8 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CONFRUNTAREA MARCU-BUDA-POPOIAG – Judecatorii ICCJ Simona Marcu, Marian Buda si Carmen Popoiag si-au depus proiectele de candidatura pentru cea de-a doua functie de vicepresedinte al Inaltei Curti. Principalele obiective: solutionarea mai rapida a cauzelor, transparenta si unificarea practicii judiciare. Cititi proiectele celor trei candidati (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

17 January 2023 14:49
Vizualizari: 3617

Judecatorii Simona Marcu (foto 1), Marian Buda (foto 2) si Carmen Popoiag de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au intrat in competitia pentru unul dintre cele doua posturi de vicepresedinte al instantei supreme. Este vorba despre postul de vicepresedinte responsabil cu sectiile non-penale, in celalalt fiind numita inca din noiembrie 2022 judecatoarea Rodica Cosma (click aici pentru a-i citi proiectul de management).



Consiliul Superior al Magistraturii a publicat luni, 16 ianuarie 2023, proiectele de management ale tuturor celor trei candidati. Printre obiectivele comune, se regasesc reducerea duratei de solutionare a cauzelor, cresterea gradului de transparenta si imbunatatirea procesului de unificare a practicii judiciare.


Redam lista principalelor obiective din proiectele de management:


1. Simona-Camelia Marcu:

- unificarea practicii judiciare (a jurisprudentei);

- reducerea duratei procedurilor judiciare si cresterea calitatii redactarii actelor de procedura;

- formarea profesionala a magistratilor-asistenti si a grefierilor, evaluarea profesionala judicioasa a acestora;

- transparenta, accesibilitate, digitalizare.


2. Marian Buda:

- modificarea Regulamentului de organizare si functionare administrativa a ICCJ, pentru adaptarea la noile legi ale justitiei si la noul Regulament de ordine interioara al instantelor judecatoresti;

- reducerea competentei materiale a sectiilor ICCJ, astfel incat Inalta Curte sa-si concentreze activitatea pe rolul sau constitutional prioritar: unificarea practicii judiciare;

- preluarea bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte;

- unificarea practicii judiciare;

- rezolvarea problemei privind spatiile in care functioneaza ICCJ, in principal prin modernizarea cat mai rapida a sediului principal.


3. Elena-Carmen Popoiag:

- apararea si consolidarea statutului de judecator al Inaltei Curti;

- unificarea jurisprudentei;

- consolidarea capacitatii institutionale la nivelul ICCJ, inclusiv printr-o serie de propuneri privind modificarea unor legi;

- cresterea eficientei managementului de caz

- management bazat pe munca in echipa si angajament;

- eficienta si transparenta actului de conducere;

- dezvoltarea culturii organizationale;

- comunicarea interna si externa, precum si colaborarea interinstitutionala;

- dezvoltarea profesionala si personala, precum si cea a abilitatilor de management al timpului, concomitent cu evaluarea performantelor;

- motivarea personalului, inclusiv prin incurajarea participarii la concursurile de promovare;

- consolidarea relatiei dintre instanta si justitiabil, cu accent pe feedback.


Iata un fragment din proiectul judecatoarei Simona Marcu:


„Directii de actiune pentru imbunatatirea managementului Inaltei Curti de Casatie si Justitie

A. Unificarea practicii judiciare

Rolul Inaltei Curti in unificarea practicii judiciare este consacrat prin art.126 alin.(3) din Constitutia Romaniei: 'Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii, potrivit competentei sale'. Aceasta ramane indiscutabil principala sa menire.

Caracterul coerent al jurisprudentei nu reprezinta un scop in sine si nici o obligatie ce trebuie indeplinita mecanic, ca efect al constatarii incalcarii (repetate) a dispozitiilor art.6 par.1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale de catre instantele judecatoresti din Romania, inclusiv instanta suprema.

Jurisprudenta unitara da masura calitatii unui sistem judiciar si are un rol esential in cresterea increderii cetatenilor in actul de justitie.

Pentru orice justitiabil este important ca la momentul in care se angreneaza intr-o procedura judiciara sa poata anticipa, cu un grad rezonabil de precizie, care va fi finalitatea acesteia. Divergentele de jurisprudenta, chiar daca sunt explicabile pentru profesionistii dreptului, genereaza insecuritate juridica si alimenteaza o perceptie negativa asupra sistemului judiciar in ansamblu.

Asa fiind, am convingerea ca cresterea gradului de uniformitate a jurisprudentei trebuie sa reprezinte un obiectiv principal al infaptuirii justitiei si o preocupare permanenta atat a conducerii Inaltei Curti, cat si a conducerii celorlalte instante judecatoresti.

Datele statistice relevante prezentate in Capitolul IV al acestui proiect releva o realitate greu de contestat: Inalta Curte are un volum de activitate mult prea mare pentru o curte suprema, ceea ce ii impiedica pe judecatorii sai sa se concentreze mai ales pe menirea lor constitutionala de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii.

Trendul reconfigurarii corespunzatoare a competentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie este corect, legiuitorul fiind in general receptiv la propunerile venite din partea Inaltei Curti in aceasta directie. De asemenea, asumarea ideii de reasezare a competentelor instantei supreme in Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025 si planul de actiune aferent acesteia, aprobate prin HG nr. 436/2022, indreptateste un anumit nivel de optimism.

Trebuie inteles ca justitia ca serviciu public nu se poate realiza in conditii de supraincarcare a judecatorilor, mai ales la cel mai inalt nivel de jurisdictie, si ca acordarea posibilitatii de a-si concentra activitatea pe obiectivul asigurarii unei practici unitare va conduce cu siguranta la imbunatatirea acestui indicator calitativ important al performantei sistemului judiciar.

In ultimii ani, prin eforturile echipei de conducere si ale intregului colectiv de judecatori si magistrati-asistenti s-au dezvoltat bune practici administrative de gestionare a dosarelor care privesc recursuri in interesul legii si hotarari prealabile, mecanisme procesuale reglementate de codul de procedura civila si codul de procedura penala, existand o colaborare eficienta intre compartimentele instantei supreme, dar si cu Ministerul Public, curtile de apel si specialistii din mediul universitar, carora li se solicita in multe situatii jurisprudenta relevanta sau puncte de vedere asupra problemelor de drept in discutie, dupa caz.

Ramane o provocare in continuare respectarea termenelor prevazute de lege pentru solutionarea sesizarilor, reducerea timpului necesar pentru motivarea si semnarea deciziilor si publicarea acestora in Monitorul Oficial. In contextul actualei incarcaturi a judecatorilor, care este previzibil ca va deveni si mai impovaratoare pe fondul cererilor de eliberare din functie numeroase din ultima perioada, a implicarii lor in multiple activitati in cadrul diverselor formatiuni de judecata la care participa si a limitelor impuse de infrastructura existenta (sali de sedinta disponibile), imi propun sa gasesc cele mai adecvate solutii practice, de la caz la caz, cu consultarea colegilor judecatori, astfel incat sa se reduca pe cat posibil intervalele de timp necesare solutionarii acestor sesizari.

La nivelul Inaltei Curti s-a luat masura publicarii pe pagina de internet a instantei a unor materiale centralizatoare care faciliteaza accesul la deciziile obligatorii de unificare a practicii judiciare pe materii ale dreptului substantial si procedural, ordonate in functie de actul normativ din care face parte prevederea legala supusa interpretarii.

Distinct de concentrarea activitatii pe mecanismele de unificare a practicii judiciare reglementate in legislatia primara, se impune dezvoltarea in continuare a mecanismelor interne si a celor informale de unificare a practicii judiciare.

Intalnirile periodice organizate de Institutul National al Magistraturii (una sau doua intalniri pe an in fiecare materie), la sediul sau sau, prin rotatie, la sediile curtilor de apel cu presedintii sectiilor de specialitate de la Inalta Curte si curtile de apel, si-au dovedit deja utilitatea.

Publicarea minutelor intocmite de formatorii cu norma intreaga de la INM, cu expunerea problemei de drept si a solutiei de principiu convenite de participanti sau, in unele cazuri, a mentiunii ca nu s-a putut adopta o astfel de solutie, a avut de asemenea importanta sa in procesul complex de unificare a jurisprudentei. Adesea problemele de drept asupra carora participantii nu au cazut de acord s-au regasit ulterior in sesizarile privind recursurile in interesul legii ori in cele formulate in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

In cursul anului trecut, prin ordinul Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.118/02.05.2022 au fost desemnati cate 2 judecatori din fiecare sectie a Inaltei Curti ca persoane de contact pentru curtile de apel, acestora din urma revenindu-le sarcina identificarii hotararilor judecatoresti prin care s-au dat interpretari diferite unor probleme de drept identice, a sistematizarii si a semnalarii acestora.

Acest mecanism informal de unificare a practicii judiciare si de diseminare a jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie la nivelul principalelor instante de control judiciar incurajeaza schimburile de bune practici si de opinii juridice intre instanta suprema si curtile de apel.

Se realizeaza astfel atat infomarea curtilor de apel cu privire la noile orientari jurisprudentiale ale Inaltei Curti, pronuntarea unor decizii de referinta intr-un anumit domeniu sau definitivarea unor sinteze de practica judiciara la nivelul instantei supreme, dar si a judecatorilor Inaltei Curti despre solutiile curtilor de apel care ar putea fi de interes pentru instanta suprema.

Un accent aparte trebuie pus pe evitarea situatiilor in care Inalta Curte insasi devine sursa instabilitatii jurisprudentiale. In Regulamentul de organizare si functionare administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt reglementate mecanisme interne de asigurare a coerentei practicii judiciare la nivelul sectiilor si intre sectii, un rol important revenind noului compartiment pentru studiul si unificarea jurisprudentei.

Un moment important in atingerea acestui obiectiv esential al Inaltei Curti l-a reprezentat adoptarea Hotararii nr.101 din 30.06.2021 de catre Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Prin acest act administrativ, s-au stabilit masuri coerente in cadrul fiecarei sectii menite sa dinamizeze procesul continuu de uniformizare a jurisprudentei prin intocmirea fisei de jurisprudenta cu privire la hotararile pronuntate in sedinta prin care au fost dezlegate probleme de drept relevante ori prin care au fost solutionate cauze repetitive si introducerea acestora in Registrul de jurisprudenta de catre Compartimentul pentru studiul si unificarea jurisprudentei. Pe baza fiselor de jurisprudenta si a Registrului de jurisprudenta, presedintele sectiei si magistratul-asistent-sef monitorizeaza evolutia jurisprudentiala.

La acest moment, implementarea hotararii colegiului la nivelul sectiilor este intr-un stadiu incipient. Imi propun ca, in eventualitatea numirii, sa acord importanta cuvenita acestui instrument foarte util si, in concret, in sedintele periodice de la nivelul sectiilor sa insist asupra necesitatii punerii in practica a celor decise de colegiul de conducere.

Fara indoiala, intocmirea fisei de jurisprudenta imediat dupa pronuntarea solutiei prezinta un avantaj major in cunoasterea cat mai grabnica a cazurilor de jurisprudenta neunitara sau cel putin semnaleaza riscul unor astfel de situatii, cata vreme in toate celelalte mecanisme formale sau informale punctul de plecare al analizei il reprezinta in general hotararile judecatoresti redactate, ceea ce, de multe ori, intarzie nepermis identificarea problemei si rezolvarea ei.

De asemenea, in temeiul art.55 din Regulamentul de organizare si functionare administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe baza rapoartelor de jurisprudenta intocmite de Compartimentul pentru studiul si unificarea jurisprudentei sau la nivelul sectiei, presedintele sectiei supune dezbaterii in sedinta lunara (la care participa si vicepresedintii), cazurile de jurisprudenta neunitara, in vederea luarii masurilor necesare, precum si jurisprudenta unitara relevanta, in vederea aducerii la cunostinta publica prin publicarea pe pagina de internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In masura in care se apreciaza ca se impune schimbarea jurisprudentei, devin aplicabile dispozitiile art. 28 din Legea nr. 304/2022 si art.56 alin.(1) si (2) din Regulamentul de organizare si functionare administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Este real ca judecatorii Inaltei Curti au fost reticenti in a sesiza Sectiile Unite pentru schimbarea jurisprudentei, insa imperativul asigurarii unei jurisprudente unitare reclama depasirea acestor ezitari si parcurgerea pasilor procedurali necesari pentru transarea aspectelor rezolvate neunitar.

B. Reducerea duratei procedurilor judiciare si cresterea calitatii redactarii actelor de procedura

Pentru justitiabil, in particular, dar si pentru societate, in general, este foarte important ca procedurile judiciare, de orice natura ar fi, sa se deruleze intr-un interval de timp optim si previzibil.

Cata vreme insa volumul de activitate al Inaltei Curti ramane comparabil cu cel al instantelor de la baza sistemului judiciar, durata procedurilor judiciare nu poate fi scurtata spectaculos. Se remarca la toate sectiile, dar mai ales la nivelul celei mai incarcate sectii a Inaltei Curti, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, o continua imbunatatire a acestui indicator de calitate.

Acest efort este consecinta dimensionarii echilibrate si eficiente a resurselor umane la nivelul Inaltei Curti, a cresterii numarului de magistrati-asistenti si grefieri astfel incat sa se asigure stabilitatea componentei tuturor formatiunilor de judecata, ca si a celorlalte compartimente de specialitate, dar si a uniformizarii practicilor administrative la nivelul tuturor sectiilor.

Este de asteptat un nou recul in privinta acestui parametru in conditiile pensionarii unui numar de judecatori mult peste media anilor anteriori si duratei inerente a procedurilor de promovare la instanta suprema.

Cu implicarea intregii echipe de conducere se pot gasi, insa, solutii manageriale adecvate pentru gestionarea acestei situatii, unele dintre acestea incepand deja sa fie implementate la nivelul sectiilor, prin desfiintarea unor completuri, cresterea numarului de cauze alocate sedintelor de judecata etc.

Un element important in asigurarea unei durate rezonabile a procedurilor judiciare il reprezinta si redactarea hotararilor judecatoresti in termenul legal de redactare.

Pentru remedierea deficientelor existente in aceasta privinta s-au depus eforturi conjugate de natura administrativa si organizatorica, cu consecinta imbunatatirii progresive a timpilor de asteptare pentru redactarea hotararilor.

Masurile pentru remedierea deficientelor in activitatea de redactare a hotararilor judecatoresti pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, aprobate prin Hotararea nr.101 din 30.06.2021 a Colegiului de conducere, vizeaza intocmirea lunara, la nivelul fiecarei sectii, a situatiei privind hotararile neredactate, cu evidentierea distincta a restantelor pe intervale de timp si pe categorii de cauze urgente, presedintele de sectie urmand sa prezinte lunar colegiului de conducere aspectele constatate.

Cresterea calitatii motivarii judecatoresti pronuntate la acest nivel este de asemenea un obiectiv major.

Forta argumentelor juridice si coerenta acestora sunt de natura a impune o solutie, chiar si atunci cand aceasta nu este general obligatorie, fiind pronuntata intr-o decizie de speta. Cu atat mai mult acestea trebuie sa transpara din considerentele deciziilor pronuntate in recursuri in interesul legii si ale hotararilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Aceste din urma decizii trebuie sa fie adevarate monumente de drept, lectii de argumentatie logica si coerenta juridica. Nu de putine ori, chiar si deciziile prin care sesizarile au fost respinse ca inadmisibile si-au dovedit utilitatea practica si au contribuit la unificarea jurisprudentei datorita modului judicios in care au fost concepute considerentele acestora.

Studiul permanent, cunoasterea evolutiilor doctrinare ale dreptului, accesul facil la jurisprudenta altor instante supreme, intalnirile profesionale curente organizate la nivelul fiecarei sectii sunt tot atatea elemente care concura la cresterea calitatii hotararilor judecatoresti pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

C. Formarea profesionala a magistratilor-asistenti si a grefierilor, evaluarea profesionala judicioasa a acestora

Un corp de elita al judecatorilor Inaltei Curti nu poate avea ca suport profesional decat un corp de magistrati-asistenti si grefieri impecabil pregatiti profesional si experimentati.

Realitatea Inaltei Curti demonstreaza ca trebuie acordata atentie sporita pregatirii profesionale a ambelor categorii de colaboratori ai judecatorului.

Stabilitatea formatiunilor de judecata ce a fost posibila prin cresterea constanta a numarului de magistrati-asistenti si de grefieri a rezolvat o serie de probleme ce pareau insolubile din cauza schimbarii cvasipermanente a magistratilor-asistenti alocati completurilor de judecata.

Este de subliniat ca prin modificarile aduse prin Legea nr.303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor a trecut in competenta presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie emiterea actelor administrative prevazute de lege privind cariera magistratilor-asistenti.

Totodata, dispozitiile acestei legi privind cariera, drepturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor, incompatibilitatile si interdictiile acestora si formarea profesionala continua li se aplica in mod corespunzator.

Un pas important in pregatirea magistratilor-asistenti il reprezinta programul de pregatire profesionala initiala care cuprinde module teoretice si practice, alocand o importanta aparte tehnicii de redactare a hotararilor judecatoresti, mecanismelor si procedurilor interne pentru asigurarea unei practici unitare, precum si activitatilor si uzantelor specifice sectiei ori compartimentului in cadrul caruia isi desfasoara activitatea.

Este de gandit daca, in perspectiva, persoanele care vor asigura pregatirea teoretica si practica a participantilor la aceste activitati de formare profesionala nu ar putea fi judecatori de la tribunale sau curti de apel detasati la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cele doua corpuri profesionale care sustin concordant activitatea de infaptuire a justitiei realizata de catre judecatorii instantei supreme trebuie judicios evaluate, pe baza performantelor profesionale reale, nefiind stimulativa o abordare maximala nediferentiata.

D. Transparenta, accesibilitate, digitalizare

Accesul la serviciile publice si facilitatile puse la dispozitia justitiabililor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in special publicarea integrala a jurisprudentei pe pagina de internet proprie si asigurarea accesului gratuit la aceasta au rolul de a contribui la apropierea justitiei de cetateni.

Noul website al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, lansat in anul 2021cu o interfata intituitiva si accesibila, contine o platforma de servicii digitale: dosarul electronic, serviciul de comunicare electronica a actelor de procedura si biblioteca digitala.

Situatia complexa generata de pandemia de Covid-19 a grabit categoric digitalizarea instantei supreme, creandu-se posibilitatea indeplinirii unor acte de procedura in format electronic, dar si a depunerii unor cereri si reclamatii intemeiate pe dispozitiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si petitiile intemeiate pe dispozitiile OG nr.27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, prin utilizarea unui formular accesibil pe website-ul institutiei”.


Prezentam un pasaj din proiectul judecatorului Marian Buda:


„Masurile pe termen scurt, mediu si lung propuse in exercitarea functiei de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie


1. Desi actualul Regulament de organizare si functionare administrativa al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ROFA) a fost modificat din perspectiva noilor Coduri de procedura penala si civila, a modificarilor suferite de Legea de organizare judiciara nr. 304/2004, precum si a modificarilor survenite prin Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea CSM nr. 1375 din 17.12.2015, acesta nu mai corespunde noilor realitati normative, respectiv Legea nr. 304/2022 si Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea CSM nr. 3243 din 22 decembrie 2022 publicata in Monitorul Oficial nr. 1254 bis din 27 decembrie 2022, precum si reconfigurarii atributiilor fiecarei categorii de personal si a competentelor compartimentelor, astfel ca se impune modificarea Regulamentului de organizare si functionare administrativa.

2. Fluctuatia de personal si reducerea competentei ICCJ. In cursul anului 2021 dar si in anul 2022, s-a inregistrat o accentuata fluctuatie de personal, in special de judecatori, dar si de magistrati-asistenti, datorita pensionarilor frecvente. Desi s-au organizat concursuri de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu s-a reusit acoperirea integrala a schemelor de judecatori, acest fapt fiind de natura a impieta asupra calitatii actului de justitie prin incarcarea cu un numar mai mare de dosare a sedintelor de judecata, marirea duratei de solutionare a dosarelor si redactarea cu intarziere a hotararilor judecatoresti.

Desi sunt in derulare concursuri de promovare la instanta suprema, este de asteptat ca in continuare sa se produca pensionari ale judecatorilor, mai ales in urma discutiilor purtate in spatiul public in legatura cu modificarile ce vor fi aduse legislatiei in vigoare cu privire la conditiile de pensionare. Pentru conservarea si chiar imbunatatirea calitatii actului de justitie infaptuit de Inalta Curte de Casatie si Justitie, ar fi necesara reducerea competentei materiale a sectiilor instantei supreme, astfel incat aceasta sa-si concentreze activitatea pe rolul sau constitutional prioritar, anume acela de unificare a practicii judiciare.

In ce priveste numarul de magistrati-asistenti, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si-a propus atingerea unui deziderat, respectiv ca la fiecare complet de judecata sa avem 3 magistrati-asistenti, iar in acest sens, pe parcursul anului 2022 a fost emisa o hotarare de guvern (H.G. nr. 1387/2022) prin care s-a marit schema de personal in ce priveste numarul magistratilor- asistenti, astfel incat la aceasta data acest deziderat este, practic, realizat.

3. Potrivit dispozitiilor art. 142 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instante, precum si cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins in bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si este gestionat de aceasta, presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie avand calitatea de ordonator principal de credite pentru instantele judecatoresti cu privire la aceste categorii de cheltuieli.

Conform dispozitiilor alin. (4) din acelasi articol, dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile si in ceea ce priveste activitatile finantate integral din venituri proprii, potrivit art. 67 si 68 din Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, infiintate pe langa instantele judecatoresti.

Potrivit dispozitiilor alin. (6) din acelasi articol, Inalta Curte de Casatie si Justitie se subroga de drept in toate drepturile si obligatiile Ministerului Justitiei decurgand din aplicarea prevederilor alin. (2), inclusiv in cele de natura procesuala si cele care decurg din hotarari judecatoresti si alte titluri executorii.

In conformitate cu dispozitiile alin. (10) ale aceluiasi articol, in aplicarea dispozitiilor art. 142 din Legea nr. 304/2022, referitoare la gestionarea bugetului de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, sprijinul logistic, resursele umane si materiale vor fi asigurate de Ministerul Justitiei pentru o perioada de pana la 6 Juni, de la momentul aplicarii prezentului articol. Alte aspecte tehnice sau administrative rezultand din aplicarea dispozitiilor alin. (2) se reglementeaza prin ordin comun al ministrului justitiei si al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Aceasta situatie presupune preluarea unei activitati foarte importante de la Ministerul Justitiei si trecerea ei in sarcina Inaltei Curti de Casatie si Justitie, insa aceasta face necesara crearea unui nou compartiment, specializat in domeniul respectiv, marirea schemei de personal, angajarea si instruirea acestui personal pentru ca in perioada de 6 luni prevazuta de art. 142 alin. (10) din Legea nr. 304/2022, sa se poata asigura preluarea bugetului instantelor aratate la alin. (2) al aceluiasi articol.

4. Potrivit dispozitiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 304/202, Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale. Asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii, se poate face pe mai multe cai si in mai multe forme:

Caile formale recunoscute de lege, respectiv de Codul de procedura civila dar si de Codul de procedura penala, sunt recursurile in interesul legii si pronuntarea unei hotarari prealabile in vederea dezlegarii unei chestiuni de drept.

Acestea sunt destul de cunoscute si destul de uzitate de catre persoanele care au calitate procesuala activa in declansarea acestor proceduri. Daca in legatura cu aplicarea procedurii prevazute de lege pentru solutionarea recursului in interesul legii, nu exista probleme, in legatura cu cererile privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pot face urmatoarele observatii:

Din analiza numarului de sesizari prealabile solutionate in cursul anului 2021, respectiv 87 in materie civila, un numar de 44 au fost respinse ca inadmisibile, reprezentand un procent de putin peste 50% din numarul total, ceea ce reprezinta foarte mult.

De asemenea, in cursul anului 2022 au fost solutionate 103 sesizari (21 de sesizari au fost conexate la altele), fiind pronuntate 82 de decizii, dintre care un numar de 42 au fost solutii de respingere ca inadmisibile, deci tot un procent de peste 50%.

Ca atare, ar trebui ca judecatorii desemnati de Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cadrul retelei pentru unificarea jurisprudentei sa tina legatura cu toate curtile de apel, sa poarte discutii mai aplicate la nivelul conducerii acestor instante cu privire la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o sesizare prealabila, pentru ca aceasta sa fie considerata admisibila, potrivit practicii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru a se evita in acest fel incarcarea inutila a rolului instantei supreme cu astfel de sesizari.

O alta cale de unificare a practicii judiciare este aceea mai putin formala, prevazuta de Regulamentul de organizare si functionare administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in art. 55 alin. (1) – si anume: participarea la sedintele de sectie in care se dezbate jurisprudenta sectiei.

Desi textul de lege nu prevede obligativitatea aplicarii hotararilor adoptate in sedinta de sectie cu prilejul acestor dezbateri, in practica, aceasta este o cale importanta de unificare a practicii judiciare, de cele mai multe ori judecatorii aflati in minoritate achiesand la opinia juridica exprimata de judecatorii cu opinie majoritara.

Legat de acest aspect trebuie mentionat faptul ca, incepand cu 01.02.2021 a fost operationalizat Compartimentul pentru studiul si unificarea jurisprudentei, eveniment ce s-a inscris in eforturile Inaltei Curti de Casatie si Justitie de asigurare la cel mai inalt nivel a functiei constitutionale referitoare la unificarea jurisprudentei, inclusiv prin mecanisme de prevenire a aparitiei situatiei de practica neunitara.

De asemenea, tot in cursul anului 2021 a fost creat un Registru de jurisprudenta pe materii, care este intocmit de compartimentul amintit mai sus, pe baza fiselor de jurisprudenta elaborate de completurile de judecata ale sectiilor, in care se regasesc hotararile judecatoresti prin care a fost dezlegate probleme de drept relevante pentru fiecare sectie. Acest compartiment a fost completat cu un numar mai mare de posturi, urmand ca in viitor schema sa fie completata in mod efectiv cu un numar sporit de magistrati-asistenti, dar si de grefieri.

Pe viitor, pe masura ce acest compartiment va fi incadrat cu un numar suficient de magistrati-asistenti, ar putea sa fie desfasurate activitati nu doar privind studiul si unificarea jurisprudentei, ci si activitati ce vizeaza analiza constitutionalitatii legilor inainte de promulgare si prezentarea catre conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a unor eventuale situatii in care s-ar impune sesizarea Curtii Constitutionale.

Totodata, o modalitate importanta de unificare a practicii judiciare este aceea prin care se face cunoscuta practica judiciara a formatiunilor de judecata din cadrul inaltei Curti de Casatie si Justitie tuturor celorlalte instante dar si tuturor persoanelor interesate prin punerea la dispozitia acestora a hotararilor de speta, anonimizate, pe materii si domenii de activitate, astfel incat atat instantele, cat si justitiabilii sau potentialii justitiabili pot sa cunoasca practica judiciara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in toate domeniile de competenta si in ce priveste toate formatiunile de judecata.

De asemenea, asa dupa cum s-a aratat mai sus, trebuie folosita in mod corespunzator reteaua pentru unificarea jurisprudentei.

In vederea garantarii principiului transparentei actului de justitie au fost luate o serie de masuri menite sa imbunatateasca si sa asigure gratuitatea accesului publicului la jurisprudenta instantei supreme pentru o mai buna cunoastere a importantei si rolului social al practici judiciare ca izvor de drept.

Astfel, a fost si trebuie continuata publicarea pe pagina de internet a instantei, in cadrul rubricii intitulate 'Biblioteca digitala – jurisprudenta' a intregii jurisprudente a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

De asemenea, trebuie continuata publicarea pe pagina de internet a Buletinului Casatiei, a Buletinului jurisprudentei si a Buletinului jurisprudentei in materia raspunderii disciplinare.

Totodata, in materia recursului in interesul legii si a sesizarilor prealabile trebuie continuata publicarea comunicatelor de presa.

5. In ce priveste situatia spatiilor in care isi desfasoara activitatea Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceasta nu este tocmai cea mai corespunzatoare pentru functionarea unei instante supreme.

Trebuie remarcat faptul ca, de la inceputul anul 2019, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal si-a desfasurat activitatea intr-o alta locatie, situata pe bulevardul Octavian Goga, intr-un spatiu care a oferit conditii mai bune de munca personalului din cadrul acestei sectii, insa acest fapt nu a inlaturat toate inconvenientele legate de lipsa de spatiu pentru locatia din strada Batistei nr. 25.

La inceputul anului 2023 a fost emis un Ordin al Ministrului Dezvoltarii si Lucrarilor Publice (nr. 17/05.01.2023) prin care a fost aprobata o investitie pentru locatia din strada Batistei, nr. 25, iar cel mai probabil in cursul acestui an vor incepe lucrarile de modernizare la acest imobil, urmand ca la final sa se rezolve intr-o buna masura problemele legate de inadecvarea spatiului in care isi desfasoara in prezent activitatea instanta suprema.


Redam un fragment din proiectul judecatoarei Carmen Popoiag:


„Propuneri pentru imbunatatirea activitatii manageriale a Inaltei Curti


Pentru a putea vorbi despre un serviciu public de justitie de calitate, pornim de la principiile cu caracter general, pe care trebuie sa le respecte orice serviciu furnizat publicului, si de la principiile ce guverneaza exclusiv serviciul de justitie.

In acest sens, avem in vedere principiile celor patru 'e' (eficienta, eficacitate, economicitate, etica) si cei trei 'i' (independenta, impartialitate, integritate).

Prezentul proiect presupune corelarea obiectivelor asumate cu acelea ale presedintelui Inaltei Curti, cu cele cuprinse in Strategia de reforma a sistemului judiciar 2022-2025, in Strategia de comunicare unitara la nivelul sistemului judiciar, urmarind un model de management integrat. La acest model bazat pe ierarhie si indicatori de evaluare a performantei se adauga modelul relational bazat pe coordonare, managerului revenindu-i rolul de a coordona sistemul de relatii dintre toate categoriile de personal din Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru o activitate coerenta, eficienta si transparenta.

Obiectivele generale avute in vedere de prezentul demers, de asigurare a independentei, a eficientei si calitatii actului de justitie, a accesului la justitie, orientate spre justitiabil, dar si de intarire a valorilor care sustin apararea si consolidarea statutului de judecator al instantei supreme, independenta, integritatea si impartialitatea judecatorilor, sunt concepute in corelatie cu directii de actiune si vizeaza eficientizarea actului de justitie, celeritatea procedurilor, procesul echitabil, practica judiciara unitara, consolidarea capacitatii administrative a Curtii, calitatea hotararilor si alte obiective specifice.

Pe de alta parte, din punct de vedere al managementului organizational, am in vedere si obiective si masuri concrete pentru realizarea acestora, precum cele vizand asigurarea comunicarii eficiente, perfectionarii, antrenarii si motivarii personalului.

Obiectiv 1 – Apararea si consolidarea statutului de judecator al Inaltei Curti

Adoptarea recenta a noilor legi ale justitiei, dar si elaborarea Strategici de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 asigura cadrul general adecvat pentru garantarea si respectarea independentei, a integritatii, impartialitatii judecatorilor, a asigurarii functionarii eficiente si transparente a ICCJ, concomitent cu respectarea separatiei, echilibrului si cooperarii loiale dintre puterea judecatoreasca si celelalte puteri ale statului. Este imperios necesara apararea si consolidarea statutului de judecator al instantei supreme prin implementarea oricaror masuri care conduc la reducerea volumului de activitate, la concentrarea activitatii judecatorilor pe activitatea de judecata, in general, si pe cea de asigurare a practicii judiciare unitare, in special, valorificand experienta altor state UE.

In acelasi timp, sustin intentia presedintelui Inaltei Curti, de a sprijini demersurile CSM de aparare a independentei justitiei si judecatorilor, inclusiv pe aspectele legate de pachetul salarial si de conditiile de pensionare, securitatea financiara a judecatorilor fiind necesara pentru garantarea independentei acestora, dar constituind si o garantie atribuita cetateanului ca a avut parte de o judecata dreapta, corecta si impartiala.

Obiectiv 2 – Unificarea jurisprudentei

Este binecunoscut faptul ca unificarea practicii judiciare constituie un deziderat generat de necesitatea asigurarii securitatii juridice prin evitarea pronuntarii unor hotarari divergente privind probleme identice. Consider ca activitatea de unificare a jurisprudentei este strans legata de managementul informatiei. In opinia mea, procesul de prevenire a practicii neunitare poate fi elaborat si implementat in asa fel incat sa integreze nevoia beneficiarului serviciului justitei de a fi informat cu privire la jurisprudenta asumata unitar de catre corpul de judecatori. Pe de alta parte, la nivelul instantei s-au instituit modele de bune practici in cadrul carora procesul de management al informatiei (de colectare, stocare si analiza cu privire la probleme de drept) este conceput astfel incat conduce usor la identificarea situatiilor noi in rezolvarea acestor probleme, anterior producerii unei jurisprudente neunitare. De exemplu, procedura de elaborare a fiselor de jurisprudenta pe materii are ca efect scaderea progresiva a riscului aparitiei unor solutii contrare in spete identice. La nivelul Compartimentului pentru studiul si unificarea jurisprudentei, un rol deosebit il are instituirea mecanismului de semnalare urgenta a sesizarii divergentelor din practica sectiilor sau intre sectiile civile, impunandu-se in interiorul Inaltei Curti continuarea demersurilor de uniformizare a practicii judiciare. In paralel, este imperios necesara marirea schemei de personal a acestui compartiment.

Sustin dezvoltarea bunelor practici, precum si intarirea colaborarii cu instantele de la toate nivelurile de jurisdictie, in contextul propunerii presedintelui ICCJ de creare a Retelei de unificare a practicii judiciare la nivel national. Astfel, la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si la nivelul tuturor Curtilor de Apel vor fi desemnati un numar de judecatori, pe baza acordului prealabil al acestora, atributiile acestora si modul de functionare a Retelei urmand a fi statuate printr-un acord de parteneriat.

De altfel, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni enumera mijloacele, mecanismele de garantare a practicii judiciare unitare / jurisprudentei uniforme – si anume: formale, semiformale si informale, acestea din urma fiind exemplificate prin 'consultarile informale intre judecatori cu scopul de a obtine un consens cu privire la mai multe chestiuni de drept procedural sau de drept pozitiv atunci cand exista divergente in jurisprudenta', mijloace la care au apelat toti judecatorii, de la toate gradele de jurisdictie.

O alta directie de actiune vizeaza folosirea de catre instante a unei proceduri pe cat posibil unitare, in cadrul mecanismului legal de unificare a jurisprudentei, si anume in cadrul sesizarilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, domeniu unde se constata ca, datorita modului de formulare sau de fundamentare de catre instantele de trimitere a cererilor respective, un numar foarte mare de astfel de sesizari sunt respinse ca inadmisibile (in materie nonpenala). Pentru a preveni riscul supraincarcarii rolului completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu sesizari care, de multe ori, sunt respinse ca inadmisibile, optez pentru diseminarea ghidului elaborat de ICCJ (adaptat dupa modelul de sesizare a CJUE de catre instantele nationale), adoptarea unor proceduri standardizate privind sesizarile de pronuntare a unor hotarari prealabile, care sa le fie de un real folos instantelor de trimitere.

Obiectiv 3 – Consolidarea capacitatii institutionale la nivelul Inaltei Curti

Functionarea corespunzatoare a unei instante, in vederea atingerii scopului activitatii judiciare, si anume solutionarea cu celeritate a cauzelor deduse judecatii. Infaptuirea unui act de justitie de calitate presupune, pe langa existenta unui corp de judecatori, de magistrati-asistenti si personal auxiliar de specialitate de elita, adaptarea corespunzatoare a volumului de activitate, precum si asigurarea unei infrastructuri adecvate (sedii corespunzatoare, infrastructura tehnica) si optimizarea accesarii unor baze de date (legislative si jurisprudentiale).

Asa cum am precizat anterior, pentru prevenirea vulnerabilitatilor legate de resursele materiale si umane, se va urmari constant indeplinirea obiectivului cuprins in Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar (consolidarea capacitatii institutionale), realizabil prin asigurarea conditiilor optime de desfasurare a activitatii institutionale, iar in al doilea rand, prin revizuirea competentelor in vederea imbunatatirii eficientei proceselor judiciare desfasurate la nivelul instantei.

Se va pleda in continuare pentru asigurarea unui sediu necesar desfasurarii activitatii in conditii optime, reasezarea competentelor de judecata ale sectiilor ICCJ si adaptarea schemei de personal la noile competente. Cu privire la revizuirea competentelor, se impune, cu prioritate, elaborarea documentelor de analiza incluzand propunerile de modificare a legislatiei privind competentele Inaltei Curti. Acestea vor viza domenii de reglementare ce intra in competenta de solutionare a sectiilor nonpenale, precum: propuneri de modificare a art. 8 din Legea 164/2014, in sensul suprimarii recursului, a art.483 alin.2 din Codul din procedura civila, in sensul suprimarii caii de atac a recursului in cazul raspunderii civile delictuale, a art.94 pct. lit.k) din Codul de procedura civila in sensul cresterii pragului valoric al cererilor evaluabile in bani de competenta de prima instanta a judecatoriei de la 200.000 lei la 500.000 lei. Alte propuneri se refera la litigiile initiate in baza unor acte normative, precum: Legea nr.297/2004 privind piata de capital, Legea audiovizualului nr. 504/2002, Legea-cadru nr. 153/2007 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, Ordonanta de urgenta nr. 194/2002 a Guvernului privind regimul strainilor in Romania, dar si la alte litigii.

Obiectiv 4: Continuarea identificarii si implementarii celor mai bune practici in aplicarea dispozitiilor legale in vederea cresterii eficientei managementului de caz

Acest obiectiv urmareste eficientizarea activitatii fiecarui complet de judecata din cadrul sectiilor instantei, dar si a completurilor de 5 judecatori si a altor formatiuni de judecata.

Un rol important in buna functionare a unui complet de judecata il are echipa judecator-magistrat-asistent-grefier, iar managerilor le revine responsabilitatea crearii cadrului adecvat constituirii echipelor, identificand criteriile de functionalitate a acestora. Pe de alta parte, pledez pentru compatibilitatea intre membrii echipei, dar si pentru necesitatea echilibrarii volumului de activitate prin luarea unor masuri organizatorice. In acest sens, pot fi realizate analize periodice ale climatului organizational si valorificate concluziile acestora, pentru testarea gradului de integrare a membrilor echipei, precum si pentru identificarea eventualelor disfunctionalitati, a cauzelor acestora si a modalitatilor prin care ar putea fi remediate.

Sustin, in contextul gestionarii optime a resurselor umane, mentinerea, la nivelul tuturor completurilor de 3 judecatori, a asigurarii raportului de 1 judecator: 1 magistrat-asistent (implementat de actualul presedinte al instantei), valorizarea echipei judecator-magistrat-asistent-grefier, aceasta procedura de lucru favorizand coeziunea echipei, continuitatea, stabilitatea si deci eficienta acesteia.

Ca manager al completului de judecata, revine judecatorului responsabilitatea de a identifica nevoile, de a imparti atributiile magistratului-asistent si grefierului, de a le verifica lucrarile, dar si de a ii motiva. Aceasta implica o mai mare disponibilitate din partea judecatorului, care trebuie sa aloce timp corespunzator pentru intelegerea de catre magistratul-asistent si grefier a asteptarilor pe care le are de la acestia, dar, mai ales, pentru evaluarea riguroasa a lucrarilor efectuate.

De aceea, consider ca pot fi gasite solutii concrete pentru degrevarea judecatorilor de anumite atributii care pot fi transferate in competenta magistratilor-asistenti sau grefierilor, avand ca scop reducerea reala a volumului de activitate. Nu trebuie abandonate nici propunerile de la nivelul sistemului judiciar, precum: stabilirea volumului optim de munca, pe baza unor fundamentari reale ale acestui volum; gandirea unor scheme de personal corespunzatoare, nu numai prin raportare la numarul efectiv al cauzelor nou intrate intr-o perioada, ci tinand seama si de complexitatea reala a acestora (determinata de cresterea complexitatii raporturilor juridice); reconfigurarea indicatorilor de performanta a activitatii, raportat la situatia reala cu care se confrunta instanta, la volumul efectiv de munca si la resursele umane.

Pe de alta parte, se va continua pe directia asigurarii flexibilitatii activitatii completurilor in gestionarea sedintelor de judecata, cu respectarea dispozitiilor legale si regulamentare.

In cazul activitatii completurilor de 5 judecatori (in materie nonpenala), se va mentine practica de alcatuire a formatiunilor de judecata din magistrati-asistenti si grefieri 'specializati' in aceste completuri care contribuie la realizarea coeziunii acestora. In cadrul completurilor care solutioneaza recusurile in interesul legii si a celor de dezlegare a chestiunilor de drept, raportat la numarul sesizarilor, se vor putea stabili sedinte la un interval lunar. Sedintele vor putea fi desfasurate in sistem de videoconferinta.

In vederea cresterii eficientei managementului de caz, sustin si gasirea celor mai bune metode de reducere a duratei de solutionare a cauzelor si a termenelor de redactare a hotararilor judecatoresti, principala cauza ce trebuie eliminata fiind supraincarcarea rolului instantei supreme, ce aduce atingere celeritatii, dar si calitatii actului de justitie.

Aceste propuneri vizeaza utilizarea unor instrumente ce vor putea conduce la reducerea duratei de solutionare a cauzelor, si anume: stabilirea unui 'birou virtual' al judecatorului si al magistratului-asistent cu privire la dosarele pe care le gestioneaza, crearea unor aplicatii pentru a ii ajuta pe judecatori si pe magistratul-asistent in redactarea hotararilor, automatizarea sarcinilor administrative repetitive ce privesc gestionarea dosarului, facilitarea accesului la baze de date ale instantelor nationale si europene.

Obiectiv 5 – Practicarea unui management bazat pe munca in echipa si angajament

Managementul bazat pe munca in echipa echivaleaza cu incredere, cu discutiile deschise, cu informatiile corecte, cu procesul de comunicare eficient si participarea activa a angajatilor la viata organizatiei, cu impact direct asupra dezvoltarii acesteia. Sustin acest tip de management care acorda o mare atentie atat oamenilor, cat si rezultatelor, care incurajeaza munca in echipa si angajamentul din partea salariatilor.

Acest stil se bazeaza in mare masura pe determinarea angajatilor de a simti ca apartin organizatiei, ca sunt parti ale acesteia, cu rol important in dezvoltarea ei.

De aceea, voi urmari ca relatiile manageriale sa se construiasca pe sprijn si incurajare, sustin crearea unei atmosfere de cooperare, de stimulare a initiativei si creativitatii menbrilor echipei.

Pe de alta parte, sustin sinergia ce are ca efect performanta echipei, prin practicarea relatiilor de management dintre membrii echipei de conducere bazate pe partajarea informatiilor intre acestia. Relatiile dintre vicepresedinte si judecatori vor avea ca premisa respectarea independentei judecatorilor de catre manager, dar si asumarea deciziilor manageriale. Relatiile dintre vicepresedinte si personalul auxiliar de specialitate si celelalte categorii de personal, ca relatii tipice manager-angajati, vor viza motivarea si implicarea angajatilor, crearea climatului organizational optim si respectarea disciplinei regulamentare.

Obiectiv 6 – Continuarea asigurarii eficientei si transparentei actului de conducere

Atat Colegiul de conducere, cat si vicepresedintele trebuie sa urmareasca intotdeauna interesul superior al instantei. Pentru a inlatura divergentele de opinii si a ajunge la consens, fiecare membru al echipei ttebuie sa actioneze cu buna credinta, cu deschidere si flexibilitate. Daca conflictele ce apar au un nivel fie prea ridicat, fie prea scazut, nu pot fi constructive, punctul optim al divergentelor argumentelor prevenind monotonia, stimuland creativitatea, permitand modificarile utile evolutiei organizatiei.

Drept urmare, relatiile dintre vicepresedintele instantei si Colegiul de conducere vor fi caracterizate de incredere si respect, bazate pe recunoastere reciproca a rolurilor, pe angajare intr-un demers onest de negociere atunci cand opiniile exprimate nu converg.

Sustin, de asemenea, asigurarea continuarii practicilor in pregatirea sedintelor de colegiu, fundamentarea, motivarea si implementarea hotararilor Colegiului de conducere, in vederea garantarii transparentei actului de conducere.

Obiectiv 7 – Dezvoltarea culturii organizationale

Intr-o organizatie trebuie sa existe o relatie puternica intre atitudinile angajatului, cultura organizationala, practicile de management in domeniul resurselor umane si performanta organizationala. Indeplinirea acestui obiectiv se va realiza prin sustinerea participarii la seminarii sau programe de dezvoltare personala adresate tuturor judecatorilor, dar si celorlalti membri ai personalului.

Acestea vor avea ca rezultate: constientizarea valorilor instantei si a celor individuale, integrarea lor, constientizarea factorilor care le influenteaza modalitatea de comunicare si relationare, la nivel interpersonal (atitudini si valori personale) sau la nivel de echipa, identificarea propriilor puncte tari si limite, deschiderea catre un feedback onest, catre perspective noi, invatare continua si autodezvoltare, dezvoltarea unor atitudini constructive in relatiile pe care le constituie la locul de munca.

Sustin mentinerea unei culturi organizationale unice, exemplare, care ofera cadrul si limitele pentru comportamentul membrilor organizatiei, prin convingeri, metode de lucru, etica, angajament social, valorile instantei, spirit de echipa, serviciul cu justitiabilii, mediul de lucru, codul vestimentar.

Obiectiv 8 – Procesul de comunicare interna si externa. Colaborare interinstitutionala

Comunicarea manageriala se manifesta la nivel interpersonal si organizational. ea consolideaza structura formala a organizatiei prin canalele formale de comunicare. Sustin comunicarea interpersonala ce faciliteaza interactiunea angajatilor, asigura obtinerea rezultatelor dorite, dar si eficienta comunicarii ce va influenta atitudinea, motivatia si comportamentele colegilor. Cresterea calitatii activitatii instantei implica si cresterea transparentei dinspre interior spre exterior, precum si imbunatatirea continua a relatiilor reciproc avantajoase intre judecatori, magistrati-asistenti, personal auxiliar si utilizatorii sistemului judiciar.

In exteriorul instantei, transparenta este rezultatul felului in care instanta pune la dispozitia publicului informatii specifice sau rapoarte publice si permite sa se observe ce se intampla in instanta, scop in care se vor accentua rolul si responsabilitatea Biroului de Informatii si Relatii cu Publicul. Cel mai eficient mod de transparenta exterioara este realizat prin pagina web a Inaltei Curti care raspunde unor inalte exigente privind rapiditatea accesarii si complexitatea informationala, activitatea instantei fiind vizibila si pe facebook, prin pagina instantei.

Este necesara continuarea asigurarii comunicarii, a informarii publice la nivelul rezonabil de actualitate, prin intretinerea curenta si optima a paginii web a instantei. atat cu privire la jurisprudenta, la dosare, cat si cu privire la informatiile cu caracter public (documente de interes public precum listele de sedinta, publicatiile ICCJ) sau la informatiile media (comunicate/ informari de presa, acreditarea jurnalistilor).

Se va urmari, pe de alta parte, mentinerea comunicarii active cu CSM, INM, Ministerul Justitiei, cu alte autoritati si institutii. De asemenea, se va continua intretinerea colaborarii instantei cu profesionistii din afara instantei, cu alte instante europene, cu organisme interne si internationale. Procesul de comunicare va include adoptarea grilei bazate pe modelul 7C (credibilitatea, contextul, continutul mesajelor, claritatea, continuitatea si consistenta, canalul si consideratia) aplicabila intregului sistem judiciar conform 'Strategiei de comunicare unitara la nivelul sistemului judiciar'.

Implementarea obiectivului va avea ca rezultat asigurarea unei transparente sporite in interiorul si exteriorul instantei, precum si cresterea increderii in sistemul judiciar prin imbunatatirea accesului la justitie (prin sporirea gradului de informare, constientizarea drepturilor cetatenilor si dezvoltarea culturii juridice).

Obiectiv 9 – Dezvoltare profesionala si personala. Dezvoltarea abilitatilor de management al timpului. Evaluarea performantelor

Se vor continua practicile de formare a noilor angajati, in vederea asigurarii unui nivel ridicat de pregatire profesionala si integrare in colectiv (magistratii-asistenti / grefieri debutanti, anterior participarii lor in sedintele de judecata, asista la desfasurarea proceselor, noteaza aspectele esentiale, sunt indrumati de judecatori, de magistratii-asistenti experimentati).

Se va asigura specializarea mai multor grefieri pentru fiecare compartiment / sector de activitate al instantei. In situatia in care din diferite motive (concedii medicale, de odihna, promovari, demisii etc.) compartimente ale instantei raman descoperite, trebuie sa existe posibilitatea practica imediata de inlocuire a grefierilor absenti, fara a afecta substantial activitatea.

Sedintele de pregatire profesionala vor fi desfasurate in continuare periodic si vor fi bazate in principal pe aspectele practice intalnite in activitate, dar sustin si Intalnirile informale. In paralel, se va insista pe participarea la seminarii de dezvoltare personala a angajatilor (organizate la nivelul INM, SNG sau chiar la nivelul ICCJ) care sa permita Insusirea unor tehnici de organizare personala, stabilire si evaluare a prioritatillor, planificare a sarcinilor, identificarea actiunilor pentru utilizarea rationala a timpului, recunoasterea activitatilor care sprijina realizarea obiectivelor, exersarea unor metode si instrumente de management al timpului, dezvoltarea abilitatilor de management al stresului, exersarea stilurilor de rezolvare a conflictelor in cadrul unei echipe si intelegerea rolului de mediator al liderului in acest context, construirea unor relatii bazate pe incredere.

In ceea ce priveste evaluarea performantelor categoriilor de personal activitatea de evaluare a performantelor profesionale se va desfasura in continuare, cu rigoare, conform criteriilor obiective de evaluare si indicatorilor de performanta. Ea are drept scop aprecierea in mod obiectiv a activitatii acestora, in esenta, prin compararea gradului de indeplinire a obiectivelor si a criteriilor de evaluare stabilite pentru o perioada de referinta cu rezultatele obtinute in mod efectiv.

Se impune ca acele criterii generale de evaluare sa vizeze cunostintele si experienta, dar si complexitatea, creativitatea si diversitatea activitatilor, impactul deciziilor, comunicarea, gradul de realizare a atributiilor. La evaluarea activitatii personalului cu functii de conducere se va avea in vedere si modul de indeplinire a atributiilor manageriale, urmarindu-se criteriile generale stabilite prin prevederi legale sau regulamentare.

In aceasta modalitate, fiecare salariat poate cunoaste sansele sale de evolutie in profesie, direct conditionata de propriile performante si rezultatele obtinute. Comunicarea rezultatelor evaluarii performantelor catre intregul personal in aceasta procedura permite stabilirea unei relationari bazate pe un comportament onest si realizarea unui feedback referitor la activitatea administrativ-judiciara derulata intre vicepresedinte-judecatori - magistrati-asistenti - grefleri - alte categorii de personal, care va genera si masurile concrete de imbunatatire a performantelor.

Obiectiv 10 – Motivarea

O activitate manageriala eficienta presupune ca intre echipa de conducere si judecatori, magistrati-asistenti si ceilalti angajati sa existe tot timpul un schimb de informatii cu privire la activitatea desfasurata in cadrul instantei. Pe baza informatiilor primite pot fi luate decizii corespunzatoare privitoare la activitatea instantei, la motivarea personalului sau la comunicarea managerilor cu cei din interiorul instantei sau cu exteriorul acesteia.

Consider ca orice persoana care detine o functie de conducere cunoaste faptul ca fiecare angajat e important pentru succesul activitatii instantei si orice apreciere determina un feedback pozitiv. De aceea, sustin urmatoarele practici: stabilirea obiectivelor la nivelul instantei si implicarea colegilor in atingerea acestora prin planurile fiecarei sectii / fiecarui compartiment in parte, motivarea colectivului in adoptarea si respectarea unui calendar al activitatilor si performantelor propuse pentru activitatea instantei, cresterea responsabilitatii individuale prin mai multa delegare, recunoasterea realizarilor colegilor in mod echitabil, direct proportional cu rolul fiecaruia in instanta.

Pentru a fi motivati, colegii nu au nevoie de aceeasi rasplata, ci de rasplata propriei contributii, aceasta fiiind realizata in principal in cadrul procesului de evaluare.

Desi conducerea instantei nu are la dispozitie metode de stimulare materiala a judecatorilor, a magistratilor-asistenti, a personalului auxiliar de specialitate, a celorlalti angajati, cum ar fi salariile de merit, premiile, un management eficient al instantei se va reflecta in aprecierea performantelor la nivel individual.

Obiectivul se poate realiza prin motivarea pozitiva, prin considerare, responsabilizare, aprecieri pentru performantele realizate, 'mandria' apartenentei la un grup, continutul muncii, dar si prin identificarea si inlaturarea unor surse de insatisfactie (ex. volum de munca inegal intre persoane cu aceeasi calificare), rasplatirea performantelor prin incurajarea participarii la concursurile pentru promovarea in grade sau trepte profesionale superioare sau in functii de conducere.

Obiectiv 11 – Consolidarea relatiei instanta-justitiabil. Procesul de organizare a feedback-ului

Activitatea instantei supreme trebuie sa se concentreze si pe consolidarea relatiei dintre justitie si justitiabil. dintre instanta si justitiabil. Rezultatele activitatii judiciare

trebuie sa fie vizibile, sa fie percepute si evaluate de utilizatorii serviciului judiciar. In acest context, feedback-ul este un instrument foarte eficient de autoreglare a actiunilor, a comportamentelor, de imbunatatire permanenta a actiunilor membrilor si a activitatilor organizatiei. Feedback-ul transmite reactii autentice care la randul lor, implementate eficient in sistemul de management al instantei, au capacitatea de a imbunatati continuu relatia dintre instanta si beneficiarii serviciului judiciar.

Ca masuri concrete de realizare a acestui obiectiv, se recomanda implementarea unor chestionare de evaluare a perceptiei pentru a fi distribuite avocatilor, extinderea formelor de evaluare externa si la alti beneficiari ai serviciului de justitie, dar si elaborarea unei proceduri de evaluare interna, de perceptie cu privire la calitatea managementului instantei in doua etape: dupa un an de mandat si la finalul celor trei ani.

Acestea vor avea ca rezultat cunoasterea modului de percepere de catre cetateni a sistemului judiciar, in vederea luarii masurilor de optimizare, atat a activitatii instantei, cat si a managementului acesteia”.


* Cititi aici proiectul judecatoarei Simona Marcu

* Cititi aici proiectul judecatorului Marian Buda

* Cititi aici proiectul judecatoarei Carmen Popoiag


sursa foto Marcu: Agerpres

Comentarii

# Noul regulament date 17 January 2023 15:53 +77

Noul regulament de ordine interioară votat pe 22.12.2022, de fosta Secție pentru judecători a CSM, din care au făcut parte Marcu și Budă dă posibilitatea șefilor de instanțe să direcționeze după bunul plac dosarele de corupție judecate de completele specializate. Art. 175 al Regulamentului spune că „în termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, președinții curților de apel și ai tribunalelor înaintează Secției pentru judecători a CSM propuneri privind numărul completurilor specializate prevăzute la art 45 alin 2 din legea 304/2022”. „Cauzele de competența acestor completuri aflate pe rol anterior adoptării hotărârii Secției pentru judecători a CSM sunt preluate de completurile prevăzute la art 45 alin 2 din legea 304/2022. În situația în care numărul acestora din urmă completuri este mai mic decât cel anterior, cauzele aflate pe rolul completurilor care nu mai sunt specializate vor fi repartizate potrivit dispozițiilor prezentului regulamen

# DODI date 17 January 2023 16:00 +71

Puteți fi siguri că după o analiză atentă, profesionistă și imparțială a proiectelor va fi ales candidatul cel mai bine pregătit de... SRI. Și astfel, după experiența cotețului CSM, ICCJ să va beneficia un binemeritat iz de... BUDĂ!

# Noul regulament date 17 January 2023 16:00 +54

Art 45 din legea 304 spune că „La curțile de apel și tribunale, în cazul în care prin lege specială se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate, acestea se înființează prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui instanțe.” ICCJ și le constituie singură prin colegiul de conducere la propunerea președintelui (art 21 alin 4). Câte completuri speciale pentru fapte de corupție decide CSM să existe la nivelul fiecărei instanțe, atâtea se fac. După ce CSM stabilește numărul, componența lor efectivă este hotărâtă de președintele instanței, cu avizul colegiul de conducere. Cum noua lege conferă președintelui instanței puteri mai mari, el fiind cel care își alege practic colegiul, din start e clar că în completurile specializate vor ajunge pentru a judeca spețele de corupție doar preferații președintelui instanței. Care președinte e numit de CSM și, dacă vrea să înainteze în grad, depinde de CSM.

# Noul regulament date 17 January 2023 16:05 +53

ÎCCJ a făcut deja modificări și surse din sistem au un exemplu: s-a desființat un complet care ajunsese în pronunțare, dar au repus cauza pe rol pentru complet de divergență. Acum cauza a fost repartizată altui complet tot de doi judecători, care iau de la capăt un dosar care ajunsese practic în pronunțare. Noul ROI încalcă în primul rând principiul continuității. Și la ÎCCJ completurile de 5 judecători se schimbă anual, dar odată investit cu o cauză, un complet de 5 o duce până la capăt. Altfel de fiecare dată judecata ar fi reluată de la capăt. Dacă anul viitor CSM schimbă iar numărul completurilor specializate ale unei instanțe, dosarele celor desființate o iau din nou de la capăt? Fiind un act administrativ, el poate fi atacat în contecios administrativ la Curtea de Apel București (condusă din nou de Lia Savonea) de oricine poate justifica un interes legitim, o vătămare.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 7.02.2023 – Nicusor bantuie din nou prin instante

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva