Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), Asociatia Procurorilor din Romania (APR) si Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania (ANMPR) – conduse de judecatoarele Andreea Ciuca, Dana Girbovan, Florica Roman, respectiv de procuroarele Elena Iordache si Katalin Kibedi (foto de la stanga la dreapta) – condamna felul in care prim-ministrul PSD Marcel Ciolacu se raporteaza la instantele din Romania (altele decat ICCJ), pe care le-a catalogat drept „tribunale satesti”.

In comunicatul emis vineri, 6 septembrie 2024, cele cinci ONG-uri acuza „lipsa de consideratie” de care Ciolacu a dat dovada fata de instantele romane. Totodata, asociatiile atrag atentia ca afirmatia „anticonstitutionala” a premierului devoaleaza adevaratul motiv pentru care Guvernul a emis controversata Ordonanta de Urgenta nr. 62/2024 (care obliga toate instantele din tara sa suspende procesele pe drepturi salariale in cazul in care Inalta Curte este sesizata pentru dezlegari de drept) – si anume: mutarea tuturor proceselor privind drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor de la tribunale si curti de apel la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In acelasi comunicat, cele cinci asociatii ii explica lui Ciolacu faptul ca magistratii isi cer drepturile in instanta pentru simplul motiv ca de 24 de ani incoace guvernele ii discrimineaza, omitand sa-i includa in categoriile de personal carora le acorda majorari salariale.

Amintim ca marti, 3 septembrie 2024, premierul Marcel Ciolacu a spus ca nu crede ca Inalta Curte isi va mai permite sa creasca veniturile mahistratilor prin hotarari judecatoresti. Iar asta pentru ca vorbim despre instanta suprema, nu despre un „tribunal satesc” (click aici pentru a citi).

Redam intregul comunicat al asociatiilor magistratilor:

„AMR, UNJR, AJADO, APR, ANMPR solicita Primului Ministru ca, prin declaratiile publice, sa nu duca in derizoriu locul si rolul instantelor judecatoresti, in dispretul asezarii constitutionale si competentelor legale ale acestora.

In cadrul emisiunii TV 'Punctul culminant', din data de 3.09.2024, premierul, afirmand ca 'toate spetele care privesc salarizarea s-au mutat la Inalta Curte', a lansat o declaratie anticonstitutionala, catalogand celelalte instante ca 'tribunal satesc'. Mai exact, dupa ce a anuntat ca spetele 's-au mutat' la ICCJ, a aratat ca 'una era la un tribunal satesc' (afirmatie pe care a repetat-o).

In calitate de prim-ministru, domnia sa ar trebui sa cunoasca principiile privind organizarea si competentele sistemului judiciar roman, pentru a caror ignorare nu i se pot gasi scuze ocupantului fotoliului de sef al Guvernului, indiferent care este numele acestuia.

Ii reamintim primului-ministru un principiu care face parte din abc-ul statului de drept, inscris in art. 126 din Constitutie, potrivit caruia 'Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege'. In privinta litigiilor privind salarizarea, ii aducem la cunostinta, pe de o parte, ca sunt solutionate de tribunale (in prima instanta) si de curtile de apel (in apel). Asimilarea, in mod peiorativ, a tribunalelor (care au sediul in municipiile resedinta de judet) si a celor 15 curti de apel care solutioneaza caile de atac in materia litigiilor salariale (si care au in aria de competenta mai multe judete) cu 'un tribunal satesc' incalca vadit imperativul cooperarii cu buna-credinta si al respectului reciproc intre puterile statului.

Astfel cum a statuat in repetate randuri Curtea Constitutionala, exercitiul dreptului la libera exprimare, ce caracterizeaza o democratie constitutionala, trebuie sa fie unul respectuos. Declaratia publica apartinand unui inalt oficial al statului roman, ce vadeste lipsa de consideratie fata de majoritatea instantelor judecatoresti si, implicit, fata de rolul constitutional al acestora, cu atat mai mult cu cat a utilizat si repetat o expresie peiorativa, lasand sa se inteleaga ca tribunalele si curtile de apel sunt 'tribunal satesc', este inacceptabila. In acest fel, premierul a relativizat activitatea de infaptuire a justitiei, facand o nepermisa distinctie, in zeflemea, intre judecatorii supremi si judecatorii de la celelalte instante din tara, coborandu-i pe acestia din urma la nivel de 'tribunal satesc', uitand ca principiul legalitatii priveste activitatea tuturor.

Pe de alta parte, ii aducem la cunostinta primului ministru ca procesele privind drepturile salariale nu 's-au mutat' la ICCJ, tribunalele si curtile de apel avand competenta de a le solutiona. OUG nr. 62/2024 a stabilit ca in situatia in care completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac, verificand si constatand ca asupra unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, ICCJ nu a statuat si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va solicita ICCJ sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.

Dramatica in declaratia primului-ministru este devoalarea motivului care apare ca stand la baza adoptarii OUG nr. 62/2024 – si anume: 'mutarea' proceselor la ICCJ si lasarea, practic, a instantelor fara atributele competentei concrete de solutionare a acestor cauze. Voci clare din sistemul judiciar au sustinut ca acesta a fost rationamentul adoptarii OUG si iata ca acum ne-a fost confirmat de seful Guvernului care a adoptat actul normativ. Sa intelegem ca, in acest fel, de acum inainte, vor urma ordonante de urgenta si in alte materii, prin care se va rasturna competenta efectiva a judecatorului de a aplica textul de lege la speta, adica esenta atributiilor sale?

Subliniem ca in procesele privind drepturile salariale au avut calitatea de reclamanti nu numai judecatori de la 'tribunalele satesti' si de la parchetele (tot 'satesti') de pe langa acestea, ci si judecatori de la ICCJ si procurori de la PICCJ, precum si un numar mare de bugetari din diferite sectoare sociale, inclusiv din aparatul puterii executive si al administratiei publice.

In fine, premierul a mai facut o afirmatie fara temei legal, spunand ca 'nu exista sa-ti dai drepturi prin acte administrative', distorsionand, din nou, realitatea. Scopul emiterii actelor administrative, inclusiv de catre ICCJ si de catre institutii si autoritati ale statului (care nu fac parte din sistemul judiciar), a fost unul legitim si obligatoriu: punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti definitive, adica respectarea unui principiu esential al statului de drept. Potrivit Opiniei CCJE nr. 13 (2010), insasi notiunea de instanta 'independenta' instituita in sensul art. 6 CEDO releva faptul ca puterea acesteia de a emite o decizie obligatorie nu poate face obiectul aprobarii, ratificarii sau schimbarii in esenta ei de catre vreo autoritate nejudiciara, inclusiv Seful Statului. Toate organele statelor trebuie, prin urmare, sa asigure ca toate prevederile legale privind independenta instantelor, care exista in constitutii sau la cel mai inalt nivel legislativ, sunt interpretate in asa fel, incat hotararile judecatoresti sa fie executate prompt, fara interventii din partea altor puteri ale Statului, cu exceptia amnistiei si a gratierii in cauzele penale.

CCR a statuat, in Decizia nr. 796/2016, ca 'hotararile judecatoresti prin care s-a recunoscut majorarea indemnizatiei de incadrare (...), acordate magistratilor si personalului asimilat, au aplicabilitate generala si se deosebesc de ipotezele in care, tot prin hotarare judecatoreasca, ar fi fost recunoscute anumite drepturi in baza unor situatii de fapt particulare, fara aplicabilitate generala'.

Asadar, emiterea actelor administrative – inclusiv de catre institutii ale administratiei publice – nu a fost o optiune, ci o necesitate intr-un stat de drept in care autoritatile publice sunt obligate sa respecte hotararile judecatoresti definitive si nu isi permit sa conteste principii ce guverneaza procesul civil, consacrate si garantate atat de documentele europene la care Romania este parte, cat si de legislatia nationala.

Premierul a trecut sub tacere motivul pentru care foarte multi bugetari – si, repetam, inclusiv din cadrul unui numar considerabil de autoritati si institutii din afara sistemului judiciar – au sesizat 'tribunale satesti' cu litigii salariale – si anume: incoerenta legislativa, inechitatile, discriminarea.

Este cunoscut, de asemenea, faptul ca legiuitorul nu a respectat cerintele legale, constitutionale si principiale legate de retribuirea magistratilor, singura categorie profesionala cu privire la care se aplica interdictii exprese de a avea alte venituri in afara celor rezultand din exercitarea unei functii didactice in invatamantul superior. Deseori, dispozitiile legale au fost incalcate, ceea ce a generat sirul de litigii de notorietate cu privire la drepturile salariale. Mai mult, legiuitorul a omis, in mai multe randuri, sa includa judecatorii si procurorii in actul normativ care majora salariile in raport cu indicele de inflatie si cu evolutia preturilor de consum, sens in care exemplificam anul 2000, cand pentru toti bugetarii s-a dublat baza de calcul a veniturilor (valoarea de referinta sectoriala), magistratii fiind singura categorie profesionala omisa, ceea ce a generat venituri sub nivelul majoritatii bugetarilor.

Litigiile pornite de magistrati de la instantele si parchetele din tara au determinat Ministerul Justitiei sa initieze actul normativ de corectura. In anul 2007, omisiunea s-a repetat, dar corectura nefiind facuta, magistratii au continuat sa actioneze in judecata pentru drepturile incalcate. Numarul litigiilor, practica neunitara si inechitatile salariale repetate au determinat ca referitor la aceasta injustete legislativa sa se pronunte CCR, prin Decizia nr. 794/2016”.