CONDAMNARE DUPA POFTA EUROPENILOR – Ireal. Judecatorul CAB Ciprian Ghita a motivat condamnarea la 13 ani inchisoare a fostului sef ANAF Serban Pop pe necesitatea indeplinirii MCV: "Activitatea de individualizare a pedepselor in cazul infractiunilor de coruptie reprezinta, in contextul socio-politic actual, o responsabilitate deosebita a instantelor, prin prisma angajamentelor asumate de Romania... Cum rezulta din rapoartele CE in cadrul MCV, trebuie sa se reflecte in cuantumul pedepselor"
Lumea Justitiei incepe un serial exploziv despre o executie judiciara fara precedent comisa la Curtea de Apel Bucuresti, in dosarul in care judecatorul Ciprian Alexandru Ghita l-a condamnat pe fostul sef al ANAF Serban Pop (foto) la, atentie, 13 ani inchisoare pentru o pretinsa luare de mita. O condamnare “curata”, nu una reiesita in urma aplicarii sporurilor. A doua cea mai mare pedeapsa pe o infractiune de coruptie, dupa cea de 22 de ani dispusa tot de Ciprian Alexandru Ghita fata de fostul judecator TMB Mircea Moldovan. O condamnare dispusa pe baza unor declaratii ale martorilor si denuntatorilor, fara sa existe proba concreta ca Serban Pop a primit pretinsa mita. O condamnarea bazata pe un rechizitoriu din care nu reiese din nicio proba concreta ca banii au intrat in posesia lui Pop, din contra, la dosar existand schema "banilor" facuta chiar de procuror care releva ca beneficiarii reali ai pretinsei mite de milioanelor de euro au fost alte persoane decat cea condamnata la 13 ani de penitenta.
Si pentru ca mise en place-ul sa fie complet, judecarea dosarul clasat si redeschis s-a facut "la urgenta" in plina vacanta judecatoreasca, cu termene de la o saptamana la alta, desi "urgenta" nu mai putea fi retinuta pe niciun palier, de vreme ce viza pretinse infractiuni savarsite in urma cu circa 14 ani. Dat fiind termenul trecut de savarsirea pretinsei infractiuni (2008) firesc ar fi fost sa se puna in discutie aplicarea Deciziilor CCR 257/2018 si 358/2022 privind interventia cursului prescriptiei raspunderii penale, insa acesta lucru nu s-a intamplat, chiar daca au fost invocate de aparatorul lui Serban Pop.
Caruselul judiciar a culminat cu o decizie de condamnare politica, in care judecatorul Ciprian Alexandru Ghita de la Curtea de Apel Bucuresti a motivat solutia facand trimitere la recomandarile MCV, prin aceea ca retinerea unui grad de pericol social al infractiunilor de coruptie in rapoartele MCV "trebuie sa se reflecte in cuantumul concret al pedepselor aplicate".
Totodata, Ciprian Ghita si-a motivat pedeapsa de 13 ani pentru o pretinsa luare de mita neprobata si prin aceea ca "puterea judecatoaresca trebuie sa-si asume angajamentul Romaniei de a lupta impotriva coruptiei prin solutionarea cu celeritate a cauzelor si in acelasi timp, in mod eficient si previzibil".
Aceste aspecte sunt retinute in Sentinta penala nr. 151/F pronuntata in dosarul nr. 7827/2/2021 de judecatorul Ciprian Alexandru Ghita, motivare pe care Lumea Justitiei o prezinta integral in exclusivitate. O motivare care, din punctul nostru de vedere ar trebui sa atraga sesizarea Inspectiei Judiciare, dat fiind ca in cuprinsul acesteia judecatorul Ghita insereaza elemente strict politice pentru a-si explica aberanta solutie de 13 ani inchisoare, lucru care nu cadreaza cu functia de judecator, cu atat mai mult cu cat magistratilor le sunt interzise aprecierile de ordin politic in spatiul public, si mai ales pentru justificarea la ani de grei de puscarie a unei persoane, candva aflata intr-o functie publica.
Iata cum individualizeaza judecatorul Ciprian Alexandru Ghita pedeapsa de 13 ani de inchisoare aplicata lui Serban Pop:
"Activitatea de individualizare judiciara a pedepselor aplicate in cazul savarsirii infractiunilor de coruptie reprezinta, in contextul socio-politic actual, o responsabilitate deosebita a instantelor de judecata, prin prisma angajamentelor asumate de Romania dar si a asteptarilor societatii fata de finalitatea actului de justitie.
Principalul rol in lupta impotriva coruptiei il are, in mod firesc, politica penala a unui stat, insa, o parte din instrumentele de politica penala ce vizeaza lupta impotriva coruptiei sunt la indemana puterii judecatoresti care trebuie sa-si asume angajamentul Romaniei de a lupta impotriva coruptiei prin solutionarea cu celeritate a cauzelor si in acelasi timp, in mod eficient, echitabil si previzibil.
Asa cum rezulta din rapoartele elaborate de Comisia Europeana in cadrul mecanismului de cooperare si verificare a progreselor realizate de Romania in atingerea obiectivelor de referinta specifice in domeniul luptei impotriva coruptiei, gradul de pericol social generic al infractiunilor de coruptie este unul ridicat, ceea ce trebuie sa se reflecte in cuantumul concret al pedepselor aplicate.
Intrucat pedepsirea ferma a infractorilor presupune adecvarea corespunzatoare a tratamentului penal la pericolul social si la persoana faptuitorului, Curtea va avea in vedere, la individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului Pop Serban, criteriile generale prev. de art. 74 din noul cod penal respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunilor si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Curtea va tine in primul rand seama de faptul ca in cazul infractiunilor de coruptie, pedepsele aplicate trebuie sa fie juste, echitabile, atat pentru infractor cat si pentru societate, deziderat pentru indeplinirea caruia este necesar a fi avut in vedere, in egala masura circumstante concrete ale faptei, persoana infractorului cat si dimensiunea fenomenului infractional si asteptarile societatii fata de mecanismul justitiei penale".
Judecatorul Ghita invita romanii sa arunce cu pietre in Pop
Mai mult, astfel cum veti vedea din parcurgea sentintei penale nr. 151/F pronuntata de judecatorul Ciprian Alexandru Ghita la data de 12 septembrie 2022, fostul sef ANAF Serban Pop este pus la coltul infamiei de catre judecatorul Ghita pentru ca nu s-a prezentat personal la termenele de judecata stabilite chiar si de la o saptamana pe alta, astfel cum reiese din fascsimilul (vezi facsimil) alaturat (termene date in plina vacanta judecatoareasca fara a fi motivata graba). Prin argumentele oferite, credem noi, judecatorul Ghita nu face decat sa il antagonizeze pe fostul sef ANAF, invitand practic la linsarea sa in spatiul public. Din acest punct de vedere, apreciem ca este relevant urmatorul pasaj:
"Ca un corolar al atitudinii procesuale manifestate de inculpatul Pop Serban in prezenta cauza apare refuzul acestuia de a se prezenta personal la termenele de judecata desfasurate la Curtea de Apel Bucuresti, pentru a da explicatii privind acuzatia de luare de mita si pentru a se confrunta cu martorii audiati de instanta.
In concluzie, dupa ce, in calitate de demnitar al Statului Roman – vicepresedinte A.N.A.F., inculpatul Pop Serban a derulat activitati infractionale, in faza de judecata a continuat calea sfidarii cetatenilor romani onesti, care i-au platit ani de-a randul salarii semnificative, refuzand sa se prezinte la judecata desfasurata la Curtea de Apel Bucuresti si refugiindu-se pe teritoriul unui stat strain, care a furnizat in ultimii ani mai multe exemple celebre de refuz al cererilor de repatriere a unor cetateni romani condamnati definitiv de justitia din Romania pentru infractiuni de coruptie".
Sustinerile de ordin politic si infierarea lui Serban Pop retinute in sentinta penala nr. 151/F din dosarul nr. 7827/2/2021 au rolul, credem noi, de a motiva probele inexistente din dosar, si de a sustine acuzatiile DNA potrivit carora fostul sef ANAF, Serban Pop ar fi primit 2,5 milioane de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu, bani ajunsi la companii off shore pe care, chipurile, Pop le-ar fi controlat si in schimbul carora acesta din urma ar fi urgentat restituirea de TVA catre o firma controlata de Vintu. Dincolo de faptul ca nu exista nici macar o proba care sa stabileasca faptul ca intr-adevar Pop a luat mita, acest lucru ar fi fost imposibil de vreme ce atributiile lui Pop nu vizau pretinsele acuzatii retinute in sarcina sa, dar si din pentru ca intreaga "lucratura" a avut loc inainte ca acesta sa fie numit in functie.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# DODI 5 October 2022 19:55 +610
# E si tradator ! 5 October 2022 21:18 +346
# Robert 5 October 2022 21:56 +408
# santinela 6 October 2022 07:49 +278
# nae girimea 6 October 2022 08:08 +127
# Maricica Amotostivuitoriței 6 October 2022 09:04 +393
# Cititi 6 October 2022 13:37 +1
# maxtor 6 October 2022 16:55 +1
# Unu altu 7 October 2022 09:29 +1