Judecatorii Sectiei Civile de la instanta suprema, care au decis, in octombrie 2007, ca fostul ministru PSD, Dan Ioan Popescu si sotia sa, si-au strans in mod licit aproape un milion de euro din avere, au retinut, in contradictie cu Comisia Speciala de cercetare a averilor, ca „nu exista niciun element de discrepanta, diferenta ori element care sa ateste dobandirea ilicita a unor bunuri”. In acest sens, completul format din judecatorii Florin Costiniu (presedinte), Carmen Sarbu si Constantin Branzan, a stabilit, prin decizia nr.1 din dosarul 2163/1/2006, ca in acest caz, contrar reglementarilor constitutionale, acuzatii au fost nevoiti sa isi dovedeasca liceitatea dobandirii averii, iar Comisia de cercetare a averilor nu a facut altceva decat sa aduca probe insuficiente si sa caute doar argumente logice, nu si juridice pentru a obtine o confiscare a bunurilor.

De la momentul deciziei pronuntate de completul de trei judecatori mentionat, singura schimbare in acest caz a fost transferul cauzei de la un complet special format din civilisti la un complet al Sectiei de Contencios. Va fi interesant de vazut care au fost argumentele judecatorilor care au decretat ca DIP va ramane fara un milion de euro, si mai ales, cum au ajuns la aceasta suma.

ICCJ: Sarcina probei a fost rasturnata. Nu exista discrepante in averea lui DIP

Astfel, prin decizia mentionata mai sus, judecatorii au ajuns la concluzia ca, in momentul in care a lansat acuzatiile catre Dan Ioan Popescu si sotia acestuia, nici Procurorul General al Romaniei, nici Comisia speciala de cercetare a averilor, nu au produs probe care sa demonstreze, fara putinta de tagada, ca DIP si sotia sa si-au dobandit ilicit, acestea fiindu-le cerute in aparare: “Ïn speta, printr-o simpla adresa, Procurorul General a solicitat sa fie verificata averea cercetatului, pornind de la doua articole aparute in presa. Nici completarea depusa la doua luni dupa sesizarea Comisiei speciale de cercetare nu este insotita decat de un numar redus de inscrisuri. In consecinta, Comisia a efectuat demersurile pe care le-a considerat de cuviinta in vederea solutionarii cauzei cu care a fost investita, iar cercetatii au fost pusi in situatia de a dovedi ei caracterul licit al dobandirii bunurilor. S-a ajuns astfel in situatia -frecventa pe parcursul solutionarii cauzei de catre Comisie – a rasturnarii prezumtiei constitutionale si a inversarii sarcinii probei. De altfel, o astfel de abordare transpare frecvent in motivarea Ordonantei, prin formulari de genul: 'cercetatii nu au dovedit imprejurarea ca', 'cercetatii nu au depus inscrisuri referitoare la'... 'nu s-a probat de catre cercetati'”. Instanta a retinut de asemenea ca: “sesizarea Comisiei Speciale de cercetare s-a facut cu evidente deficiente de ordin probatoriu”. In plus, cu privire la calitatea actului de cercetare intocmit de cei din Comisia Speciala, completul de trei judecatori a ajuns la urmatoarea concluzie: “Comisia Speciala a inlaturat acte juridice intrate in circuitul civil doar in baza unor aprecieri subiective, considerandu-le 'logice' sau 'ilogice' dupa criterii ce eludeaza dispozitiile legale”. Comisia a contestat documente bancare emise in sistem electronic pentru ca “nu aveau stampila”, demonstrand nu numai ca nu cunosc legea aplicabila in cauza, dar si ca interpreteaza subiectiv lucrurile. Cu privire la bunurile de arta si bijuteriile pe care le-ar avea familia Popescu, valoarea acestora a fost “apreciata” de Comisie la peste 200.000 de euro, fara insa a avea macar o lista cu toate bunurile de acest tip detinute de familia Popescu. In concluzie, instanta suprema a decretat: “Comparand veniturile licite obtinute de cercetati in perioada amintita, Inalta Curte va constata ca nu exista niciun element de discrepanta, diferenta ori element care sa ateste dobandirea ilicita a unor bunuri”. La peste trei ani de la aceasta decizie, trei judecatori ai Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal au vazut, in acelasi dosar, o solutie diametral opusa, in urma careia DIP s-a ales cu 1 milion de euro confiscat. Intrebarea care se ridica este ce anume a determinat o asemenea schimbare de optica?

*Cititi aici decizia numarul 1 din octombrie 2007, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in cazul lui Dan Ioan Popescu