Raspuns devastator al Comisiei Europene pentru judecatorii rebeli de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care refuza sa aplice legea si Constitutia Romaniei. Raspuns care o obliga pe presedinta instantei supreme Corina Corbu (foto 1) sa faca ordine in ograda proprie (unde deja legea a devenit facultativa), pentru a nu continua dezastrul din epocile Livia Stanciu si Cristina Tarcea, care au coborat credibilitatea ICCJ la un minim istoric. Si daca nu poate sa faca asta, atunci sa isi dea demisia.

Adresa Comisiei Europene pe care Lumea Justitiei o prezinta in editia de astazi a fost emisa in cadrul procedurii declansate de CJUE ca urmare a unei sesizari formulate de judecatorii ICCJ din dosarul "Gala Bute" in care este judecata Elena Udrea, in legatura cu decizia CCR 685/2018 privind compunerea nelegala a Completelor de 5 judecatori. De altfel, dosarul Gala Bute este singurul in care nu s-a dispus anularea condamnarii din apel pe motiv ca a fost pronuntata de un Complet de 5 judecatori ICCJ nelegal constituit, asa cum CCR a stabilit.

Punctul de vedere al Comisiei Europene are insa efecte si asupra judecatorilor de la Sectia penala a ICCJ care pun intrebari la Curtea de Justitie a Uniunii Europene si cer permisiunea de a nu aplica legea si Constitutia, refuzand sa puna in practica alta decizie CCR, nr. 417/2019, care a stabilit ca toate sentintele din dosarele aflate in faza de apel la Completele de 5 ICCJ trebuie casate, iar cauzele trimise spre rejudecare, in conditiile in care la fond au fost judecate de complete nelegal constituite, nespecializate in materia coruptiei, asa cum cerea art. 29 din Legea 78/2000 (caci sesizarea pe aceasta tema este identica cu cea din cazul nerespectarii deciziei CCR pe Completele de 5. Practic, prin refuzul de a aplica legea si Constitutia Romaniei, o serie de judecatori de la instanta suprema tin zeci de personalitati si oameni cu condamnari penale deasupra capului, desi toate acestea trebuiau imediat casate dupa aparitia deciziilor CCR 885/2018 si 417/2019, asa cum au facut in schimb alti magistrati de la instanta suprema care au inteles ca legea, deciziile Curtii Constitutionale si Constitutia Romaniei sunt obligatorii.

Comisia Europeana obliga judecatorii ICCJ sa respecte legea

Dupa cum se stie, in ultima perioada am asistat la o serie de decizii ale unor Complete de 5 judecatori ICCJ prin care s-a dispus sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru a cere permisiunea de nerespectare a legii si a deciziei CCR care obligau Inalta Curte sa desfiinteze sentintele pronuntate la fond de complete de 3 judecatori in dosarele de coruptie, si sa trimita cauzele la fond pentru rejudecarea lor de catre un complet specializat in materia coruptiei. S-a intamplat asa in mai multe dosare, dintre care le amintim doar pe cele ale lui Darius Valcov, Constantin Nita si Victor Ponta.

Astfel, in cadrul procedurii declansate ca urmare a intrebarilor adresate de judecatorii de la ICCJ, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a solicitat Comisiei Europene si statelor membre UE sa se pronunte asupra problemei puse in discutie: aceea daca magistratii trebuie sau nu sa respecte deciziile CCR. Un prim raspuns a fost dat deja de Comisia Europeana, acesta fiind anuntat marti dimineata, 12 noiembrie 2019, de avocatul Elenei Udrea, maestrul Veronel Radulescu (foto 2 dreapta), secondat de maestrul Alexandru Morarescu (foto 2 stanga). Si Comisia Europeana este cat se poate de clara: toate deciziile CCR trebuie respectate, inclusiv de judecatorii ICCJ. Ceea ce inseamna ca acei judecatori care sesizau CJUE pentru a tine oameni cu condamnari deasupra capului vor fi obligati sa aplice legea si deciziile CCR (fie ca vorbim despre deciziile CCR pe Completele de 5 sau cele nespecializate), si sa caseze hotararile pronuntate nelegal. Adica:

-in cazul Completelor de 5, sa desfiinteze solutia din apel, pentru ca apelul sa fie rejudecat de un Complet legal constituit;

-in cazul deciziei CCR pe lipsa completelor specializate de la ICCJ, sa caseze sentintele de la fond, cu trimiterea spre rejudecare a dosarelor, la complete specializate in materia coruptiei.

Inspectia Judiciara trebuie sa declanseze anchetarea disiciplinara a magistratilor care au refuzat sa aplice legea

Inainte de a prezenta punctul de vedere al Comisiei Europene, amintim prevederile din Legea 303/20014 privind statutul judecatorilor si procurorilor si din Constitutia Romaniei care obliga inclusiv judecatorii ICCJ sa respecte deciziile obligatorii ale CCR.

Concret, art. 147. alin. (4) din Constitutia Romaniei stabileste ca:

“Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

Iar art. 99 lit. ș) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede:

“Constituie abateri disciplinare:

ș) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”.

Avand in vedere art. 99 lit. ș) din Legea 303/2004, precum si art. 16 alin. (2) din Constitutia Romaniei (“Nimeni nu este mai presus de lege”), Lumea Justitiei solicita anchetarea disciplinara a tuturor judecatorilor ICCJ care au refuzat sa aplice deciziile obligatorii ale CCR in cazul Completelor de 5 nelegal constituite si in cazul completelor nespecializate, punand intrebari la CJUE pentru a afla daca pot sa nu respecte Constitutia si legea.

Iata fragmente din raspunsul acordat de Comisia Europeana catre Curtea de Justitie a Uniuniie Europene (vezi facsimil):

“Comisia are onoarea de a propune Curtii sa raspunda la intrebarile preliminare dupa cum urmeaza:

1. In imprejurari de drept si de fapt precum cele din cauza principala, nici art. 19 alineatul (1) din TUE, articolul 325 alineatul (1) din TFUE, articolul 1 alineatul (1) literele (a) si (b) si articolul 2 alineatul (1) din Conventia elaborata in temeiul articolului K.3 din TUE, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europemne, si nici principiul securitatii juridice nu se opun unei decizii a Curtii Constitutionale care s-a pronuntat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecata, creand astfel premisele pentru admiterea unor cai extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti definitive.

2. Cerinta de independenta consacrata la articolul 19 alineatul (1) din TUE, interpretat din perspectiva articolului 47 din carta, nu interzice ca o instanta nationala, in imprejurari precum cele din actiunea principala, sa fie obligata, in temeiul dreptului national, sa respecte o decizie a Curtii Constitutionale a statului membru al instantei nationale, atunci cand aceasta decizie a fost pronuntata in urma unei proceduri care a fost initiata nu de una dintre partile la actiunea aflata pe rolul instantei mentionate, ci de un organ al statului membru in cauza”.