22 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

COLABORATORII FARA MANDAT N-AU CE CAUTA IN DOSARE – Judecatoarele Anca Corlan si Adriana Stoicescu de la CA Timisoara au eliminat dintr-un dosar DIICOT inregistrarile facute de colaborator fara mandat explicit de la judecator. Decizia a fost pronuntata in baza HP 64/2023 a ICCJ. Colaboratorul fusese autorizat doar sa ia legatura cu cei vizati de ancheta si sa detina drogurile necesare probarii infractiunii. DIICOT a insistat sa inceapa judecata chiar si cu probele eliminate (Incheierea)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

27 March 2024 16:24
Vizualizari: 3191

Continua sa fie pronuntate hotarari judecatoresti sanatoase, de aplicare a Hotararii prealabile nr. 64/2023, prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca fiecare activitate desfasurata de catre colaboratorii parchetelor trebuie aprobata punctual de catre judecatorul de drepturi si libertati (JDL). Altfel spus: nu este suficient ca JDL-ul sa dea aprobare doar pentru un set de activitati, iar apoi colaboratorul – cu de la sine putere sau pus de catre procurorul de caz – sa desfasoare si alte activitati, in plus fata de cele specificate in mandatul judecatoresc.



De data aceasta, Lumea Justitiei prezinta incheierea din 9 februarie 2024, prin care judecatoarele Anca Corlan si Adriana Stoicescu (foto) de la Curtea de Apel Timisoara, in faza de camera preliminara, au eliminat dintr-un dosar al DIICOT privind un presupus trafic de droguri inregistrarile audio-video pe care colaboratorul parchetului le obtinuse fara sa fie autorizat explicit de catre judecatorul de drepturi si libertati.

Concret, JDL il autorizase pe respectivul colaborator (mentionat cu numele de cod „Tomescu Ciprian”) doar sa intre in contact cu presupusii faptuitori si sa detina drogurile necesare probarii infractiunii – nu sa-i si inregistreze audio-video pe respectivii faptuitori.

Si mai exact, potrivit CA Timisoara, mandatul judecatorului de drepturi si libertati s-a referit doar la urmatoarele activitati ale colaboratorului „Tomescu”:

- sa poarte discutii cu faptuitorii si cu alte persoane din anturajul acestora, referitoare la savarsirea infractiunilor de trafic de droguri;

- sa manevreze si sa detina cu titlu provizoriu cantitatea de droguri procurate in conditiile evocate anterior;

- stabilirea legaturilor infractionale ale faptuitorilor cu alte persoane implicate in activitatea infractionala;

- strangerea datelor si informatiilor privind existenta infractiunii;

- obtinerea mijloacelor de proba in conditiile prevazute de lege;

- folosirea de documente de acoperire pe teritoriul Romaniei;

- orice alte activitati permise de lege in vederea probarii activitatii infractionale.

Asadar, niciunde pe lista de mai sus nu figureaza explicit activitatea de inregistrare audio-video a faptuitorilor.

De aceea, in 9 februarie 2024, completul Corlan-Stoicescu a eliminat din dosar inregistrarile audio-video, solicitand ca DIICOT sa precizeze daca este de acord sa inceapa judecata pe fond sau, dimpotriva, isi ia inapoi rechizitoriul, pentru remedierea neregulilor.

La 20 martie 2024, vazand ca DIICOT insista sa inceapa judecata pe fond, magistratele Anca Corlan si Adriana Stoicescu au fost de acord cu parchetul. Totusi, CA Timisoara a mentinut solutia din februarie, de eliminare din cauza a inregistrarilor audio-video obtinute de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism cu incalcarea HP 64/2023 a ICCJ.


Rechizitoriul poarta semnaturile a doi sefi din DIICOT


Incheiem, mentionand ca, din informatiile noastre, rechizitoriul nr. 116/D/P/2023 este opera procurorului Florentin-Ramon Geanam (seful Biroului Teritorial Arad al DIICOT), fiind confirmat de catre procurorul Codrin-Horatiu Miron, cel care conduce Serviciul Teritorial Timisoara (in cadrul caruia functioneaza BT Arad; altfel spus: seful direct al lui Geanam).

De asemenea, precizam ca initial, in 6 decembrie 2023, magistratul Lorant Varga de la Tribunalul Arad nu vazuse nimic in neregula la rechizitoriul DIICOT, dispunand inceperea judecatii pe fond.


Iata minutele incheierilor CA Timisoara din dosarul nr. 2948/108/2023/a1:


a) incheierea intermediara din 9 februarie 2024:


In baza art. 425/1 alin. (7) pct. 2 lit. a) rap. la art. 347 Cod procedura penala, admite contestatia formulata de contestatorul inculpat BOJESCU DANUT IOAN impotriva incheierii nr. 440 din 06.12.2023, pronuntata de Judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Arad in dosarul 2948/108/2023/a1.

Desfiinteaza in parte incheierea atacata si in rejudecare:

Admite in parte cererile si exceptiile invocate de catre contestatorul inculpat BOJESCU DANUT IOAN. In baza art. 102 alin. (3) Cod procedura penala, raportat la art. 148 alin. (3), (10) Cod procedura penala si H.P. 64/2023 a I.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, admite exceptia nulitatii mijloacelor de proba constand in inregistrarile efectuate prin folosirea de dispozitive tehnice de catre colaboratorul cu alta identitate „Tomescu Ciprian”, autorizat in baza Ordonantei procurorului din 29 mai 2023.

In baza art. 102 alin. 3 Cod procedura penala si a Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune indepartarea de la dosarul cauzei a mijloacelor de proba excluse, respectiv procesul verbal de redare in forma scrisa a inregistrarilor din mediul ambiental aflat la filele 60-67 volumul I dosar urmarire penala, precum si a suportului optic in baza caruia s-a realizat redarea.

Respinge in rest cererile si exceptiile formulate de contestatorul inculpat. In baza art. 345 alin. 3 Cod procedura penala, inainteaza, de indata, prezenta incheiere, P.I.C.C.J. – DIICOT Biroul Teritorial Arad, cu solicitarea de a se preciza, in termen de 5 zile de la comunicare, daca se mentine dispozitia de trimitere in judecata sau daca se solicita restituirea cauzei. In temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata prin punerea la dispozitia contestatorului si a procurorului prin mijlocirea grefei instantei, azi, 09.02.2024”;


b) incheierea finala nr. 53/2024 din 20 martie 2024:


Constata ca prin incheierea penala din 09.02.2024 pronuntata de Curtea de Apel in solutionarea contestatiei formulate impotriva Incheierii penale 440/06.12.2023, pronuntata de Tribunalul Arad, a fost desfiintata in parte incheierea atacata si in rejudecare:

Au fost admise in parte cererile si exceptiile invocate de catre contestatorul inculpat BOJESCU DANUT IOAN.

In baza art. 102 alin. (3) Cod procedura penala, raportat la art. 148 alin. (3), (10) Cod procedura penala si H.P. 64/2023 a I.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, a fost admisa exceptia nulitatii mijloacelor de proba constand in inregistrarile efectuate prin folosirea de dispozitive tehnice de catre colaboratorul cu alta identitate „Tomescu Ciprian”, autorizat in baza Ordonantei procurorului din 29 mai 2023 si in baza art. 102 alin. 3 Cod procedura penala si a Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, s-a dispus indepartarea de la dosarul cauzei a mijloacelor de proba excluse, respectiv procesul verbal de redare in forma scrisa a inregistrarilor din mediul ambiental aflat la filele 60-67 volumul I dosar urmarire penala, precum si a suportului optic in baza caruia s-a realizat redarea.

Constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala, cu exceptia celor mai sus evocate, excluse prin incheierea penala din 09.02.2024 In baza art. 347 alin. 3 teza a II-a C.p.p. raportat la art. 346 alin. 4, alin 41 Cod procedura penala mentine dispozitia de incepere a judecatii din incheierea penala 440 din data de 06.12.2023 pronuntata de Judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Arad in dosarul nr. 2948/108/2023/a1.

In baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat in contestatie raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor si a procurorului prin mijlocirea grefei instantei azi, 20.03.2024”.


Redam minuta incheierii Tribunalului Arad nr. 440/2023:


In baza art. 342 rap. la art. 36 si art. 41 CPP, constata ca Tribunalul Arad este competent sa solutioneze cauza.

In baza art. 345 alin.1 Cod procedura penala, respinge cererile si exceptiile formulate de inculpata BOJESCU DANUT IOAN (aflat sub control judiciar), prin aparator ales, ca nefondate.

In baza art. 346 alin. 2 Cod procedura penala, constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala in dosarul nr. 116/D/P/2023 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Arad, privind pe inculpatul BOJESCU DANUT IOAN, pentru savarsirea infractiunilor de trafic international, operatiunea de introducere in tara (pct. 4) de droguri de mare risc (MDMA), fara drept, prev.de art.3 al.2 Legea 143/2000; – trafic intern de droguri de risc (o actiune de detinere in vederea comercializarii pct.10) si de mare risc (5 actiuni de vanzare pct.2,3,5,6,8 respectiv 2 actiuni de transport, detinere in vederea comercializarii in Arad si Zimbru pct.9,10) in forma continuata, prev. de art. 2 alin.1 si 2 Legea nr.143/2000 cu aplic art. 35 al. 1 C.p. (7 acte materiale din care 6 avand ca obiect doar droguri de mare risc pct. 2,3,5,6,8,9 si 1 avand ca obiect atat droguri de risc cat si de mare risc pct.10) cu aplic circumstantei agravante prev. de art. 13 alin. 1 lit. d Legea nr.143/2000 (folosirea minorilor la savarsirea infractiunii) – in concurs real si formal de infractiuni prev. de art. 38 alin.1 si 2 C.p. (Deciziile ICCJ nr.3/2017 si nr.15/2017) – ambele cu aplicarea circumstantei atenuante judiciare prev.de art. 75 alin. 2 lit. a C.p.

Dispune inceperea judecatii cauzei privind pe inculpatul BOJESCU DANUT IOAN.

In baza art. 275 alin.2 Cod procedura penala, obliga inculpatul sa plateasca statului suma de 150 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de catre stat. Cu drept de contestatie in termen de 3 zile de la comunicare. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia participantilor prin mijlocirea grefei instantei, astazi, 06.12.2023”.


Prezentam principalele pasaje din incheierea Curtii de Apel Timisoara:


Obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.

Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competenta si la legalitatea fie a sesizarii, fie a administrarii probelor care fundamenteaza acuzatia in materie penala.

Conform dispozitiilor art. 342 Cod procedura penala, obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea dupa trimiterea in judecata a competentei si legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.

Curtea reaminteste ca procedura camerei preliminare stabileste daca rechizitoriul si urmarirea penala sunt apte sa declanseze faza de judecata in conditiile unei proceduri echitabile, iar, in ipoteza inceperii judecatii, care sunt actele asupra carora va purta cercetarea judecatoreasca, pe care partile si participantii isi vor putea intemeia sustinerile si pe care trebuie sa le combata.

Deopotriva, din coroborarea art.345 alin.2,3 si art. 346 alin.2,3,4 Cod procedura penala, rezulta ca, in aceasta etapa, judecatorul de camera preliminara analizeaza regularitatea rechizitoriului ca act de sesizare, verificand indeplinirea conditiilor prevazute de art. 328 cod procedura penala privind continutul sau, inclusiv sub aspectul descrierii faptelor pentru a se stabili obiectul si limitele judecatii.

In aceasta etapa, accentul cade pe verificarea claritatii acuzatiei, respectiv a descrierii faptelor intr-o maniera detaliata, explicita, lipsita de ambiguitate care sa permita inculpatilor intelegerea deplina a continutului faptic al acuzatiilor penale, iar judecatorului, individualizarea, dincolo de orice echivoc, a obiectului si limitelor judecatii.

Legalitatea administrarii probelor presupune verificarea din perspectiva dispozitiilor art. 101-102 Cod procedura penala, a legalitatii procedeelor probatorii si a mijloacelor de proba administrate in faza initiala a procesului.

In egala masura, un atare examen implica o evaluare a probelor din aceeasi unica perspectiva a legalitatii sau, dupa caz, a loialitatii, judecatorul analizand doar legalitatea nu si oportunitatea actului prin care s-a dispus sau respins administrarea unei probe.

In materia probatiunii, examenului judecatorului de camera preliminara are o unica finalitate: excluderea probelor care au stat la baza dispozitiei de trimitere in judecata, dar care au fost administrate in mod nelegal.

Valoarea elementelor de probatoriu si rolul acestora intr-o viitoare solutie pot fi discutate si analizate doare in cadrul cercetarii judecatoresti.

Valoarea probelor este stabilita doar de judecator, dupa administrarea nemijlocita, dupa ce apararea si acuzarea au avut posibilitatea de a adresa nemijlocit intrebari martorilor si inculpatilor.

Asadar, examenului judecatorului de camera preliminara este limitat, prin vointa legiuitorului, la chestiuni eminamente de drept, circumscrise exigentelor de forma si continut ale actelor de procedura, de concordanta a acestora cu actele procesuale pe care le incorporeaza ori cu dispozitiile legale aplicabile urmaririi penale, toate aceste caracteristice imprimand acestui examen un specific, inevitabil, formalism.

In aceste conditii, este limpede ca judecatorul de camera preliminara nu se poate pronunta asupra aspectelor legate de temeinicia acuzatiei, acesta fiind atributul exclusiv al instantei competente sa judece fondul cauzei.

Exista norme procesual-penale in temeiul carora institutiile procesual-penale invocate pot fi valorificate in celelalte faze ale procesului penal, cu respectarea drepturilor fundamentale invocate, in conditiile in care institutia procesuala a camerei preliminare nu apartine nici urmaririi penale, nici judecatii, fiind echivalenta unei noi faze a procesului penal, iar, din reglementarea atributiilor pe care functia exercitata de judecatorul de camera preliminara le presupune, activitatea acestuia nu priveste fondul cauzei, actul procesual exercitat de catre acesta neantamand si nedispunand, in sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esentiale ale raportului de conflict: fapta, persoana si vinovatie.

Aplicand aceste aspecte pur teoretice la speta dedusa judecatii, Curtea urmeaza a analiza motivele invocate de contestator in cele ce urmeaza.

1. Nulitatea absoluta a folosirii de catre colaboratorul cu alta identitate 'Tomescu Ciprian', a dispozitivelor tehnice de inregistrare, fara o autorizare expresa a judecatorului de drepturi si libertati

Norme legale incidente:

'Art. 138. – (1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare urmatoarele:

a) interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta;

b) accesul la un sistem informatic;

c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;

d) localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice;

e) obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane;

f) retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale;

g) utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor;

h) participarea autorizata la anumite activitati;

i) livrarea supravegheata;

j) obtinerea datelor de trafic si de localizare prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului.

(2) Prin interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare se intelege interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau inregistrarea comunicarilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare. (...)

(6) Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se intelege fotografierea persoanelor, observarea sau inregistrarea conversatiilor, miscarilor ori a altor activitati ale acestora.

(7) Prin localizare sau urmarire prin mijloace tehnice se intelege folosirea unor dispozitive care determina locul unde se afla persoana sau obiectul la care sunt atasate. (...)

(10) Prin utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor se intelege folosirea unei persoane cu o alta identitate decat cea reala in scopul obtinerii de date si informatii cu privire la savarsirea unei infractiuni. (...)

(13) Prin supraveghere tehnica se intelege utilizarea uneia dintre metodele prevazute la alin. (1) lit. a)-d)'.

'Art. 142. – (1) Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei.

(1/1) Pentru realizarea activitatilor prevazute la art. 138 alin. (1) lit. a)-d), procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea si confidentialitatea datelor si informatiilor colectate'.

'Art. 143. – (1) Procurorul sau organul de cercetare penala intocmeste un proces-verbal pentru fiecare activitate de supraveghere tehnica, in care sunt consemnate rezultatele activitatilor efectuate care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, datele de identificare ale suportului care contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica, numele persoanelor la care se refera, daca sunt cunoscute, sau alte date de identificare, precum si, dupa caz, data si ora la care a inceput activitatea de supraveghere si data si ora la care s-a incheiat.

(2) La procesul-verbal se ataseaza, in plic sigilat, o copie a suportului care contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica. Suportul sau o copie certificata a acestuia se pastreaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat si va fi pus la dispozitia instantei, la solicitarea acesteia. Dupa sesizarea instantei, copia suportului care contine activitatile de supraveghere tehnica si copii de pe procesele-verbale se pastreaza la grefa instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, la dispozitia exclusiva a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei'.

Potrivit art. 148 Cod procedura penala, 'autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procuror, pe o perioada de maximum 60 de zile, daca:

a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de plata electronica, santaj, lipsire de libertate, evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie, al infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica ori in cazul unor alte infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare ori exista o suspiciune rezonabila ca o persoana este implicata in activitati infractionale ce au legatura cu infractiunile enumerate mai sus;

b) masura este necesara si proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii;

c) probele sau localizarea si identificarea faptuitorului, suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Masura se dispune de procuror, din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala, prin ordonanta care trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute la art. 286 alin. (2):

a) indicarea activitatilor pe care investigatorul sub acoperire este autorizat sa le desfasoare;

b) perioada pentru care s-a autorizat masura;

c) identitatea atribuita investigatorului sub acoperire.

(3) In cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica. Dispozitiile art. 141 se aplica in mod corespunzator'.

Potrivit art.150 Cod procedura penala, 'participarea autorizata la anumite activitati in conditiile art. 138 alin. (11) se poate dispune de catre procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, pe o perioada de maximum 60 de zile, daca:

a)exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni de trafic de droguri, de efectuare de operatiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infractiuni privind nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, trafic si exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism sau asimilate acestora, de finantare a terorismului, spalare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, unei infractiuni care se savarseste prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica, santaj, lipsire de libertate in mod ilegal, evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie, al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie si al infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sau in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare ori daca exista o suspiciune rezonabila ca o persoana este implicata in activitati infractionale care au legatura, potrivit art. 43, cu infractiunile enumerate mai sus;

b)masura este necesara si proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii;

c)probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare. (...)

(3)Activitatile autorizate pot fi desfasurate de un organ de cercetare penala, de un investigator cu identitate reala, de un investigator sub acoperire sau de un colaborator.

(4)Desfasurarea activitatilor autorizate de catre persoana prevazuta la alin. (2) lit. c) nu constituie contraventie sau infractiune.

(5)Punerea in executare a acestor masuri se consemneaza intr-un proces-verbal care contine: datele la care masura a inceput si s-a incheiat, date cu privire la persoanele care au desfasurat activitatile autorizate, descrierea dispozitivelor tehnice utilizate in cazul in care s-a autorizat de catre judecatorul de drepturi si libertati, folosirea mijloacelor tehnice de supraveghere, identitatea persoanelor cu privire la care a fost pusa in aplicare masura'.

Judecatorul de camera preliminara a constatat ca Decizia 64/2023 a ICCJ a fost publicata ulterior emiterii rechizitoriului nr. 116/D/P/2023, fapt care atrage inaplicabilitatea acestei decizii.

De asemenea, in rechizitoriu nu se mentioneaza ca proba folosita impotriva inculpatului vreo inregistrare efectuata de colaboratorul cu alta identitate 'Tomescu Ciprian', fiind doar indicata modalitatea in care acesta a cumparat de la inculpat drogurile.

Pornind de la aceasta afirmatie, in analiza acestui motiv de contestatie, Curtea constata ca, la filele 60-68 vol. I dosar UP se afla redarea integrala a convorbirilor audio-video in mediu ambiental, in baza mandatului de supraveghere tehnica 45/UP/31.05.2023, emis de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Arad, intre colaboratorul sub acoperire 'Tomescu Ciprian' si inculpatul Bojescu Ioan Danut, cu ocazia cumpararii autorizate de droguri de mare risc.

Mandatul de supraveghere tehnica 45/31.05.2023, aflat la fila 6 vol. II dosar UP autorizeaza supravegherea video, audio si prin fotografiere a faptuitorului Bojescu Danut Ioan, Bojescu Viorel, Hanc Laurentiu Gabriel Darius, a persoanelor cu care intra in contact si a locatiilor pe care le frecventeaza, inclusiv prin montarea tehnicii video in spatiul public, pentru a obtine fotografii, inregistrari audio-video cu faptuitorii in momentul efectuarii tranzactiilor cu droguri / substante psihoactive.

Prin urmare, mandatul nu contine nicio prevedere legata de autorizarea colaboratorului in vederea inregistrarii audio-video a acestor persoane.

Prin ordonanta din data de 29.05.2023 (fila 28, vol. I dosar UP), procurorul de caz autorizeaza folosirea in cauza, in calitate de colaborator cu alta identitate, a numitului 'Tomescu Ciprian', activitatile pe care acesta urma sa le desfasoare fiind: sa poarte discutii cu faptuitorii Bojescu Danut Ioan, Bojescu Viorel, Hanc Laurentiu Gabriel Darius si cu alte persoane din anturajul acestora, referitoare la savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc, mare risc si efectuare de operatiuni cu substante psihoactive; sa manevreze si sa detina cu titlu provizoriu cantitatea de droguri de risc, mare risc si substante psihoactive procurate in conditiile evocate anterior; stabilirea pe cat posibil a legaturilor infractionale ale faptuitorilor Bojescu Danut Ioan, Bojescu Viorel, Hanc Laurentiu Gabriel Darius cu alte persoane implicate in activitatea infractionala; strangerea datelor si informatiilor privind existenta infractiunii; obtinerea mijloacelor de proba in conditiile prevazute de lege; folosirea de documente de acoperire pe teritoriul Romaniei; orice alte activitati permise de lege in vederea probarii activitatii infractionale.

Prin urmare, nici aceasta ordonanta nu contine o prevedere legata de autorizarea colaboratorului in vederea inregistrarii audio-video a faptuitorilor.

Analizand aspectele legale ce deriva din textele de lege incidente, Curtea reaminteste ca judecatorul este figura-cheie a tehnicii de investigatie reglementate de art. 139, 140 Cod penal, fiind responsabil atat de autorizarea, cat si de prelungirea masurii. Alegerea legiuitorului se inscrie in tendinta de a rezerva judecatorului puterea de a recurge la constrangere si la luarea de masuri care pot aduce atingere drepturilor si libertatilor fundamentale.

Este de necontestat faptul ca supravegherea tehnica reprezinta a ingerinta a autoritatilor in viata intima si privata a individului, iar dispozitiile nationale trebuie sa fie de natura a oferi suficiente garantii pentru protejarea persoanei impotriva unei intruziuni arbitrare.

De aceea a fost introdusa institutia judecatorului de drepturi si libertati, necesitatea rezidand si din faptul ca in cursul urmaririi penale organul de urmarire penala poate propune a fi luate o serie de masuri ce vizeaza drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Or, acestea, asa cum a statuat in mod constant jurisprudenta CEDO, nu pot fi dispuse decat de un magistrat independent, singurul in masura sa aprecieze daca aceste restrangeri ale libertatii individuale sunt necesare.

Principiul legalitatii administrarii probelor este acea regula potrivit careia in procesul penal trebuie administrate probele obtinute, cu respectarea dispozitiilor legale, prin mijloacele de proba prevazute de lege.

Principiul loialitatii administrarii probelor este regula potrivit careia este interzisa utilizarea oricarei strategii sau manopere ce are ca scop administrarea, cu rea-credinta, a unui mijloc de proba sau care are ca efect provocarea comiterii unei infractiuni in vederea obtinerii unui mijloc de proba, daca prin aceste mijloace se aduce atingere demnitatii persoanei, drepturilor acesteia la un proces echitabil sau la viata privata ori secretului profesional; astfel, sunt protejate implicit si alte drepturi fundamentale ale omului, cum ar fi: dreptul la respectarea demnitatii umane (art. 3 CEDO), dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO) ori dreptul la viata privata (art. 8 CEDO).

Decizia 64/2023 a Inaltei Curti de casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, stabileste ca investigatorul sub acoperire sau colaboratorul poate purta dispozitive de inregistrare, aspect care reiese fara echivoc din dispozitiile art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, insa doar in conditiile in care judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca se respecta o proportionalitate intre gravitatea ilicitului penal suspectat si ingerinta puternica in viata privata (investigatorul ori colaboratorul, participand la ancheta penala ca interlocutori ai persoanei vizate de aceasta au, ab initio, posibilitati sporite de a determina, de a surprinde, de a ocaziona, de a culege date si informatii, chiar fara a depasi limitele unei anchete pasive, prin comparatie cu un obiect sau o alta persoana care poarta tehnica de supraveghere fara cunostinta sa).

Prin urmare, scopul urmarit de legiuitor, acela de a acorda o protectie efectiva si adecvata vietii private a persoanei suspectate de comiterea unei infractiuni, in situatia efectuarii de inregistrari video sau audio de catre un investigator sau colaborator, nu poate fi atins in masura in care judecatorul de drepturi si libertati, la momentul emiterii mandatului de supraveghere tehnica, in conditiile art. 139 din Codul de procedura penala, nu a cunoscut folosirea investigatorului sub acoperire ori a colaboratorului si, in consecinta, nu a avut posibilitatea de a analiza legalitatea si oportunitatea efectuarii de fotografii, inregistrari video sau audio de catre acesta.

Limitarile aduse drepturilor fundamentale ale persoanelor trebuie sa se supuna testului necesitatii, proportionalitatii si subsidiaritatii, motiv pentru care orice restrangere trebuie sa aiba loc in conditii stricte si, in speta, autorizate de judecatorul de drepturi si libertati.

Folosirea unor astfel de metode speciale de supraveghere sau cercetare implica un nivel ridicat de ingerinta in viata privata a unei persoane, aspect care face necesara trimiterea la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii Constitutionale cu privire la importanta controlului exercitat de un magistrat independent (judecatorul) in cauzele in care se impun astfel de masuri.

In consecinta, caracterul special al procedurii ce nu permite derogari, argumentele ce tin de rolul conferit judecatorului de drepturi si libertati in arhitectura procesului penal in contextul separarii functiilor judiciare, aspectele reliefate de jurisprudenta anterior mentionata cu privire la standardul constitutional si conventional de protectie a libertatilor individuale impun concluzia ca, in cazurile in care procurorul recurge la procedura prevazuta de art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, este obligat sa sesizeze judecatorul de drepturi si libertati chiar si in cazul existentei unui mandat de supraveghere emis anterior, exigenta legala care, sub niciun temei, nu poate fi eludata.

Curtea reaminteste ca sesizarea instantei supreme privind dezlegarea unei chestiuni de drept constituie un mecanism de asigurare a unei practici judiciare unitare, complementar si distinct de institutia recursului in interesul legii.

Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, defineste in art. 69 interpretarea legala.

Dupa forta obligatorie a interpretarii, aceasta poate fi cu forta obligatorie sau fara forta obligatorie.

Interpretarea obligatorie apare in cazul interpretarii oficiale, dar si in cazul deciziilor Curtii Constitutionale ori in cazul deciziilor date in unificarea practicii judiciare de catre Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau al deciziilor date in solutionarea recursului in interesul legii. 'Functia de decizie incredintata instantelor serveste tocmai inlaturarii indoielilor ce ar putea ramane in ceea ce priveste interpretarea normelor, tinandu-se de evolutia practicii cotidiene, cu conditia ca rezultatul sa fie concordant cu substanta infractiunii si rezonabil de previzibil'.

Prin urmare, cele statuate de ICCJ in cuprinsul deciziei – respectiv, in cazul in care procurorul recurge la procedura prevazuta de art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, este obligatorie sesizarea judecatorului de drepturi si libertati chiar si in cazul existentei unui mandat de supraveghere emis anterior – se interpreteaza, fara echivoc, in sensul ca orice incalcare a acestei proceduri atrage nulitatea absoluta a mijloacelor de proba.

Existenta unui mandat anterior de supraveghere tehnica emis in temeiul art. 139 din Codul de procedura penala nu poate suplini lipsa autorizarii judecatorului de drepturi si libertati in situatia in care aceasta supraveghere este ulterior realizata prin intermediul unui colaborator sub acoperire.

Nu se poate extinde autorizarea initiala, respectiv mandatul de supraveghere tehnica dat de judecator in anumite conditii, clar stabilite, doar pentru ca activitatea ulterioara a colaboratorului sub acoperire are acelasi continut, respectiv inregistrare audio-video, similar cu activitatile anterior incuviintate.

De asemenea, autorizarea colaboratorului sub acoperire, prin ordonanta procurorului, nu poate fi echivalata cu incuviintarea data de judecatorul de drepturi si libertati, competentele fiind clar delimitate de lege.

Ordonanta de autorizare nu poate substitui mandatul de supraveghere emis de judecatorul de drepturi si libertati si nu poate extinde activitatile pentru care colaboratorul a fost autorizat.

In acelasi timp, nu se poate sustine ca o astfel de incalcare a normelor de competenta poate atrage nulitatea relativa a procedeului probator, punand in sarcina inculpatului dovedirea vatamarii provocate.

Curtea reaminteste ca nulitatea a fost considerata 'cea mai clara, antica si realistica dintre sanctiunile procesuale penale'.

Nulitatea se intrebuinteaza in doua sensuri 'si pentru a indica motivul care face actul imperfect si pentru a exprima consecinta care deriva din imperfectiunea actului'.

Nulitatea intervine ori de cate ori o activitate procesuala s-a realizat cu neindeplinirea conditiilor impuse de lege.

In speta dedusa judecatii, o procedura care impune autorizarea judecatorului de drepturi si libertati a fost realizata in lipsa acesteia, fapt care nu poate atrage decat nulitatea absoluta.

Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr. 55 din 4 februarie 2020 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 517 din 17 iunie 2020), a stabilit ca 'In ceea ce priveste inregistrarile ce rezulta din aplicarea sistemului reglementat de Codul de procedura penala, procedura de contestare a legalitatii acestor mijloace de proba, precum si criteriile ce trebuie avute in vedere de judecatorul de camera preliminara in cadrul acestui demers judiciar, se desprind din dispozitiile procesual-penale'.

Asa fiind, atunci cand analizeaza legalitatea mijlocului de proba si a procedeului probatoriu prin care au fost obtinute inregistrarile, in cazul sistemului reglementat de Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara are in vedere, pe de-o parte, conditiile impuse de dispozitiile legale pentru autorizarea unor asemenea masuri, iar, pe de alta parte, organul competent sa emita aceasta autorizare.

Conform art. 148 alin. (3) din C.proc.pen., 'In cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica. Dispozitiile art. 141 se aplica in mod corespunzator'.

Or, se poate lesne observa ca aceasta dispozitie legala este cat se poate de clara sub aspectul procedurii pe care procurorul trebuie sa o urmeze intr-o asemenea situatie.

Astfel, dupa autorizarea folosirii unui investigator, procurorul, daca apreciaza ca este necesar ca acesta sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica.

Aceasta ordine rezulta explicit din textul legal, atat timp cat legiuitorul a prevazut ca 'In cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video (...)'' ceea ce presupune ca procurorul, intr-o prima etapa, sa autorizeze folosirea unui colaborator si apoi, intr-o a doua etapa (conditionata de necesitatea folosirii de catre colaborator a unor dispozitive tehnice pentru obtinerea de fotografii sau inregistrari audio si video), sa sesizeze judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica'.

In consecinta, Curtea va retine ca inregistrarile ambientale efectuate de catre colaboratorul cu alta identitate 'Tomescu Ciprian', cu eludarea examenului de proportionalitate si de subsidiaritate efectuat de judecatorul de drepturi si libertati, si in lipsa autorizarii acestuia, sunt nule absolut, autorizarea fiind data de catre procuror care nu avea aceasta competenta legala, deci de catre un organ necompetent.

Or, potrivit art.281 alin.1 lit. b ind.1 Cod procedura penala, 'determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind: (b ind 1) competenta materiala si competenta dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala'.

Completul de camera preliminara retine ca, potrivit art. 148 alin 5 rap. la art. 10 cod procedura penala, 'Colaboratorul culege date si informatii in baza ordonantei emise potrivit alin. (1) – (3), pe care le pune, in totalitate, la dispozitia procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, intocmind un proces-verbal'.

Conform art. 150 alin. 5 cod procedura penala, 'Punerea in executare a acestor masuri se consemneaza intr-un proces-verbal care contine: datele la care masura a inceput si s-a incheiat, date cu privire la persoanele care au desfasurat activitatile autorizate, descrierea dispozitivelor tehnice utilizate in cazul in care s-a autorizat de catre judecatorul de drepturi si libertati, folosirea mijloacelor tehnice de supraveghere, identitatea persoanelor cu privire la care a fost pusa in aplicare masura'.

Judecatorii de camera preliminara constata ca activitatile detaliate in cuprinsul procesului verbal incheiat potrivit art. 148 alin 5 cod procedura penala si art. 150 alin 5 cod procedura penala au fost inregistrate in mod nelegal, inregistrarile fiind lovite de nulitate absoluta.

Potrivit art. 102 cod procedura penala: '(2) Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal. (3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei, precum si inlaturarea din dosarul cauzei a mijlocului de proba corespunzator probei excluse. (4) Probele derivate se exclud daca au fost obtinute in mod direct din probele obtinute in mod nelegal si nu puteau fi obtinute in alt mod'.

Or, judecatorii Curtii sunt in imposibilitate de a stabili daca descrierea activitatilor desfasurate de colaborator s-a realizat sau nu pe baza inregistrarilor audio-video ambientale (atat a procedeelor probatorii, cat si a mijloacelor de proba), probe constatate ca fiind nule absolut.

Valorificarea inregistrarilor audio-video, nule absolut, atrage nulitate absoluta a acestor procese verbale, intrucat reprezinta tot o redare, mai succinta, a continutului convorbirile, comunicarile sau conversatiile inregistrate, care privesc faptele ce formeaza obiectul cercetarii, continut redat in procesele verbale intocmite conform dispozitiilor art. 143 alin 4 cod procedura penala, si care au fost la randul loc constatate ca fiind nule absolut.

Drept consecinta, judecatorii Curtii vor constata ca sunt nule absolut mijloacele de proba constand in inregistrarile efectuate prin folosirea de dispozitive tehnice de catre colaboratorul cu alta identitate 'Tomescu Ciprian', autorizat in baza Ordonantei procurorului din 29 mai 2023, precum si a proceselor verbale de redare in forma scrisa a inregistrarilor din mediul ambiental aflate la filele 60-67 volumul I dosar urmarire penala. (...)

Pentru toate aceste motive, in baza art. 425/1 alin. (7) pct. 2 lit. a) rap. la art. 347 Cod procedura penala, va admite contestatia formulata de contestatorul inculpat BOJESCU DANUT IOAN impotriva incheierii nr. 440 din 06.12.2023, pronuntata de Judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Arad in dosarul 2948/108/2023/a1.

Va desfiinta in parte incheierea atacata si in rejudecare:

Va admite in parte cererile si exceptiile invocate de catre contestatorul inculpat BOJESCU DANUT IOAN.

In baza art. 102 alin. (3) Cod procedura penala, raportat la art. 148 alin. (3), (10) Cod procedura penala si H.P. 64/2023 a I.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, va admite exceptia nulitatii mijloacelor de proba constand in inregistrarile efectuate prin folosirea de dispozitive tehnice de catre colaboratorul cu alta identitate 'Tomescu Ciprian', autorizat in baza Ordonantei procurorului din 29 mai 2023.

In baza art. 102 alin. 3 Cod procedura penala si a Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, va dispune indepartarea de la dosarul cauzei a mijloacelor de proba excluse, respectiv procesul verbal de redare in forma scrisa a inregistrarilor din mediul ambiental aflat la filele 60-67 volumul I dosar urmarire penala, precum si a suportului optic in baza caruia s-a realizat redarea.

Va respinge in rest cererile si exceptiile formulate de contestatorul inculpat.

In baza art. 345 alin. 3 Cod procedura penala, va inainta, de indata, prezenta incheiere, P.I.C.C.J. – DIICOT Biroul Teritorial Arad, cu solicitarea de a se preciza, in termen de 5 zile de la comunicare, daca se mentine dispozitia de trimitere in judecata sau daca se solicita restituirea cauzei.

In temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului”.


* Cititi aici intreaga incheiere a CA Timisoara din 9 februarie 2024

Comentarii

# maxtor date 27 March 2024 16:51 0

reamintim ca agentul provocator are impunitate!

# Ritzi date 27 March 2024 17:15 +9

Mi se pare un fiasco!Legea penala parca este de stricta interpretare si aplicare(la fel si RIL-urile si Hp-urile)si nu poate fi extinsa pe cale de interpretare!Oricum solutia este data de niste femei care au stat toata viata in birou si habar nu au de urmarire penala si despre cum poate evolua situatia in teren cu schimbari bruste de situatie!

# avocatTM date 28 March 2024 16:23 -4

Felicitari completului de judecata Stoicescu-Corlan din cadrul Curtii de Apel Timisoara!!!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.04.2024 – Acuzatiile impotriva judecatoarei din cazul Pascu

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva