12 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CIN' SE PUNE CU OANA SI-O FURA – Fosta sefa CSM Oana Haineala a castigat la ICCJ obligarea Consiliului la plata a 30.000 lei daune morale si materiale. Fapta ilicita a constat in intreruperea abuziva, la porunca lui taica Lazar, a detasarii lui Haineala ca secretar de stat in MJ: “Incetarea detasarii a determinat lezarea imaginii si reputatiei profesionale ale acesteia.... Prin declaratiile publice asumate de unii membri din CSM s-a realizat o discreditare evidenta a reclamantei” (Sentinta)

Scris de: George TARATA | pdf | print

11 October 2022 14:51
Vizualizari: 5411

Cine se pune cu fosta presedinta CSM Oana Schmidt Haineala (foto) nu sfarseste bine. Consiliul Superior al Magistraturii a fost obligat de Inalta Curte de Casatie si Justitie la plata unor despagubiri materiale si morale in cuantum de 30.000 lei catre Haineala, ca urmare a intreruperii abuzive a detasarii fostei sefe CSM in functia de secretar de stat la Ministerul Justitiei dispuse in 2017 de Sectia pentru procurori a CSM, la cererea fostului Procuror General Augustin Lazar, cunoscut drept "taica Lazar".


 

Decizia definitiva privind acordarea de daune morale si materiale catre Oana Haineala a fost luata in 5 octombrie 2022, de judecatorii Emilia Claudia Visoiu, Adriana Elena Gherasim si Vasile Bicu de la Inalta Curte. Practic, instanta suprema a confirmat sentinta nr. 3350 pronuntata in 13 iulie 2018 data de judecatorul Victor Hortolomei de la Curtea de Apel Bucuresti, respingand recrusul formulat de CSM. Astfel, prin decizia nr. 440 din 5 octombrie 2022, ICCJ a mentinut despagubirile materiale de 19.777,74 lei si daunele morale de 10.000 lei ca urmare a prejudiciului suferit prin incetarea abuziva de catre CSM a detasarii in functia de secretar de stat in Ministerul Justitiei.


Haineala a castigat de doua ori la ICCJ


Inainte de a prezenta motivele pentru care Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte au decis acordarea de daune morale catre Oana Haineala, facem o scurta recapitulare a cazului. In 5 ianuarie 2017, Haineala a fost detasata de Sectia pentru procurori a CSM in cadrul Ministerului Justitiei. Ulterior, la cererea Procurorului General al Romaniei de la acea vreme, Augustin Lazar, in contextul anchetei abuzive declansate de DNA privind OUG 13, Sectia pentru procurori a CSM a dispus, prin hotararea 51 din 3 martie 2017, incetarea detasarii Oanei Haineala la Ministerul Justitiei, fara ca Oana Haineala sau Ministerul Justitiei sa ceara acest lucru. Contestatia formulata de Haineala impotriva hotararii Sectiei pentru procurori a fost respinsa de Plenul CSM, prin hotararea nrt. 257 din 21 martie 2017.

Ambele hotarari ale CSM au fost atacate de Oana Haineala la Inalta Curte de Casatie si Justitie, fosta presedinta CSM obtinand, in 14 decembrie 2017, anularea respectivelor hotarari. De asememea, la sesizarea lui Haineala, CCR a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor care nu precizeaza conditiile incetarii detasarii judecatorilor si procurorilor.

In aceste conditii, solutiile Curtii de Apel Bucuresti si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care Oana Haineala a primit despagubiri materiale si morale pentru incetarea abuziva a detasarii la Ministerul Justitiei, erau inevitabile.


Membrii CSM au incalcat onoarea, demmitatea si reputatia profesionala a Oanei Haineala


Concret, prin sentinta mentinuta de ICCJ, judecatorul Victor Hortolomei de la Curtea de Apel Bucuresti a stabilit ca hotararile nelegale ale CSM, de incetare a detasarii la Ministerul Justitiei, au avut ca efect lezarea imaginii si reputatiei profesionale a Oanei Haineala. Totodata, declaratiile publice date de catre membrii CSM au cauzat o discriminare evidenta a lui Haineala.

Nu in ultimul rand, cele doua hotarari ale CSM au incalcat dreptul la cariera, dreptul la onoare si demnitatea Oanei Haineala.


Iata minuta deciziei ICCJ nr. 440 din 5 octombrie 2022 (dosar 768/2/2018):


Respinge, ca neintemeiata, exceptia nulitatii recursului declarat de reclamanta Oana Andrea Schmidt Haineala, invocata de recurentul-parat Consiliul Superior al Magistraturii. Respinge recursurile declarate de reclamanta Oana Andrea Schmidt Haineala si de paratul Consiliul Superior al Magistraturii impotriva sentintei civile nr. 3350 din 13 iulie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, ca nefondate. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 5 octombrie 2022”.


Prezentam un fragment din sentinta Curtii de Apel nr. 3350/2018 mentinuta de ICCJ (vezi facsimil), privind acordarea daunelor catre Oana Haineala, hotararea integrala fiind atasata la finalul articolului:


“Pentru angajarea raspunderii administrativ - patrimoniale a autoritatii publice parate este necesara, in conformitate cu jurisprudenta si doctrina relevante, indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii, deduse din interpretarea dispozitiilor art.1349 si art.1357 si urm. Cod civil, in corelatie cu normele care configureaza regimul juridic al contenciosului administrativ (in special, art.1 art. 8, art.18 si art.19 din Legea nr.554/2004): existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite constand intr-un act administrativ nelegal anulat de instanta sau a unui refuz nejustificat ori a nerezolvarii in termen a unei cereri, constatate ca atare de instanta, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul suferit de reclamant; prezenta vinovatiei, cu mentiunea ca aceasta din urma, astfel cum rezulta din articolele indicate din Legea nr.554/2004 (care prevad ca anularea actului administrativ impune repararea pagubei cauzate), se constata in cadrul actiunii in anulare.

Prin urmare, in cauza, intrucat actele administrative emise in mod nelegal si culpabil de catre parat, in raport de care se solicita repararea prejudiciului materia si moral cauzat, au fost deja anulate prin decizia nr. 4086/14.12.2017 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, rezulta ca prezenta instanta nu are posibilitatea legala sa respinga pretentiile reclamantei de natura materiala si morala, in privinta carora se probeaza existenta si legatura de cauzalitate cu fapta ilicita mentionata, verificarile instantei fiind limitate, deci, in circumstantele expuse, doar la aceste din urma doua conditii.

Din aceasta perspectiva, sub un prim aspect, referitor la prejudiciul material invocat, Curtea constata ca, dupa detasarea reclamantei in cadrul Ministerului Justitiei incepand cu data de 07.01.2017, potrivit Hotararii nr. 4/2017 a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Ordinul Ministrului Justitiei nr.86C /6.01.2017 s-a dispus incadrarea reclamantei in cadrul Ministerului Justitiei in functia de personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor la Directia pentru prevenirea criminalitatii.

(...)

Astfel, in intervalul 3.02.2017-13.12.2017, inclusiv (echivalentul a 10 luni si 11 zile), reclamanta a fost privata, din culpa exclusiva a paratului, de plata drepturilor salariale ce decurgeau din statutul de magistrat detasat la Ministerul Justitiei.

(...)

In concluzie, luand in considerare aceste aspecte, rezulta cu claritate legatura de cauzalitate existenta intre actele emise cu incalcarea dispozitiilor legale de catre parat si prejudiciul material suferit de reclamanta.

Totodata, in mod evident, prejudiciul material cauzat reclamantei este reprezentat de diferenta intre drepturile salariale de care reclamanta ar fi beneficiat in situatia in care nu s-ar fi dispus in mod nelegal incetarea detasarii de catre parat, dupa eliberarea din functia de secretar de stat in cadrul Ministerului Justitiei, la cererea reclamantei, si drepturile salariale obtinute in calitate de procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau.

Intrucat reclamanta a solicitat, prin actiunea precizata, o suma fixa cu titlu de despagubiri materiale, respectiv 24.518 lei, avand in vedere principiul disponibilitatii, Curtea va proceda la stabilirea/calcularea despagubirii in raport de actele dosarului, sens in care constata ca singurele acte utile/aplicabile in perioada de referinta (3.02.2017-13.12.2017, inclusiv, echivalentul a 10 luni si 11 zile), sunt ordinul nr 191/11.01.2017 al procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ (care prevede pentru reclamanta: o indemnizatie de incadrare bruta lunara de 12.577 lei, la care se adauga un cuantum de 1.764 lei pentru sporul de risc si suprasolicitare neuropshica si al sporului pentru asigurarea confidentialitatii si 1.887 lei reprezentand sporul pentru conditii grele de munca grele, vatamatoare sau periculoase) si Ordinul Ministrului Justitiei nr.86C /6.01.2017 (care prevede pentru reclamanta: o indemnizatie de incadrare bruta lunara de 14.057; un cuantum al sporului pentru conditii grele de munca grele, vatamatoare sau periculoase de 2.109 lei; un cuantum al sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si al sporului pentru asigurarea confidentialitatii de 1.972 lei), rezultand o diferenta de 1910 lei, valoare bruta, pentru fiecare luna din perioada de referinta.

Inmultind diferenta rezultata cu cele 10 luni si 11 zile ale perioadei in discutie, Curtea stabileste cuantumul despagubirilor materiale la valoarea sumei nete aferente sumei brute de 19.777,74 lei, fiind evident ca prejudiciul material efectiv produs in patrimoniul reclamantei este valoarea neta a sumei calculate, iar nu cea bruta, care include si impozite, contributii etc.

Sub un al doilea aspect, in privinta prejudiciului moral, Curtea are in vedere ca in materia daunelor morale, data fiind natura prejudiciului care le genereaza, practica judiciara si literatura de specialitate au subliniat ca nu exista criterii precise pentru cuantificarea lor, respectiv ca problema stabilirii despagubirilor morale nu trebuie privita ca o cuantificare economica a unor drepturi si valori nepatrimoniale (cum ar fi demnitatea, onoarea), ci ca o evaluare complexa a aspectelor in care vatamarile produse se exteriorizeaza, supusa puterii de apreciere a instantelor de judecata.

Desi stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa ia in considerare o serie de criterii, cum ar fi: consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, intensitatea suferintei, modalitatea in care persoana a perceput efectele vatamatoare si respectiv, influentarea vietii acesteia in urma producerii evenimentului, sumele de bani solicitate in cauza putand oferi satisfactii compensatorii de natura a ii alina suferintele retinute.

Pe de alta parte, chiar daca sumele ce pot fi acordate in asemenea cazuri nu inlatura suferinta pricinuita, trebuie avut in vedere la stabilirea cuantumului despagubirilor, ca finalitatea compensatorie a acestora nu se poate atinge nici prin acordarea unor sume de bani excesive comparativ cu conditiile de viata ale victimelor si cu nivelul de trai existent in acest stat, astfel incat 'reparatia' baneasca sa nu conduca la o imbogatire fara just temei a beneficiarilor.

Aceasta cu atat mai mult cu cat astfel cum s-a enuntat, principiul repararii prejudiciului implicand luarea unor masuri care sa aiba ca scop inlaturarea consecintelor negative ale faptei ilicite, oferirea unei compensatii sau satisfactii victimei se poate concretiza, in anumite circumstante, fie si numai in acordarea unei reparatii nepecuniare, care, in cazuri justificate temeinic/obiectiv, poate consta doar in admiterea actiunii, fie in acordarea de reparatie pecuniara care dubleaza daunele morale atribuite.

In acest context, Curtea observa ca, in mod categoric, situatia din prezenta cauza difera in mod esential de cea a cauzelor notorii in care s-au anulat acte administrative de modificare/incetare a raporturilor de serviciu ale functionarilor/inaltilor functionari publici sau chiar ale demnitarilor, emise in baza unor acte normative cu putere de lege, de reorganizare a unor institutii/autoritati publice, declarate neconstitutionale, cand s-a apreciat, ca regula, ca admiterea actiunilor este o reparatie suficienta pentru prejudiciile morale suferite ca urmare a emiteri actelor administrative nelegale. Aceasta, deoarece in aceste din urma cazuri, actele administrative anulate fusesera emise ca simple acte de executare ale unor acte normative ce contineau prescriptii general obligatorii cu caracter impersonal, fara nici o conotatie negativa in privinta destinatarilor lor.

Or, nu aceasta este situatia in prezenta cauza, avand in vedere ca incetarea detasarii reclamantei la Ministerul Justitiei, de catre parat la solicitarea procurorului general, intr-un context tensionat, cand se derula si o ancheta a Directiei Nationale Anticoruptie, avand ca obiect imprejurarile elaborarii proiectului de ordonanta de urgenta privind modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala, precum si a proiectului de lege pentru gratierea unor pedepse, dispusa, in mod nelegal, prin hotararile anulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, a produs un puternic impact mediatic si a determinat lezarea imaginii si reputatiei profesionale ale acesteia.

Desi paratul a incercat sa promoveze o justificare echilibrata a masurii incetarii detasarii reclamantei la Ministerul Justitiei, prin sustinerea necesitatii derularii in conditii de impartialitate a cauzei instrumentate de catre Directia Nationala Anticoruptie, totusi, prin declaratiile publice asumate atat de catre parat, cat si de unii membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv membri de drept, s-a realizat o discreditare evidenta a reclamantei. Aceasta, in conditiile in care, cum corect sustine si reclamanta, exista si obligatia de rezerva care tine de esenta conduitei profesionale a unui magistrat, astfel precum este statuat si in cadrul Decizie Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 63/2017, in conformitate cu care '(...) in sarcina magistratilor subzista obligatia de rezerva, care exprima o sinteza a principiilor generale ale deontologiei profesiei (independenta, impartialitate, integritate)'.

Curtea constata ca, in sustinerea impactului mediatic produs de afirmatiile asumate in spatiul public, reclamanta invoca in mod pertinent urmatoarele declaratii sau titluri aparute in mass media: - 'Decizia este benefica. Este mai bine nu numai pentru cursul anchetei, pentru impartialitatea ei, dar si pentru Ministerul Justitiei si pentru cei doi procurori sa fie acasa in Ministerul Public' (stirile Pro TV) - Augustin Lazar, procurorul general al Romaniei; - '(...)Ancheta este in curs si din motive de impartialitate ar trebui ca procurorii Ministerului Public sa fie acasa, sa fie la dispozitia Ministerului Public si nu in alte zone. Ancheta este foarte clara. Trebuie sa se bazeze pe principiul impartialitatii. Nimeni nu trebuie sa creeze macar impresia ca cineva ar influenta, s-ar afla acolo unde n-ar trebui sa fie pe parcursul acestei anchete' (https://www.bzi.ro/augustin-lazar- declaratii-de-ultima-ora-despreprocurorii- haineala-si-sima-ar-trebui-sa-fie-acasa-591679); - secretarii de stat de la Ministerul Justitiei, retrasi de CSM. Oana Schmidt-Haineala si Constantin Sima, la Parchetul General - stirile PRO TV, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/oana-schmidt-haineala- secretar-de-statla-

justitie-a-demisionat-ancheta-dna-in-legatura-cu-modificarea-codurilor-penale.html; - CSM a decis incetarea detasarii la Ministerul Justitiei a procurorilor Oana Schmidt-Haineala si Constantin Sima / Haineala a demisionat din functia de secretar de stat - surse - http://www.hotnews.ro/stiri- esential-21580198-oana-schmidt-haineala-demisionatdinfunctia-secretar-stat-ministerul-iustitiei-surse.htm; - procurorii Oana Schmidt - Haineala si Constantin Sima pleaca de la Ministerul Justitiei. CSM a decis incetarea detasarii lor - https://www.libertatea.ro/stiri/oana-schmidt-haineala-si-lui-constantin-sima- pleaca-de-la-ministeruliustitiei-1732495.

Indubitabil, demnitatea si onoarea sunt atribute ale personalitatii umane iar ocrotirea lor fata de caracterul fundamental al acestor drepturi trebuie sa fie efectiva, altfel ar deveni simple drepturi iluzorii, care nu ar putea fi valorificate de catre titularii drepturilor. Asigurarea dreptului la cariera, ca element component al principiului legal garantat al magistratului procuror privind stabilitatea, precum si respectarea dreptului la onoare, demnitate si reputatie profesionala au fost incalcate in mod substantial prin actele nelegale emise de catre parat.

Din aceasta perspectiva trebuie avut in vedere si rolul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum este stabilit de prevederile art. 134 din Constitutie, acela de garant al independentei justitiei. Pornind de la acest rol constitutional, paratul avea obligatia de a analiza exigent situatia sesizata de catre Procurorul General de pe langa Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, privind incetarea detasarii reclamantei.

In acest sens, reclamanta sustine intemeiat ca Plenul Consiliului Superior al Magistraturii era obligat sa efectueze o analiza temeinica si exigenta a Hotararii Sectiei pentru procurori prin raportare efectiva la Deciziile pronuntate de catre Curtea Constitutionala a Romaniei, respectiv la Decizia nr. 63/08.02.2017 referitoare la cererile de solutionare a conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatea executiva – Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea legiuitoare - Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, precum si dintre autoritatea executiva - Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea judecatoreasca - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, cereri formulate de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Presedintele Romaniei, si la Decizia nr. 68/27.02.2017 referitoare la cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Guvernul Romaniei si Ministerul Public — PICCJ — DNA, cerere formulata de presedintele Senatului (Anexa nr. 11), si sa dispuna in consecinta, revocarea Hotararii Sectiei pentru motive de nelegalitate.

In concluzie, incetarea nelegala a detasarii reclamantei a determinat afectarea unui ansamblu de drepturi garantate legal si constitutional, determinand perceperea reclamantei intr-o imagine negativa, precum si o desconsiderare a pregatirii si experientei reclamantei.

La determinarea prejudiciului moral cauzat reclamantei trebuie luate in considerare aspecte precum: durata in care actele nelegale si-au produs efectele, consecintele negative suferite de catre reclamanta, atat la nivel profesional, dar si personal, importanta cu care au fost percepute consecintele negative suferite de catre reclamanta, cu atat mai mult cu cat a fost determinata o lezare a drepturilor garantate procurorului inclusiv la nivelul legii fundamentale.

Prin urmare, avand in vedere reperele de referinta expuse in materie de reparare a prejudiciului moral, dar si cele specifice cauzei, Curtea apreciaza ca o reparare echitabila a prejudiciului moral suferit de reclamanta presupune acordarea unei sume evaluate la 10.000 (zece mii) lei.

Pentru ansamblul considerentelor evocate anterior, Curtea, in temeiul prevederilor art.1349 Cod civil si art.19 din Legea nr.554/2004, va admite in parte actiunea si va obliga paratul la plata catre reclamanta a sumei nete aferente sumei brute de 19.777,74 lei reprezentand despagubiri pentru prejudiciul material suferit si a sumei de 10.000 (zece mii) lei reprezentand despagubiri pentru prejudiciul moral suferit.

Totodata, va obliga paratul catre reclamanta la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de

cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru și onorariu avocat aferente partii din actiune admisa, onorariul de avocat fiind și redus in mod corespunzator, in concordanta cu complexitatea concreta a cauzei si activitatea desfasurata de avocat, conform art. 451-453 C.pr.civ”.

 







* Cititi aici integral sentinta Curtii de Apel nr. 3350/2018 mentinuta de ICCJ, privind acordarea daunelor catre Oana Haineala

Comentarii

# Pompiliu Bota date 11 October 2022 14:57 +61

Era bine daca pierdeau amandoi !

# M date 11 October 2022 19:37 +13

Cum dracu se face ca, atat presedinta Inaltei curti a castigat o mare suma de bani acum si haineala la fel. Bai golanilor chir nu va mai saturati ma?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.06.2024 – Solomon o vrea pe “Veverita” la PICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva