Lumea Justitiei prezinta prevederile declarate neconstitutionale de CCR din proiectul de lege privind taierea pensiilor de serviciu ale magistratilor (gresit denumite pensii speciale).

In unanimitate, CCR a admis miercuri, 2 august 2023, obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto), in ceea ce priveste proiectul de lege care prevede supraimpozitarea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, recalcularea celor in plata si cresterea varstei de pensionale a magistratilor, proiect adoptat de Parlamentul Romaniei in mare graba la finele lunii iunie.

Practic, CCR a admis in totalitate obiectia de neconstitutionalitate formulata de ICCJ pe motive intrinseci (click aici pentru a citi obiectiile Inaltei Curti).

Astfel, proiectul de lege se va intoarce in Parlament pentru a fi pus in acord cu decizia CCR (cititi aici proiectul de lege votat de Parlament privind taierea pensiilor magistratilor).

Iata comunicatul CCR:

“In sedinta din data de 2 august 2023, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate a priori, a decis, cu unanimitate de voturi in privinta pct.1 si cu majoritate de voturi in privinta pct.2:

1. A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si a constatat ca dispozitiile art.I-IV, art.XIII alin.(5) si (6) si art.XV din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum si anexele nr.1-3 la aceasta sunt neconstitutionale.

2. A respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal este constitutionala in raport cu criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate.

In esenta, Curtea a constatat ca diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justitiei, precum si omisiunea reglementarii unor dispozitii tranzitorii efective in privinta cresterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective in functie, si, pe de alta parte, a varstei de pensionare necesare acordarii pensiei de serviciu afecteaza componenta functionala/institutionala a principiului independentei justitiei in substanta sa. De asemenea, se incalca exigentele de calitate a legii prin lipsa unor reglementari tranzitorii clare, precise si previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu si la eliminarea cresterii cu 1% a valorii de 80% care se aplica asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depaseste vechimea standard de 25 de ani.

Curtea retinut ca recalcularea pensiilor de serviciu aflate in plata afecteaza securitatea juridica in componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridica cere si impune o protectie a garantiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare.

Curtea a mai observat ca partea necontributiva a pensiei de serviciu poate face obiectul unei impozitari distincte fata de partea sa contributiva conditionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fara distinctie. Legea criticata introduce o astfel de impozitare, insa, nu stabileste cu claritate baza de impunere, ceea ce este contrar exigentelor de calitate a legii. Curtea a mai retinut ca impozitarea nu poate avea un caracter sanctionator, pentru ca se ajunge practic la o regândire si restructurare indirecta a insasi bazei de calcul a pensiei de serviciu.

Decizia este definitiva si general obligatorie.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Neregulile descoperite de CCR

In ceea ce priveste problemele de neconstitutionalitate descoperite de CCR, acestea nu sunt deloc putine. Prezentam in continuare prevederile din proiectul de lege despre care CCR a stabilit ca intra in contradictie cu Constitutia Romaniei:

Art. I-IV din proiectul de lege privind pensiile de serviciu

“Art. I. – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 211, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 211. – (1) Judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii se pot pensiona la implinirea varstei standard de pensionare conform esalonarii prevazute in anexa nr. 4, si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si sporurile cu caracter permanent, din ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform esalonarii prevazute in anexa nr. 3.”

2. La articolul 211, dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alin. (11) si (12), cu urmatorul cuprins:

„(1/1) Pentru pensiile de serviciu stabilite pana la data de 31 decembrie 2028, baza de calcul folosita este media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si sporurile cu caracter permanent dintr-un numar de luni consecutive stabilit conform esalonarii prevazute in anexa nr. 3 din ultimii 10 ani de activitate, realizata inainte de data pensionarii, in functiile de judecator, procuror, judecator la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionala, precum si in calitate de personal de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1).

(1/2) Perioada de raportare prevazuta la alin.(1) creste conform esalonarii prevazute in anexa nr. 3, in functie de data acordarii pensiei de serviciu.”

3. La articolul 211, alineatul (2) se abroga.

4. La articolul 211, alineatele (3) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(3) De pensia de serviciu beneficiaza, la implinirea varstei standard de pensionare prevazute de sistemul public de pensii, judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) cu o vechime intre 20 si 25 de ani numai in aceste functii, in acest caz cuantumul pensiei fiind micsorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala de 25 de ani, cuantumul pensiei nete neputand depasi media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse. Prevederile alin. (4) se aplica in mod corespunzator si persoanelor prevazute de prezentul alineat.

(4) Persoanele care au o vechime de cel putin 25 de ani numai in functiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la implinirea varstei standard de pensionare prevazute de sistemul public de pensii si pot beneficia de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au o alta ocupatie. in acest caz, pensia de serviciu este egala cu 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si sporurile cu caracter permanent din ultimele luni de activitate inainte de data eliberarii din functie, raportate la un judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional, corespunzatoare perioadei de activitate anterioare lunii in care se depune cererea de pensionare, conform esalonarii prevazute in anexa nr.3, in functie de data acordarii pensiei de serviciu. De aceasta pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei nu poate fi mai mare decat 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.”

5. La articolul 211, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41), cu urmatorul cuprins:

„(41) In baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontari, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decat cea avuta in considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.”

6. La articolul 213, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate si pensia de urmas, se actualizeaza, din oficiu, in fiecare an, cu rata medie anuala a inflatiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecarui an in care se face actualizarea si comunicat de Institutul National de Statistica.”

7. Articolul 293 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 293. – Anexele nr. 1 – 4 fac parte integranta din prezenta lege.”

8. Dupa anexa nr. 2 se introduc doua noi anexe, anexele nr. 3 si 4, avand cuprinsul prevazut in anexa nr. 1, respectiv in anexa nr. 2 la prezenta lege.

Art. II. – Prin derogare de la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, pana in anul 2028, la calculul vechimii de 25 de ani se poate lua in considerare etapizat, in functie de anul pensionarii, si o perioada maxima in care judecatorul, procurorul sau magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) a indeplinit functiile de judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 303/2022, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege.

Art. III. – (1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu stabilite in baza unor decizii de pensii emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se recalculeaza prin aplicarea formulei de calcul prevazute la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, considerandu-se a fi indeplinite conditiile de acordare a pensiei de serviciu si tinand cont de vechimea utilizata la stabilirea sau dupa caz, la ultima recalculare a drepturilor de pensie.

(2) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu prevazute de Legea nr. 303/2022, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, au obligatia de a depune cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate inainte de data pensionarii. In situatia in care beneficiarul de pensie de serviciu nu depune cerere de optiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferenta ultimelor 12 luni de activitate. Angajatorul are obligatia de a transmite casei teritoriale de pensii/casei de pensii sectoriale adeverinta cu cele doua elemente necesare recalcularii pensiei de serviciu, respectiv baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si sporurile cu caracter permanent din 12 luni consecutive, precum si media veniturilor nete corespunzatoare veniturilor brute care au constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, actualizate la data intocmirii adeverintei prin raportare la valoarea veniturilor cuvenite unui judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional.

(3) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) si (2) se plateste de la data de intai a lunii urmatoare expirarii perioadei de recalculare prevazute la alin. (1).

(4) Dispozitiile alin. (1) – (3) se aplica in mod corespunzator si cererilor inregistrate la casele teritoriale de pensii sau la casele sectoriale de pensii si nesolutionate anterior datei intrarii in vigoare a prezentei legi.

(5) Recalcularea prevazuta la alin. (1) nu aduce atingere drepturilor de pensie stabilite pe baza principiului contributivitatii, potrivit legislatiei sistemului public de pensii.

Art. IV. – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 685, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„Art. 68/5. – (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea prevazut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistica si personalul care ocupa functii auxiliare de specialitate criminalistica prevazut la art. 31, precum si tehnicienii criminalisti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel putin 25 de ani in specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la implinirea varstei standard de pensionare conform esalonarii prevazute in anexa nr. 3, in cuantum de 65% din baza de calcul reprezentata de media salariilor de baza brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzatoare perioadei de activitate anterioare lunii in care se depune cererea de pensionare, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 1, in functie de data acordarii pensiei de serviciu.

(2) De pensia de serviciu prevazuta la alin. (1) beneficiaza, la implinirea varstei standard de pensionare conform esalonarii prevazute in anexa nr. 3, si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, personalul de specialitate criminalistica si personalul care ocupa functii auxiliare de specialitate criminalistica, precum si tehnicienii criminalisti din cadrul parchetelor, cu o vechime in specialitate intre 20 si 25 de ani, in acest caz cuantumul pensiei fiind micsorat cu 1% din baza de calcul prevazuta la alin. (1) pentru fiecare an care lipseste din vechimea in specialitate integrala, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 2.”

2. La articolul 68/5, alineatul (3) se abroga.

3. La articolul 68/5, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(7) Persoanele care indeplinesc conditiile de varsta si de vechime prevazute la alin. (1) numai in functia de personal auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, de personal de specialitate criminalistica si de personal care ocupa functii auxiliare de specialitate criminalistica, precum si in cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiaza de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au avut sau au o alta ocupatie. In acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezinta 65% din media salariilor de baza brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat in activitate, in conditii identice de functie, vechime, grad sau treapta si nivel al instantei ori parchetului sau INEC unde a functionat solicitantul inaintea eliberarii din functia de personal auxiliar de specialitate, corespunzatoare perioadei de activitate anterioare lunii in care se depune cererea de pensionare, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 1, in functie de data acordarii pensiei de serviciu.”

4. Dupa articolul 96 se introduce un nou articol, art. 97, cu urmatorul cuprins:

„Art. 97. – Anexele nr. 1 – 3 fac parte integranta din prezenta lege.”

5. Dupa articolul 97 se introduc trei anexe, anexele nr. 1 – 3, avand cuprinsul prevazut in anexa nr. 3, anexa nr. 4, respectiv in anexa nr. 5 la prezenta lege”.

Art. XII alin. (5) si (6) din proiectul de lege privind pensiile de serviciu:

“(1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite in baza prevederilor Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic si consular al Romaniei, cu modificarile ulterioare, Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decat 100% din media venitului net corespunzator venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.

(2) Pensia de serviciu neta reprezinta pensia de serviciu stabilita in cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislatiei in vigoare.

(3) Venitul net reprezinta venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu din care s-au dedus contributiile sociale obligatorii si impozitul pe venit, potrivit legislatiei in vigoare.

(4) Orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.

(5) Persoanele prevazute la alin. (1) care, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, indeplinesc cerintele legale pentru a beneficia de pensie de serviciu conform reglementarilor in vigoare anterior modificarilor si completarilor aduse prin prezenta lege, precum si persoanele care, pana la aceasta data, au o vechime de minimum 25 de ani conform acelorasi reglementari, beneficiaza de drepturile aferente pensiei de serviciu in conditiile reglementate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi.

(6) Prevederile alin. (5) se aplica pana la data de 31 decembrie 2028”.

Art. XV din proiectul de lege privind pensiile de serviciu:

“Articolul 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 101. – (1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuarii platii pensiei, de a-l retine si de a-l plati la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul retinut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determina de fiecare platitor de venit din pensii astfel:

a) pentru partea din venitul din pensii mai mica sau egala cu nivelul castigului salarial mediu net care se determina pe baza castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si pentru partea din venitul din pensii determinata ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, indiferent de nivelul acesteia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10%;

b) pentru partea din venitul din pensii care depaseste nivelul castigului salarial mediu net care se determina pe baza castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si excede aplicarii principiului contributivitatii, se aplica o cota de impunere de 15%.

(3) In situatia in care, cuantumul componentei din venitul lunar din pensii, determinata ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, depaseste castigul salarial mediu net care se determina pe baza castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplica pentru partea din venitul lunar din pensii care depaseste nivelul acestui cuantum si excede aplicarii principiului contributivitatii.

(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), in situatia in care cuantumul componentei din venitul lunar din pensie nu poate fi determinat ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, cota de impunere de 15% se aplica pentru partea din venitul lunar din pensii care depaseste castigul salarial mediu net care se determina pe baza castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

(5) Determinarea castigului salarial mediu net prevazut in prezentul articol se stabileste prin deducerea din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat a contributiilor obligatorii si a impozitului pe venit prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a) si b).

(6) In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia.

(7) Drepturile de pensie restante se defalca pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si platii acestuia, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii.

(8) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas, conform prevederilor alin. (2), (3) sau (4), dupa caz.

(9) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza asupra venitului impozabil lunar, prin aplicarea prevederilor alin. (2), (3) sau (4), dupa caz, si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii, si se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit. Diferentele de venituri din pensii, primite de la acelasi platitor si stabilite pentru perioadele anterioare, se impoziteaza separat fata de drepturile de pensie ale lunii curente.

(10) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii, sumelor reprezentand actualizarea acestora cu indicele de inflatie, stabilite in baza hotararilor judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotararilor judecatoresti definitive si executorii, impozitul se calculeaza separat fata de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor alin. (2), (3) sau (4), dupa caz, impozitul retinut fiind impozit final. Impozitul se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii veniturilor respective. Impozitul astfel retinut se plateste pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-au platit veniturile.

(11) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii si a unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, potrivit legii, in conformitate cu reglementarile art. 123/1.”

Iata anexele din proiectul privind pensiile de serviciu declarate neconstitutionale de CCR: