanta, anuland intreaga procedura electorala, lasand Romania fara Presedinte legitim ales de poporul roman si aruncand-o intr-o criza politica profunda, care nu s-a incheiat nici in prezent, la peste 4 luni de la anularea alegerilor.

Or, Curtea Constitutionala a exercitat suveranitatea poporului roman in nume propriu, impunand poporului roman un Presedinte neales, numit de chiar Curtea Constitutionala, cu incalcarea grava a prevederilor Constitutiei Romaniei, desi, potrivit art. 142 alin. (1), Curtea Constitutionala ar fi trebuit sa fie garantul suprematiei Constitutiei.

De asemenea, arata reclamanta ca hotararea atacata a fost emisa si cu incalcarea dreptului fundamental de a alege, prevazut de art. 36 alin. (1), coroborat cu art. 81 alin. (1) din Constitutia Romaniei. Arata reclamanta, sub acest aspect, ca dreptul sau de cetatean cu drept de vot a fost vatamat prin Hotararea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, pentru ca votul sau valabil exprimat in turul I din data de 24 noiembrie 2024 a fost anulat si a fost impiedicata sa isi exprime votul in turul al II-lea din 8 decembrie 2024, prin aplicarea stampilei 'votat' pe unul din cei doi candidati care fusesera validati prin Hotararea CCR nr. 31, ca si cum ar fi fost un cetatean lipsit de drepturile electorale, desi nu este in ipoteza prevazuta de art. 36 alin. (2) din Constitutia Romaniei, iar art. 53 alin. (1) din Constitutia Romaniei prevede ca restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati se poate face numai prin lege.

Curtea retine ca si aceste critici sunt intemeiate, in conditiile in care, prin anularea integrala a intregului proces electoral, cetatenii au fost lipsiti de posibilitatea de a-si alege candidatii preferati pentru ocuparea functiei de presedinte al Romaniei.

Pentru considerentele expuse, in baza prevederilor art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, Curtea va admite actiunea in anulare formulata de reclamanta POPESCU GHEORGHITA, in contradictoriu cu parata CURTEA CONSTITUTIONALA A ROMANIEI, urmand a anula Hotararea Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024”.

* Cititi aici intreaga motivare a CA Ploiesti

* Cititi aici modelul de actiune elaborat de judecatoarea Axinte