CIUTACU NU UITA SI NU IARTA – Jurnalistul Victor Ciutacu de la Romania TV cere in instanta daune de 100.000 euro de la primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, dupa ce acesta l-a catalogat drept „un mare jeg” intr-o postare pe Facebook. Furia lui Ciucu a fost starnita de o emisiune a lui Ciutacu din campania locala unde doi presupusi interlopi isi aratau sustinerea pentru candidatul PNL. Edilul a depus cerere reconventionala, solicitand de la ziarist tot 100.000 euro daune morale (Documente)
Razboi pe fata intre primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu (foto 1 stanga) si jurnalistul Victor Ciutacu (foto 1 dreapta) de la Romania TV. La 6 octombrie 2020, realizatorul TV l-a dat in judecata pe politician, cerandu-i daune morale de 100.000 de euro pentru o postare in care pur si simplu l-a catalogat drept „un mare jeg” din cauza editiei din 22 septembrie 2020 a emisiunii „Punctul culminant” pe care Ciutacu o realizeaza la RTV. Vorbim despre ultimele zile ale campaniei electorale pentru alegerile locale, alegeri programate pentru ziua de 27 septembrie 2020 si in urma carora candidatul PNL Ciprian Ciucu a fost votat primar al Sectorului 6.
Mai exact, Ciucu si-a varsat nervii pe Facebook la adresa lui Ciutacu din cauza ca realizatorul TV i-a preluat in direct pe doi barbati prezentati de catre mai multe institutii de presa – inclusiv Romania TV – drept interlopi. Cei doi – Valentin Radulescu, poreclit „Vali Capone”, si Ion Migdal, zis „Migdale”, fratele fostului lider al lumii interlope Ion Titisor, alias „Fane Spoitoru” – si-au exprimat in direct sustinerea fata de candidatul Ciprian Ciucu, promitand ca ii vor face campanie pe teren. (Gasiti aici, pe RomaniaTV.net, declaratiile celor doi.)
Infuriat de sustinerea pe care cei doi presupusi interlopi si-au exprimat-o fata de el, Ciprian Ciucu a scris in aceeasi seara o postare pe Facebook, in care s-a referit la ziaristul Victor Ciutacu folosind cuvantul „jeg”. Totusi, a doua zi dimineata, Ciucu a eliminat epitetul, dar versiunea initiala inca este vizibila facand click aici, apoi cautand in istoria editarilor.
Iata penultima si ultima versiune a mesajului publicat de Ciucu pe Facebook (vezi facsimile 1 si 2):
„UPDATE
MocirlA3 preia aceeasi manipulare inventata. Este clar ca este o facatura! Vorba aia, pana nu te porcarie si A3 parca nu esti suficient de credibil. Ma confirma. Micii varani isi fac treaba, isi justifica existenta. Minciuni de la un cap la altul.
---
Asa arata jegul! Un interlop (?) de care nu am auzit in viata mea ma 'sustine' pe mine. L-au inventat, l-au scos de undeva, nu stiu, si l-au invatat sa spuna o poezie.
Un mare jeg aces 'ziarist'!!! Ciutacu reprezinta ce este mai oribil in 'presa' romaneasca. Butaforie de la un cap la altul. Invitat de Ciutacu la 'breakingnews'.
Eu nu imi imaginam ca exista o asemenea mizerie in acea televiziune si in politica.
Pus in scena de Mutu, pe bani, e disperat! Cusute cu ata alba, sunt si prosti. Inteleg ca urmeaza pe Antena3. #pixelul_albastru
Veniti la vot!!!
P.S. CNA este degeaba”.
„UPDATE
MocirlA3 preia aceeasi manipulare inventata. Este clar ca este o facatura! Vorba aia, pana nu te porcarie si A3 parca nu esti suficient de credibil. Micii varani isi fac treaba, isi justifica existenta. Minciuni, de la un cap la altul.
---
Asa arata mizeria din RTV. Un interlop (?) de care nu am auzit in viata mea ma 'sustine' pe mine. L-au inventat, l-au scos de undeva, nu stiu, si l-au invatat sa spuna o poezie.
Acest 'ziarist', Ciutacu, reprezinta ce este mai oribil in 'presa' romaneasca. Butaforie de la un cap la altul, punerea in scena a unor inventii.
Eu nu imi imaginam ca exista o asemenea mizerie in acea televiziune si in politica.
Pus in scena de Mutu, pe bani, e disperat! Sunt cusute cu ata alba. Inteleg ca urmeaza pe Antena3. #pixelul_albastru
Veniti la vot!!!
P.S. CNA este degeaba”.
Ciucu cere si el tot 100.000 de euro de la Ciutacu
Inainte de a va lasa sa cititi principalele pasaje din actiunea depusa la Tribunalul Bucuresti de catre Victor Ciutacu prin avocata Oana Anghel (foto 2), trebuie sa spunem ca primarul Ciprian Ciucu a contraatacat: a depus nu doar intampinare (in care sustine ca a actionat in virtutea libertatii de exprimare pe care Legea nr. 115/2015 a alegerilor locale le-o garanteaza candidatilor si invoca o amenda de 7.500 de lei pe care CNA i-a aplicat-o postului Romania TV, la sesizarea politicianului PNL), ci si cerere reconventionala, in care solicita daune morale de la Ciutacu, in cuantum tot de 100.000 de euro, motivand ca i-a fost afectata imaginea prin asocierea lui cu cei doi presupusi interlopi.
Primul termen al procesului a avut loc la Tribunalul Bucuresti in data de 15 iunie 2021. Instanta a inregistrat dosarul sub numarul 26431/3/2020. Judecatoarea Raluca Focsa a amanat cauza pentru 19 octombrie 2021, pentru ca Victor Ciutacu sa aiba timp a lua cunostinta de intampinarea depusa de Ciprian Ciucu si redactata de catre avocatul Cristian Bacanu (foto 3), intre timp ales deputat PNL.
Redam principalele pasaje din actiunea lui Victor Ciutacu:
„In speta dedusa judecatii, raportat la continutul afirmatiilor paratului la adresa mea, expresiile falosite sunt, fara putinta de tagada, jignitoare, insultatoare, denigratoare. In plus, paratul aduce si o serie de acuzatii, fara a avea o baza factuala care sale justifice, respectiv: 'l-au inventat, l-au scos de undeva, nu stiu', referindu-se la faptul ca subsemnatul, alaturi de alti colegi jurnalisti, am fi determinat o anumita persoana (care a intervenit telefanic in cadrul emisiunii moderate de subsemnatul) sa ii discrediteze pe parat, care era candidat la acea vreme la Primaria Sectorului 6 Bucuresti, actualmente fiind Primarul Sectorului 6 Bucuresti.
Sigur ca aceste acuzatii provenite de la parat nu reprezinta decat afirmatii ce nu au corespondent in realitate, fiind emise doar in scopul evident de a ma denigra si de a-mi incalca dreptul la onorare, la demnitate, reputatie si imagine. Aceste acuzatii aduse de parat ar fi trebuit sa fie probate, in caz contrar nefacand decat sa imi afecteze onoarea, reputatia, demnitatea.
Rog Onorata Instanta sa observe faptul ca subsemnatul sunt jurnalist, cu activitate profesionala vasta si cu o notorietate ce nu poate fi pusa la indoiala. Totodata, rog Onorata Instanta sa retina ca afirmatiile jignitoare au fost preluate de mai multe site-uri de stiri / publicatii online, postarea paratului devenind, practic, subiect de stiri / articole de presa. De altfel, aceste stiri / publicatii online ce contin postarea paratului sunt accesate de un numar important de persoane, putand fi accesate si in prezent.
Caracterul public al postarii, de asemenea, nu poate fi pus la indoiala, in conditiile practicii judiciare actuale in care profilul personal de Facebook a fost apreciat ca spatiu public. De aceea, apreciez ca, din orice unghi am privi, postarea facuta de parat nu poate fi apreciata ca se subscrie finalitatii urmarite de legiuitor in acordarea protectiei largite a dreptului la libera exprimare, respectiv informarea opiniei publice cu privire la aspecte de interes general. (...)
Onorata instanta, este greu de trecut peste o acuzatie atat de grava, mai cu seama cand vine de la o persoana ce detine o functie publica, formator de opinie, urmarita de un numar foarte mare de persoane din tara, dar si din strainatate.
Apreciez ca afirmatiile paratului se caracterizeaza printr-un limbaj profund denigrator, modalitatea de exprimare, cuvintele utilizate contureaza faptul ca paratul a actionat cu intentia directa de a aduce prejudicii subsemnatului, paratul avand reprezentarea si constientizand efectele afirmatiilor sale, postarea sa putand fi accesata de oricine si trimisa mai departe catre alte persoane, aspect ce indica efectul imediat, intens produs de aceste afirmatii si posibilitatea de accesare continua a acestora.
Cu respect, apreciez ca afirmatiile paratului trebuie analizate cu maxima exigenta, intrucat provin de la o persoana ce detine o functie publica, in conformitate cu prevederile art.1358 Cod civil (Criterii particulare de apreciere a vinovatiei).
Este limpede ca paratul a urmarit distrugerea reputatiei mele; constientizarea efectelor pe care aceste afirmatii urmau sa le produca asupra drepturilor mele demonstreaza faptul ca paratul a actionat cu intentie, avand reprezentarea lezarii drepturilor nepatrimoniale apartinand subsemnatului.
Asadar, solicit Onoratei Instante sa retina ca insasi constatarea, prin hotarare judecatoreasca, a atingerii dreptului subsemnatului la demnitate, la onoare, la imagine, desi reprezinta o modalitate de reparare a prejudiciului moral suferit, nu este suficienta in speta, urmand sa se analizeze pretentiile mele materiale prin raportare la pozitia mea sociala si profesionala, vaditul prejudiciu ce mi-a fost produs in mediul social si profesional.
Amintim, cu respect, ca dreptul fiecarei persoane la demnitate, drept garantat de Constitutie, se reflecta atat in ocrotirea valorii sociale a demnitatii sub aspectul ei subiectiv, adica sub aspetul sentimentului de onoare pe care fiecare om il are fata de el insusi, cat si sub aspect obiectiv, respectiv sub aspectul pretuirii morale de care se bucura un om in cadrul societatii din care face parte si care se manifesta prin reputatia, stima, consideratia si respectul semenilor sai, acest drept fiindu-mi atins prin acuzatiile formulate de parati la adresa subsemnatilor.
CEDO a retinut ca proba faptei ilicite este suficienta, urmand ca prejudiciul si raportul de cauzalitate sa fie prezumate, instantele romane deducand in mod frecvent producerea prejudiciului moral din simpla existenta a faptei ilicite, de natura sa determine un asemenea prejudiciu. Acordarea de compensatii materiale pentru daunele morale este justificata de criterii obiective rezultand din gradul de lezare suferit de subsemnatii raportat la afectarea dreptului nostru la demnitate si la propria imagine.
In ceea ce priveste stabilirea sl cuantumul despagubirilor pentru prejudiciul adus onoarei, demnitatii si propriei imagini a unei persoane, pentru apreciere obiectiva trebuie sa se aiba in vedere anumite criterii, rezultand din cazul concret dedus judecatii, gradul de lezare al valorilor sociale ocrotite, sa se aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii aduse acestora.
Cum subsemnatul detin o pozltle sociala si profesionala respectabila in cadrul comunitatii, fiindu-mi recunoscute aptitudinile profesionale, avand in vedere gravitatea deosebita a prejudiciului cauzat onoarei si demnitatii mele, dublat si de prejudiciul de imagine ce mi-a fost pricinuit in mediul social / profesional in care imi desfasor activitatea, apreciem ca suma de 100.000 euro (echivalent in lei) constituie o acoperire justa si echitabila a prejudiciului.
Prin urmare, singura solutie pentru a compensa efectele negative ale afirmatiilor jignitoare, denigratoare provenite de la parat, pe care subsemnatul le-am suferit, rarnane acordarea unei compensatii banesti de natura sa imi ofere o satlsfactie substitutiva.
In speta, nu se poate retine existenta unei cauze care inlatura caracterul ilicit al faptei”.
Prezentam cele mai importante fragmente din intampinarea lui Ciprian Ciucu:
„1. Scurta prezentare a situatiei de fapt (...)
Prezentand in mod trunchiat si lapidar situatia de fapt, reclamantul pretinde ca incalcarea drepturilor nepatrimoniale s-a produs la data de 22.09.2020 prin publicarea de catre subsemnatul a unei postari pe pagina personala de Facebook, cu continutul redat in cuprinsul cererii de chemare in judecata.
In realitate, dupa cum urmeaza sa aratam, prin demersul on-line in discutie, subsemnatul nu am facut decat sa imi exercit – de o maniera sui generis – dreptul la aparare, ca o replica in raport cu atacurile de presa initiate la aceeasi data de catre insusi reclamantul din prezenta cauza.
In acest sens, in cadrul emisiunii Punctul culminant' din data de 22.09.2020, ora 21:00, difuzate de postul de televiziune Romania TV, au fost prezentate o serie de fapte si informatii false cu privire la subsemnatul, context in care s-a urmarit acreditarea ideii generale ca o anumita persoana m-ar sustine in campania electorala pentru alegerile locale din anul 2020.
Atat prin materialul prezentat incepand cu ora 22:00 in cadrul emisiunii ante mentionate, prin discutiile purtate de catre realizatorul emisiunii, respectiv reclamantul Ciutacu Victor-Gabriel, cu invitatii sai, cat si prin informatiile si datele publicate pe site-ul oficial al postului de televiziune, reclamantul a urmarit sa induca in mentalul mentalul colectiv urmatoarea falsa perceptie:
'Candidatul PNL la sectorul 6, Ciprian Ciucu, sustinut in campanie de fratele lui Fane Spoitoru: Poate mi-o da si mie vreo taraba'. (...)
Prin urmare, astfel cum vom circumstantia si in drept in cele ce urrneaza, contrar celor expuse de catre reclamant, elementul declansator al prezentului diferend nu numai ca ii parvine acestuia, dar, in opinia subsemnatului, reprezinta si singura dimensiune ligitioasa a sltuatiei de fapt, intrucat, urmare conduitei nelegale a reclamantului, subsemnatul am fost obligat sa reactionez prompt in sensul contracararii unei campanii de afectare a imaginii publice desfasurate nu numai la o ora de maxima audlenta in televiziune, dar si cu doar cinci zile inainte de data alegerilor locale din 2020.
In acest context, mentionez ca la data de 23.09.2020 subsemnatul am efectuat demersuri pe langa institutia Consiliulul National al Audiovizualului (in continuare, 'CNA'), solicitand vizionarea emisiunii 'Punctul Culminant' si dispunerea masurilor prevazute de cadrul legal. Prin raspunsul transmis la data de 08.10.2020 (anexat prezentei), CNA a comunicat ca postul Romania TV a fost sanctionat cu amenda in valoare de 7.500 Lei pentru incalcarea Codului Audiovizualului, mentionand ca in cadrul emisiunii difuzate la data de 22.09.2020 au fost incalcate prevederile art. 40 alin. (1) si art. 64 alin. (1) lit. a) si b) din reglementarea anterior mentionata.
Art. 40 alin. (1): 'In virtutea dreptului la propria imagine, in cazul in care in programele audiovizuale se aduc acuzatii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie sustinute cu dovezi, iar persoanele acuzate trebuie contactate si invitate sa intervina pentru a-si exprima punctul de vedere. In situatia in care persoana vizata refuza sa prezinte un punct de vedere sau nu a putut fi contactata prin incercari repetate, trebuie precizat acest fapt'.
Art. 64 alin. 1 lit. a) si b):
'(1) In virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie sa respecte urmatoarele principii:
a) asigurarea unei distinctii clare intre fapte si opinii;
b) informarea cu privire la un subiect, fapt sau eveniment sa fie corecta, verificata si prezentata in mod impartial si cu buna-credinta'.
Totodata, fata de calitatea de candidat aflat in campania electorala pentru alegerea in functia de primar al sectorului 6 al Municipiului Bucuresti, apreciez ca totalitatea afirmatiilor pretins vatamatoare pentru reclamant s-au circumscris libertatii de expresie garantate prin lege in sfera unor anumite subiecte de drept pe perioada desfasurarii campaniei electorale, astfel cum vom dezvolta in cele ce urmeaza.
2. Cu privire la regimul juridic special al libertatii de exprimare pe parcursul campaniei electorale
Conform situatiel de fapt, evenimentele care fac obiectul diferendului s-au desfasurat pe parcursul campaniei electorale a alegerilor locale din 2020 si se refera la persoana subsemnatului in calitate de competitor electoral la functia de primar al sectorului 6 al Municipiului Bucuresti.
In consecinta, afirmatile cuprinse in postarea de pe pagina de Facebook s-au inscris in aceeasi linie, respectiv a exprimarilor electorale, emise de un participant in cursa alegerilor locale, in raport cu care reclamantul a proliferat informatii false referitoare la modalitatea de desfasurare a campaniel electorale si care impietau grav asupra profilului candidatului politic Ciprian Clucu.
Or, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, pentru modificarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locall:
'In campania electorala, candidatii, partidele politice, allantele politice, aliantele electorale sau organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri, precum si cetatenii au dreptul sa-si exprime opiniile in mod liber si fara nicio discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizarea televiziunii, radioului, presei si a celorlalte mijloace de informare in masa'.
Astfel, fata de continutul normativ al prevederil legale anterior mentionate, rezulta ca intentia legiuitorului a fost de a circumstantia libertatea de expresie la specificul alegerilor electorale, cu scopul de a arata care sunt subiectele de drept care se bucura de aceasta garantie instituita si la nivel infra-constitutional, efectul principal al acestei reglementari fiind cel de a incuraja si proteja, deopotriva, exprimarea publica in cadrul alegerilor electorale.
In ceea ce priveste categoria subiectelor de drept destinatare ale normei, din aceasta fac parte candidatii, formele politice si electorale de participare in alegeri si cetatenii, astfel ca, orice alte entitati publice sau private, cum sunt, de exemplu, institutiile de presa, prin intermediul careia reclamantul a diseminat falsele informatii despre subsemnatul, nu se inscriu in aceasta categorie.
In raport cu aceste aspecte, solicitam instantei sa constate ca tocmai cadrul legal special rezervat organizarii si desfasurarii alegerilor electorale locale transpune intentia legiuitorului de a crea in favoarea candidatilor un regim juridic particular al libertatii de expresie pe perioada campaniilor electorale, justificata atat de calitatea acestora, cat si de nevoia de a scoate aceasta categorie de sub incidenta normelor legale generale, astfel incat exprimarea publica a acestora sa fie protejata prin mijloace specifice si, astfel, sa fie asigurate instrumentele pentru corecta derulare a procesului electoral.
Asadar, de esenta acestel prevederi legale este distinctia dintre discursul public de natura politica si cel privat, cu atat mai mult in contextul resorturilor particulare ale situatiei de fapt, respectiv desfasurarea campaniei electorale, sens in care, subliniem ca, subsemnatul am emis afirmatiile respective in cadrul unei opinii publice politice, motiv pentru care, contrar celor sustinute de catre reclamant, conduita subsemnatului nu doar ca se inscrie in matca legala, dar este protejata de dispozitii legale anterior mentionate.
In consecinta, avand in vedere ca prin postarea de pe Facebook subsemnatul nu am facut aprecieri in nume personal, ci am reactionat din pozitia de competitor politic in contextul campaniei electorale, solicitam instantei sa constate ca acestea se circumscriu exercitarii libertatii de expresie sub regimul juridic special al Legii nr. 115/2015.
3. Jurisprudenta CEDO aplicabila in materie (...)
Spre deosebire de speta MTE c. Ungariei, in care comentariile foloseau expresii jignitoare, articolul publicat de subsemnatul nu contine astfel de elemente, astfel cum reclamantul incearca sa acrediteze, ci reprezinta o replica la atacurile lansate chiar de catre acesta atat in cadrul emisiunii televizate, cat si in on-line, dupa cum am aratat anterior.
Or, demersul subsemnatului, care nu reprezlnta decat o replica vehernenta la informatiile false proliferate de catre reclamant, intruneste totalitatea conditiilor libertatii de exprimare si, pe cale de consecinta, arata astfel ca nu se inscrie in linia conduitelor care depasesc matca legala si ar justifica necesitatea ingerintei intr-o societate dernocratica, tntrucat publicarea articolului a reprezentat rnasura cea mai prornpta in intentia de a contracara un atac mediatic desfasurat in pragul alegerilor locale din 2020.
Totodata, in sustinerea tezei conform careia afirmatitle se inscriu in matca legala a exercitarii dreptului la replica, lntelegern sa face trimitere la considerentele Curtii Europene a Drepturilor Omului expuse in cauza Eker c. Turcio, in cuprinsul carela s-a stabilit ca dreptul la replica reprezinta o garantie a pluralismului informatiel, stabilindu-se ca ,,deji replica continea posibile remarci peiorative despre Eker, Curtea a considerat ca aceasta nu a depajit limitele criticii admisibile. Tonul replicii, mai mult decdt atdt, a Jost similar celui utilizat de reclamant ln editorialul sou'.
Prin urmare, chiar si in situatia in care - strict ca ipotezii de lucru - s-ar admite ca subsemnatul as f folosit expresii de natura sa produca vatamari asupra drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului, conform Curtii Europene a Drepturilor Omului, conduita subsemnatului ar trebui analizata sub acest aspect in mod corelativ cu cea a reclamantului, fiind legate in mod intrinsec, urmarindu-se astfel realizarea unui raport de echilibru si analizarea cauzelor ruperii acestuia, daca este cazul.
Astfel, si in aceasta ipoteza de lucru, apreciem ca reclamantul nu poate avea castig de cauza, cata vreme, nu doar din vizualizarea emisiunii, dar si din considerentele avute in vedere de cstre CNA la momentul sanctionarii postului de televiziune, reiese ca realizatorul TV, reclamantul Ciutacu Victor - Gabriel, a incalcat mai multe norme, atat deontologice, cat si legale, in prezentarea pretinselor lnforrnatii cu privire la subsemnatul, ceea ce a determinat reactia subsemnatului. (...)
CNA arata ca reclamantul nu doar ca nu a respectat legea sub aspect formal, in sensul neindeplinirii obligativitatii solicitarii dreptului la replica, dar conduita nelegala a acestuia s-a circumscris inclusiv incalcarii conditiilor imperative de fond in exercitarea dreptului la informare, acesta fiind sanctionat pentru prezentarea unor date false pretins a fi adevarate, a unor fapte pretins existente in realitate etc. (...)
Apreciem ca atragerea raspunderii subsemnatului pentru publicarea unui articol in exercitarea dreptului la replica ar reprezenta o masura vadit disproportionata, atat fata de cadrul legal special in materie, cat si fata de specificul masurilor de protectie a candidatilor pe parcursul perioadelor electorale, fapt care ar impieta, in viitor, asupra libertatii de exprimare si, in cele din urma, consecintele s-ar produce si asupra ansamblului procesului electoral, care nu ar mai beneficia de totalitatea garantiilor si remediilor legale care asigura organizarea si desfasurarea corecta a acestuia. (...)
In concluzie, reactiile publice efectuate in temeiul dreptului la replica fac parte din exercitarea naturala a drepturilor democratice si intregesc dreptul la informare. Prin urmare, aprecierile negative sunt la fel de firesti si de indreptatite ca si aprecierile pozitive; ele nu constituie o ofensa de natura a prejudicia persoana a carei activitate este analizata, neavand nimic de-a face cu atingerea onoarei, reputatiei, dreptului la imagine publica si dreptului la viata privata si de familie, ci urrnaresc informarea corecta a opiniei publice”.
Iata argumentele lui Ciucu din cererea reconventionala:
„Solicitam instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa constate incalcarea drepturilor la onoare, reputatie, demnitate, imagine ale subsemnatului si, pe cale de consecinta, sa dispuna:
1. obligarea paratilor la plata sumei de 100.000 Euro cu titlu de despagubiri civile pentru prejudiciul moral constand in incalcarea drepturilor nepatrimoniale;
2. obligarea paratilor la eliminarea, din totalitatea canalelor de comunicare publica pe care le detin, a datelor si informatiilor referitoare la situatia juridica dedusa judecatii;
3. obligarea paratilor la aducerea la cunostinta publicului a dispozitivului hotararii, in maximum 5 zile de la pronuntare, astfel:
- Ciutacu Victor - Gabriel: in cadrul emisiunii ,,Punctul Culminant';
- Romania TV: in cadrul fiecarui buletin de stiri al zilei, pe parcursul a trei zile consecutive;
- www.romaniatv.net: in cadrul platformei on-line.
4. obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu. (...)
Postul de televiziune Romania TV si Ciutacu Victor-Gabriel, in cadrul emisiunii Punctul Culminant, au prezentat pe burtiera multiple anunturi prin care au semnalat telespectatorilor ca urmeaza sa fie dezbatute subiecte care au ca obiect:
'Dezvaluirile care cutremura scena politica';
'Interlopii din spatele oamenilor noi din politica';
'Candidatul care are legaturi cu interlopul Capone'.
Dupa cum reiese din vizualizarea emisiunii, incepand cu orele 22:00, paratul Ciutacu Victor-Gabriel a prezentat atacul de presa la adresa subsemnatului in regim de breaking-news, acesta circumscriindu-se unui material media prin care au fost prezentate mai multe informatii false si imagini scoase din context, menite sa induca in mentalul colectiv veridicitatea celor expuse, urmat atat de interventia telefonica in cadrul emisiunii a numitului lon Migdal, cat si de dezbateri cu invitatii paratului.
Pe parcursul minutelor de emisie rezervate prezentarii si dezbaterii subiectului, paratul Ciutacu Victor Gabriel a urmarit prin toate mijloacele sa induca in spatiul public asocierea si ideea ca subsemnatul as fi fost sustinut in campania electorala pentru alegerile locale din 2020 de o serie de persoane, apreciate si prezentate de catre acesta ca facand parte din lumea interlopa.
Fata de aceste aspecte, avand in vedere ca paratii nu si-au indeplinit obligatia de a solicita opinia subsemnatului inainte de a disemina sub orice forme pretinsele informatii si fapte, la data de 23.09.2020 am efectuat demersuri pe langa institutia Consiliului National al Audiovizualului (in continuare 'CNA'), solicitand vizionarea emisiunii 'Punctul Culminant' si dispunerea masurilor prevazute de cadrul legal.
Prin raspunsul transmis la data de 08.10.2020 (anexat prezentei), CNA a comunicat ca postul Romania TV a fost sanctionat cu amenda in valoare de 7.500 Lei pentru incalcarea Codului Audiovizualului, mentionand ca in cadrul emisiunii difuzate la data de 22.09.2020 au fost incalcate prevederile art. 40 alin. (1) si art. 64 alin. (1) lit. a) si b) din reglementarea anterior mentionata”.
Redam explicatiile lui Victor Ciutacu din documentul prin care a raspuns la intampinarea lui Ciprian Ciucu si a depus intampinare la cererea reconventionala a primarului:
„I. Cu referire la Cererea reconventionala (...)
Primo, rog Onorata Instanta sa observe faptul ca subsemnatul moderez o emisiune axata pe zona politica, iar subiectul prezentat in ziua invocata de parat este, fara indoiala, unul de interes public.
Secondo, subsemnatul, din dorinta de a prezenta cat mai fidel si precis informatiile primite referitoare la sustinerea paratului de catre anumite persoane din mediul interlopilor, am decis sa port un dialog telefonic cu numitul Ion Migdal, intr-o emisiune difuzata in direct, caruia ii adresez intrebari despre ajutorul pe care intelege sa i-l acorde paratului, care candida pentru pozitia de Primar al Sectorului 6 – Mun. Bucuresti. Raspunsurile acestuia au fost exprimate fara nicio rezerva, confirmand ca il sustine pe parat, alaturi de alte 20 de persoane, la rugamintea prietenului lui, Vali Capone.
Terzo, trebuie retinut faptul ca intreaga discutie telefonica difuzata in direct in cadrul emisiunii subsemnatului s-a mentinut intr-un cadru firesc, civilizat, in care numitul Ion Migdal a marturisit toate inforrnatiile transmise de noi cetatenilor legate de acest subiect. Asadar, in realitate, aceasta persoana cu care am discutat in cadrul emisiunii difuzate in direct a afirmat, fara dubiu, ca ii sustine pe parat in campanie si ca, deci, este un aspect factual care a fost transmis fara a fi denaturat si fara a putea fi considerat vreun atac de presa la adresa paratului.
Quarto, relativ la sustinerea paratului privind faptul ca subsemnatul am urrnarlt 'prin toate mijloacele' (fara a fi exprimate sau detaliate in vreun fel de parat) sa induc in spatiul public asocierea si ideea ca paratul ar fi sustinut in campania electorala pentru alegerile locale din 2020 de o serie de persoane, apreciate si prezentate ca facand parte din lumea interlopa, subsemnatul nu am facut decat sa prezint publicului larg situatia concreta, care a fost dovedita, de altfel, de catre Ion Migdal, eel care a confirmat ca mai multe persoane din mediul lor (aprox. 20) il sustin pe parat, la rugamintea altei persoane din acelasl mediu, in persoana lui Vali Capone. Asadar, nu poate fi omisa declaratia exprimata public chiar de catre cel intervievat de subsemnatul in cadrul emisiunii mele, difuzate in direct, astfel cum am mai amintit.
Quinto, foarte important de precizat este faptul ca paratul a fost contactat, chiar in timpul difuzarii emisiunii, pentru a-si exprima punctul de vedere fata de situatia prezentata de postul nostru de televiziune, insa acesta a refuzat sa raspunda apelurilor noastre telefanice. De altfel, paratul-reclamant reconventional a preferat sa aduca atingere drepturilor mele nepatrimoniale, jignindu-ma in spatiul public (pagina sa publica de FACEBOOK) intr-o maniera greu de calificat si calcand peste orice minim principiu de etica si integritate, peste orice regula de buna-crestere, actiunile sale ulterioare la adresa subsemnatului fiind de natura a-mi afecta dreptul la onoare, demnitate, reputatie si imagine si viata privata. (...)
Sesto, situatia factuala a fost prezentata exact cum a fast devoalata de numitul Ion Migdal, nu au fast informatii nici scoase din context, cum incearca sa convinga paratul si nici nu s-au prezentat informatii false, iar in masura in care paratul considera ca numitul Ion Migdal ar prezenta ca adevarata o situatle falsa, s-ar fi putut indrepta impotriva acestuia, iar nu impotriva noastra, a celor din presa, care ne dorim sa prezentam cetatenilor cat mai acurat, coerent si concret subiectele de interes public.
Settimo, paratul-reclamant reconventtonal incearca sa acrediteze ideea ca CNA ar fi sanctionat postul Romania TV pentru emisiunea din data de 22.09.2020, cu suma de 7.500 lei, omitand intentionat sa aminteasca faptul ca sanctlunea s-a dispus urmare a unei analize mai ample facute de CNA, pentru mai multe posturi de televiziune, dintre care amintesc: Antena 3, B1 TV, Digi 24, TVRl si TVR 3, precum si posturi de radio: RFI Romania si Radio Romania Actualitati. Amintesc acestea, intrucat in ceea ce priveste postul Romania TV, sanctiunea vine ca urmare a anumitor incalcari ale prevederilor Codului audiovizualului a editiilor din data de 16.09.2021, 18.09.2020, care NU AU VIZAT persoana paratului, ci alte doua persoane. Cat priveste emisiunea din data de 22.09.2021, CNA retine ca s-au eludat prevederile art.40 alin.1 si art.64 alin.1 lit.a si b din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a continutului audiovizual, dar prin raportare la valoarea totala a amenzii de 7.500 lei, care vizeaza un nurnar de trei emisiuni difuzate, este limpede ca paratul nu poate dovedi un prejudiciu moral si, cu atat mai putin, ar putea solicita, cu succes, sume de bani cu titlu de daune morale de la subsemnatul.
Fata de cele ce preced, apreciez ca nu exista nicio fapta ilicita cauzatoare de prejudicii savarsita de subsemnatul, ceea ce inseamna ca nicio alta conditie din cele ce trebuie a fi intrunite in cauza pentru antrenarea raspunderii civile delictuale nu este indeplinita si, deci, nu sunt incidente in cauza prevederile legale invocate.
In final, trebuie retinut faptul ca subsemnatul am actionat in limitele dreptului la libera exprimare, tinand cont si de dreptul publicului interesat de a fi informat corect. Amintesc, cu respect, Onoratei Instante ca modalitatea de exercitare a libertatii de exprimare este, de asemenea, lrnpreuna cu esenta ideilor si informatiilor exprimate, protejata de art.10 din Conventie. (...)
Onorata instanta, exercitarea profesiei de jurnalist si fenomenul mass-media per ansamblu are un rol deosebit de important in conservarea si consolidarea valorilor morale ale societatii, fiind de responsabilitatea noastra, a jurnalistilor, sa scoatem la lumina orice abateri de la respectarea normelor de conduita sociala si profeslonala.
Intrucat paratul-reclamant reconventional sustine ca cele savarsite de mine ar reprezenta o fapta ilicita generatoare de raspundere juridica delictuata, personal consider ca astfel de aflrmatii nu sunt de natura a atrage raspunderea civila delictuala, cata vreme ele sunt confirmate de persoana invitata in cadrul emisiunii mele, prin apel telefonic, fiind cuprinse in libertatea de exprimare specifica presei, incadrandu-se in sfera actelor 'demne de crezare', asa cum sunt retinute de CEDO. Asadar, apreciez ca in speta nu suntem in prezenta vreunei fapte ilicite.
II. Cu referire la intampinarea paratului, se poate lesne observa ca paratul incearca sa isi justifice comportamentul absolut ilicit, cauzator de prejudicii certe in dauna subsemnatului, prin a aduce in lumina asa-zisul factor generator, respectiv emisiunea moderate de mine in data de 22.09.2020, in cadrul careia se poate lesne observa faptul ca nimic din cele prezentate de mine nu s-au dovedit a fi nereale sau neprobate, ci dirnpotriva. Astfel cum am amitit mai sus, numitul Ion Migdal a confirmat toate sustinerile noastre relativ la adresa paratului, iar nimic din cele prezentate in cadrul emisiunii nu ar putea fide nature a-i justifica fapta ilicita savarsita de parat.
Sustinerea paratului referitoare la faptul ca as fi urmarit sa induc in mentalul colectiv o perceptie falsa este profund nereala, subsemnatul fiind adeptul inforrnarii corecte a publicului, bazat pe intamplari si fapte concrete, iar nu imaginare, astfel cum tncearca paratul sa invoce.
Mai mult, apreciez absolut surprinzatoare alegatia facuta de parat referitoare la faptul ca afirmatiile sale cuprinse in postarea de pe pagina sa de Facebook s-ar fi inscris 'in aceeasi linie', respectiv a exprimarilor electorale, emise de un participant in cursa alegerilor locale, in raport cu care as fi 'proliferat informatii false' referitoare la modalitatea de desfasurare a campaniei electorale si care ar fi impietat asupra profilului candidatului politic Ciprian Ciucu. Nimic mai fals. Nu se poate pune semnal egal niciodata intre aflrmatiile mele din cadrul emisiunii din data de 22.09.2021 si afirmatiile paratului postate in aceeasi zi, pe pagina sa de Facebook. Mai mult decat atat, astfel cum am mai spus, cele prezentate de mine veneau din partea numitului Ion Migdal si informatia in sine venea din mai multe surse. Or, gestul la care a recurs paratul nu are nimic in comun cu ceea ce s-a desfasurat in cadrul emisiunii mele din data de 22.09.2020.
De altfel, nimic din ceea ce sustine paratul in aparare nu este relevant in speta, iar practica judiciara CEDO adusa in discutie este prea bine cunoscuta, insa fara aplicabilitate in cauza pendinte, din simplul motiv ca fapta ilicita savarsita de parat este deplin dovedita.
Amintesc, cu acest prilej, faptul ca, in speta dedusa judecatii, raportat la continutul afirmatiilor paratului la adresa mea, expresiile folosite sunt jignitoare, insultatoare, denigratoare. (...)
Avand in vedere afirmatiile denigratoare ale paratului la adresa subsemnatului, ma consider vatamat in drepturile mele nepatrimoniale referite mai sus si consider ca in speta sunt indeplinite cerintele legale pentru angajarea raspunderii civile delictuale, reglementate de disp. art. 1357 Cod civil: 'Ce/ care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa'.
Speta pendinte cuprinde toate cele patru conditii pentru incidenta raspunderii civile delictuale, referitoare la savarsirea unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si imputabilitatea faptei ilicite persoanei cu discernarnant valabil”.
* Cititi aici actiunea lui Victor Ciutacu
* Cititi aici intampinarea si cererea reconventionala a lui Ciprian Ciucu
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Calin 21 August 2021 12:38 0