Judecatorii Gheorghe Diaconu, Anda Mihaela Pluteanu si Elena Minodora Rusu de la Curtea de Apel Pitesti au facut parte din completul de divergenta care a judecat cererea de revocare a arestarii preventive a politistului Cristian Cioaca, acuzat de uciderea sotiei sale, avocata Elodia Ghinescu si condamnat in prima instanta la 22 de ani de inchisoare pentru omor calificat. Daca presedintele instantei, Gheorghe Diaconu (foto), impreuna cu judecatoarea Anda Mihaela Pluteanu, au considerat ca Cioaca trebuie, dupa un an si aproape trei luni sa iasa din arest preventiv, nu aceeasi parere a avut-o judecatoarea Elena Minodora Rusu. In data de 14 februarie 2014, cand s-a luat in examinare cererea de revocare a arestarii preventive a lui Cristian Cioaca si inlocuirea acesteia cu masura preventiva a controlului judiciar, judecatoarele Anda Pluteanu si Elena Rusu nu au cazut de acord in ce priveste libertatea lui Cioaca, motiv pentru care presedintele CA Pitesti, judecatorul Gheorghe Diaconu, a intrat in complet. Dupa lungi dezbateri si argumente, in final Completul de divergenta a decis prin Incheierea nr.39/A din dosarul nr. 1252/109/2013 de la Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie eliberarea lui Cristian Cioaca.

In motivarea Hotararii, judecatorii Gheorghe Diaconu si Anda Pluteanu au argumentat lasarea in libertate a lui Cristian Cioaca prin aceea ca la acest moment procesual, desi nu s-a incheiat cercetarea judecatoareasca, detentia preventiva poate fi inlocuita cu masura mai usoara a controlului judiciar preventiv, si asta pentru ca desi gravitatea faptei de omor calificat este mare, mentinerea politistului in stare de arest preventiv, pentru ocrotirea ordinii publice si pentru asigurarea scopului preventiei generale, ar avea in prezent doar o justificare abstracta. Magistratii au explicat in Incheierea nr.39/A ca in prezent, Cristian Cioaca nu mai poate influenta sub nicio forma desfasurarea procesului penal, dar si ca probabilitatea ca acesta sa se sustraga de la judecata este minima.

Completul Diaconu-Pluteanu a motivat ca eliberarea din arest preventiv a lui Cioaca se impunea, data fiind atat perioada de detentie mare – tinand cont de noile prevederi ale Codului de procedura penala, care stabilesc ca arestul preventiv este o masura de exceptie, care nu trebuie sa-si piarda caracterul preventiv si care nu se identifica cu o eventuala pedeapsa cu rol sanctionator - dar si faptul ca acesta beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la solutionarea definitiva a cauzei, nefiind obligat sa isi dovedeasca nevinovatia.

Pe de alta parte, judectoarea Elena Minodora Rusu si-a argumentat decizia de a nu il elibera din arest preventiv pe Cristian Cioaca prin invocarea raportului de expertiza medico-legala, care urmeaza a fi efectat in cauza, si care are rol decisiv. In opinia separata a judecatoarei Rusu de la CA Pitesti se specifica faptul ca este necesar sa se tina cont de “consecintele importante” in cazul lui Cioaca, despre care sustine ca afecteaza grav starea de libertate a acestuia si ingradeste fundamental dreptul sau la libertatea de miscare, dar si de faptul ca acestea nu s-au produs la momentul inceperii urmaririi penale fata de Cioaca, in 18.09.2007, ci in momentul in care s-a dispus arestarea preventiva la data de 5.12.2012, pana atunci inculpatului nefiindu-i ingradite drepturile, chiar lucrand in continuare ca politist. In concluziile opiniei separate ale judecatoarei Elena Minodora Rusu se precizeaza ca, dat fiind complexitatea cauzei si specificul acesteia, nu se poate retine ca s-ar fi depasit termenul rezonabil al privarii de libertate a lui Cioaca.

Avocata Maria Vasii: “Nu exista proba de baza, nu exista cadavrul si nicio legatura de cauzalitate intre decesul victimei si pretinsa fapta a inculpatului. De asemenea, trebuie sa existe o certitudine ca faptele inculpatului au condus la suprimarea vietii sotiei sale si nu exista posibilitatea unei disparitii voluntare”

La randul ei, conform Incheierii nr.39/A, avocata Maria Vasii, aparatoarea lui Cristian Cioaca, a evidentiat in sala de judecata ca trebuie sa se tina cont de faptul ca nu a fost clarificata fapta sub aspectele importante ale cauzei: "In cauza, inculpatul este judecat pentru savarsirea infractiunii de omor asupra sotiei sale, iar cercetarea judecatoareasca este aproape de final, in conditiile in care mai trebuie audiata o parte civila si se asteapta un raport de expertiza genetica. Sustine ca fapta de omor presupune existenta suspiciunii rezonabile ca o persoana a decedat. In cauza, nu mai exista aceasta suspinciune. Mentioneaza ca, potrivit practicii vaste in materie, in cazul infractiunii de omor, a existat o singura proba relevanta, respectiv o expertiza medico legala in care s-a mentionat ca exista o victima, a fost stabilita cauza decesului, dar si legatura directa intre actiunea celui acuzat si consecinta produsa, si anume suprimarea vietii victimei. In cazul inculpatului Cioaca Constantin Cristian, expertiza medico legala pe care s-a fondat pana in prezent acuzarea s-a efectuat printr-un experiment judiciar raportat la o fotografie judiciara. S-a aproximat triunghiul constituit din acea pata, medicii legisti l-au acoperit experimental cu sange, insa care nu justifica o leziune care sa conduca la deces, in acest din urma caz pierderea fiind de 1.000-1.500 ml de sange. Asadar, nu exista proba de baza, nu exista cadavrul si nicio legatura de cauzalitate intre decesul victimei si pretinsa fapta a inculpatului. De asemenea, trebuie sa existe o certitudine ca faptele inculpatului au condus la suprimarea vietii sotiei sale si nu exista posibilitatea unei disparitii voluntare. Fiind audiata la ultimul termen de judecata in apel, mama victimei spune ca, la ultima vizita, fiica sa a cerut sotului sau sa intoarca autoturismul sa-si mai ia ramas bun de la ea, partea civila fiind impresionata pentru ca niciodata nu mai facuse acest gest. Solicita a corobora declaratia partii civile cu probele judiciare de la dosar, respectiv mesajele e-mai, in care victima, in ultima corespondenta cu iubitul sau – martorul Ilie Cristian – vorbeste despre tendinta de a disparea. Din acest punct de vedere, exista un dubiu profund cu privire la suprimarea vietii. (...) In ceea ce priveste dispozitiile art.223 alin.2 Cod procedura penala, referitor la necesitatea masurii preventive pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, apreciaza ca nu se mai poate face o apreciere abstracta, ci trebuie ca pericolul sa existe, sa fie iminent si sa fie in legatura directa cu o decizie de punere in libertate. (...) In subsidiar, solicita inlocuirea arestarii preventive cu masura controlului judiciar, prevazuta de art.202 alin.4 lit.b Cod procedura penala, ea fiind in acord cu legislatia romana si cu cea europeana in materie si sustinuta de datele personale ale inculpatului. (…) Solicita a se avea in vedere ca nu se mai poate sustine ca inclupatul ar mai putea influenta in vreun fel cercetarea judecatoareasca in apel care este aproape fnalizata si nu exista suspiciunea ca va tulbura buna desfasurare a procesului penal. Pentru toate aceste motive, la trecerea a mai bine de un an de zile de la luarea fata de inculpat a masurii arestarii preventive, apreciaza ca toate datele acestuia pledeaza pentru o masura preventiva fara privare de libertate si solicita admiterea cererii si inlocuirea arestarii preventive”.

Dat fiind ca cererea de inlocuire a lui Cristian Cioaca s-a judecat dupa intrarea in vigoare a noilor Coduri penal si de procedura penala, CA Pitesti a judecat solicitarile formulate de politist prin intermediul avocatei Maria Vasii conform noilor prevederi.

Prezentam in continuare pasaje din Incheierea nr.39/A prin care s-a dispus eliberarea preventiva lui Cristian Cioaca si modul in care au judecat magistratii in Complet de divergenta:

“Curtea constata ca la acest moment, dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, verificarea conditiilor pentru revocarea sau inlocuirea masurii arestarii preventive, astfel cum s-a solicitat prin cererile formulate, nu s-ar putea efectua decat in baza prevederilor noilor dispozitii procedurale penale, respectiv art.242 Cod procedura penala actual. (…) In raport de datele si imprejurarile cauzei, de motivele de inculpat, prin aparator, respectiv de dispozitiilor legale mentionate, Curtea constata ca nu sunt intrunite conditiile alin. 1 al art.242 Cod procedura penala, deoarece, chiar daca, in raport de art.4 alin.1 Cod procedura penala si art.6 par. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, nu pot fi retinute sustinerile aparatorului inculpatului, in sensul ca prin condamnare nedefinitva s-ar fi rasturnat partial prezumtia de nevinovatie a inculpatului, Curtea nu poate retine nici sustinerile aparatorului inculpatului, in sensul ca in urma administrarii unor probe in apel ar fi disparut suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea de catre inculpat a infractiunii de omor calificat asupra sotiei sale. (…) Analizand si dispozitiile art.242 alin. 2 Cod procedura penala precum si imprejurarile concrete invocate in subsidiar de aparatorul inculpatului in sustinerea cererii privind inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura preventiva a controlului judiciar, instanta constata la acest moment procesual ca detentia preventiva poate fi inlocuita cu masura mai usoara a controlului judiciar preventiv, deoarece sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, apreciaza ca masura preventiva a controlului judiciar este suficienta pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin.1 Cod procedura penala. Astfel, este indeplinita conditia generala referitoare la existenta suspiciunii rezonabile cu privire la savarsirea de catre inculpat a faptei de omor calificat, iar controlul judiciar, astfel cum este reglementat de dispozitiile art. 215 Cod procedura penala, este necesar pentru realizarea scopului masurilor preventive, mai ales pentru buna desfasurare a procesului penal in continuare si pentru asigurarea preventiei generale cu privire la savarsirea de infractiuni. Totodata, in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, controlul judiciar, masura preventiva neprivativa, dar totusi restrictiva de libertate, se dovedeste a fi suficient pentru realizarea scopului sus-mentionat, in raport de faptul ca, astfel cum este reglementat de lege, are un continut bazat pe multiple masuri de supraveghere, obligatii si garantii, de natura a permite ca inculpatul sa fie judecat in stare de libertate, fara sa puna in pericol buna desfasurare a procesului penal, sa se sustraga de la judecata ori sa savarseasca infractiuni.

In concret, desi gravitatea faptei de omor calificat este foarte mare, prin prisma naturii sale si a imprejurarilor in care este sesizata a fi fost savarsita, instanta observa ca procesul penal, in sensul art.6 par.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dureaza practic din septembrie 2007, de cand s-a formulat impotriva inculpatului acuzatia oficiala de omor calificat asupra sotiei. Inculpatul este arestat preventiv de peste 1 an si 3 luni – din 5 decembrie 2012, iar in faza judecatii in apel s-au audiat toti marorii, inclusiv cei in legatura cu situatia de fapt, la acest moment urmand a fi discutat raportul de expertiza criminalistica grafica, respectiv urmand a fi efectuata expertiza medico-legala – examen ADN si audiata o parte civila. Totodata, curtea mai constata ca nu s-a evidentiat riscul influentarii in vreun fel a martorilor ori partilor civile din dosar si este exclus si cel al influentarii in vreun fel a rezultatelor expertizelor dispuse, dupa cum nu exista date in sensul ca inculpatul, daca ar fi judecat in libertate, ar savarsi alte infractiuni. De altfel, la aprecierea acestor aspecte, instanta are in vedere si conduita inculpatului (…) anterior trimiterii in judecata in ianuarie 2013 acesta a fost cercetat in stare de libertate timp de circa 5 ani de zile, in perioada 2008-2012, perioada in care, dupa incetarea de drept a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara prelungita de parchet, nu a avut practic impusa nicio obligatie sau masura de supraveghere, fara sa fi fost relevate date in sensul ca in toata aceasta perioada de libertate ar fi obstructionat ancheta, influentand probele, ori ar fi incercat sa se sustraga de la urmarirea penala sau ca ar fi savarsit/pregatit savarsirea altor infractiuni. (…)

Instanta observa ca mentinerea inculpatului, in aceste conditii, in stare de arest preventiv, pentru ocrotirea ordinii publice si pentru asigurarea scopului preventiei generale, ar avea in prezent doar o justificare abstracta, din moment ce in concret inculpatul n-ar mai putea influenta de acum incolo desfasurarea procesului penal si nu sunt date minime ca s-ar sustrage de la judecata, cu toate ca a fost condamnat in prima instanta la o pedeaspa aspra, ori ca ar savarsi fapte penale, conduita sa in libertate, timp de mai multi ani anterior arestarii, capatand suficienta pondere si fiind un motiv serios a se crede ca riscul judecarii in continuare in libertate nu ar fi decat unul care, teoretic, exista cu privire la orice inculpat in orice cauza penala. (…) Totodata, nu mai exista niciun temei concret care sa justifice temerea ca lasarea inculpatului in libertate ar pune efectiv in pericol comuniatea, ci, dimpotriva, ocrotirea ordinii publice si buna desfasurare a procesului penal pot fi asigurate in continuare (…) De alfel, organul de politie ce va fi desemnat supravegherea inculpatului urmeaza sa-l monitorizeze indeaproape. (…) Trebuie reamintit, in acelasi timp, ca instanta nu poate face abstractie de faptul ca inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la solutionarea definitiva a cauzei si ca masura arestarii preventive este, inculsiv in lumina noilor prevederi ale Codului de procedura penala, o masura de exceptie, care nu trebuie sa-si piarda caracterul preventiv si care nu se identifica cu o eventuala pedeapsa cu rol sanctionator.

Totodata, nu se poate retine ca durata mare a procedurii penale, din septembrie 2007 si pana in prezent, s-ar datora in mod culpabil inculpatului care n-ar fi cooperat cu organele de urmarire penala, deoarece potrivit art.66 Cod procedura penala anterior, inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa isi dovedeasca nevinovatia, legea conferindu-i drepul de a proba lipsa de temeinicie a probelor de vinovatie nu numai in cursul urmaririi penale, ci si in fata instantelor de judecata. (…) Totodata, a mai statuat ca acuzatului nu i se poate reprosa niciodata prelungirea procedurii judiciare pentru ca a voit sa produca anumite probe, de natura sa-l disculpe, sau pentru ca a cerut efectuarea de investigatii suplimentare pertinente sau ca a utilizat toate caile de atac disponibile in legislatia nationala. In plus, asa cum s-a mai aratat, nu este de neglijat, din punct de vedere al conduitei procesuale a inculpatului, ca acesta a propus probe in aparare si pe parcursul urmaririi penale, respectiv in fata primei instanta, iar o parte dintre cele respinse, inclusiv in faza urmaririi penale, au fost considerate utile si, prin urmare, sunt in curs de administrare de catre instante de judecata in apel”.

Ca urmare a acestor aspecte, Completul de divergenta al Curtii de Apel Pitesti, format din judecatorii Gheorghe Diaconu si Anda Mihaela Pluteanu, a decis, in baza art. 242 alin.2 Cod procedura penala, inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura preventiva a controlului judiciar, impunand totodata si o serie de obligatii:

-sa se prezinte la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;

-sa informeze de indata instanta de judecata ori cu privire la schimbarea locuintei;

-sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;

-sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

-sa nu se apropie de membrii familiei victimei, cu exceptia minorului Cioaca Patrick-Matei, de martorii ori expertii desemnati in cauza si sa nu comunice direct sau indirect cu aceste persoane;

-sa comunice periodic informatii relevante despre mijloacele sale de existenta;

-sa nu participe la manifestari sportive, culturale, la emisiuni audio-vizuale ori la adunari publice;

-sa nu conduca niciun fel de autovehicul;

-sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte arme.

Opinia separata a judecatoarei Elena Minodora Rusu: "Intarzierea cercetarii disparitiei victimei, provocate de insusi inculpatul din cauza, a fost de natura a crea suspiciunea ascunderii cadavrului si a inlaturarii urmelor... Nu se poate retine ca s-ar fi depasit termenul rezonabil al privarii de libertate a inculpatului"

La randul sau, judecatoarea Elena Minodora Rusu a enuntat intr-o opinie separata motivele pentru care considera ca politistul Cristian Cioaca ar fi trebuit sa se afle in continuare in stare de arest preventiv. Conform documentului, nu exista, la acest moment, niciun temei care sa justifice inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura preventiva a controlului judiciar:

“Problema care se ridica este aceea a definirii conceptului de “consecinte importante”. In contextul concret al prezentei cauze, “consecintele importante” pentru persoana inculpatului Cioaca Constantin Cristian sunt cele care afecteaza grav starea de libertate a acestuia si ingradeste fundamental dreptul sau la libertatea de miscare. Or, in speta, astfel de consecinte juridice nu s-au produs la momentul cand s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpat pentru savarsirea infractiunii de omor calificat, (…) ci in momentul cand fata de inculpat s-a dispus arestarea preventiva la data de 5.12.2012, pana atunci inculpatului nefiindu-i ingradite drepturile, chiar lucrand in continuare ca politist. Pentru aceste motive pertinente, in aprecierea opiniei separate, acesta este momentul decisiv a fi luat in calcul pentru evaluarea situatiei juridice a inculpatului, in sensul respectarii dreptului la un proces echitabil, privit prin prisma rezonabilitatii detentiei preventive, respectiv data arestarii, de 05.12.2012. (…) Aceasta cauza este foarte complexa, cu un specific anume, cata vreme nu se gaseste presupusul cadavru al victimei, iar inculpatul, pe langa fapta de omor, este suspectat si de depesarea si ascunderea cadavrului, precum si de exercitarea unor actiuni ulterioare savarsirii pretinselor fapte, in scopul ascunderii si inlaturarii urmelor infractiunii. Aceasta banuiala rezulta din comportamentul inculpatului care nu a reclamat disparitia sotiei sale decat dupa mai multe zile, interval de timp in care organele de politie nu au putut face cercetari in domiciliul comun sau in alte locatii frecventate de victima, dupa cum nu au putut solicita informatii de la cunoscutii acestuia. In acest context, intarzierea cercetarii disparitiei victimei, provocate de insusi inculpatul din cauza, a fost de natura a crea suspiciunea ascunderii cadavrului si a inlaturarii urmelor din apartament, locul unde se presupune a fi comise infractiunile prin curatarea spatiilor si a obiectelor din apartamentul domiciliu comun, prin scoaterea din acesta a unor obiecte ce puteau purta urme de sange ale victimei, probe necesare desfasurarii anchetei penale, prin aplicarea unor staturi suplimentare de glet si de vopsea pe un perete al apartamentului unde se presupune ca ar fi existat cele mai multe urme de sange. De asemenea, raportul de expertiza medico-legala cu importanta decisiva in cauza, ce urmeaza a fi efectuat si depus, impune inca masura privativa de libertate, cata vreme aceasta proba, prin demersul instantei de apel, este administrata cu celeritate.

In concluzie, in opinia mea, fata de complexitatea deosebita a cauzei si de specificul acesteia, nu se poate retine ca s-ar fi depasit termenul rezonabil al privarii de libertate a inculpatului si, drept consecinta, ca se impune inlocuirea masurii arestului preventiv in cazul inculpatului Cioaca Constantin Cristian. (…) Astfel, constatand ca masura arestarii preventive este jusitificata in raport cu cele trei criterii stabilite prin jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si cu probele existente la dosarul cauzei, prin trecerea unei perioade de timp rezonabile de la arestul preventiv al inculpatului de circa un an de zile, opinez pentru respingerea, ca neintemiate, a cererilor de revocare si inlocuire a masurii arestarii preventive, formulate in aceasta cauza".

*Cititi aici incheierea completului de divergenta al CA Pitesti in cauza Cioaca

*Cititi aici opinia separata a CA Pitesti in cauza Cioaca