Proiectul de lege prin care se aduc modificari pensiilor de serviciu ale magistratilor nu are cum sa fie adoptat in forma propusa de Ministerul Muncii. In caz contrar, proiectul de lege va fi declarat neconstitutional de catre CCR.

Lumea Justitiei prezinta avizul dat de Consiliul Legislativ proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiect prin care, asa cum se cunoaste deja, Guvernul condus de Nicolae Ciuca (foto) doreste instituirea unei vechimi minime de 25 de ani doar in magistratura pentru pensionare, reducerea cuantumului pensiilor si chiar recalcularea pensiilor aflate in plata (click aici pentru a citi proiectul de lege si avizul CSM).

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, dar cu observatii, si aducand niste critici serioase anumitor prevederi. Astfel, Consiliul Legislativ atentioneaza Guvernul Romaniei ca anumite modificari la pensiile magistratilor, atat in ceea e priveste cuantumul, cat si in ceea ce priveste conditiile de pensionare incalca principiului securitatii juridice, al neretroactivitatii si al nediscriminarii. In plus, Consiliul Legislativ arata ca modificarile trebuie sa se aplice doar celor care vor intra in magistratura dupa adoptarea proiectului de lege, nu judecatorilor si procurorilor aflati in activitate.

Proiectul de lege a fost adoptat de Guvern in sedinta de miercuri, 28 decembrie 2022, urmand sa intre in dezbaterile parlamentare incepand cu 1 februarie 2023.

Iata cateva fragmente din avizul Consiliului Legislativ (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“Pentru persoanele aflate deja in functie in aceste sisteme, interventiile asupra solutiilor legislative in vigoare, care confirma regimul juridic instituit in urma cu 18 ani prin Legea nr. 303/2004, vor fi de natura sa aduca atingere principiului securitatii juridice, al neretroactivitatii si al nediscriminarii, deoarece prin textele preconizate se intervine atat asupra cuantumului pensiei (chiar si asupra cuantumului pensiei aflate in plata), cat si asupra conditiilor de pensionare.

Astfel, prin stabilirea la art. 211 alin. (1) a conditiei vechimii de 25 de ani, realizata exclusiv in functiile prevazute, persoanele pentru care in prezent este recunoscuta ca fiind vechime in magistratura vechimea juridica realizata prin exercitarea unei alte profesii juridice, si care, la momentul de fata reprezinta un procent foarte mare in instante, parchete sau in sistemele unde activeaza, se afla in sitiatia in care, total imprevizibil, data fiind consecventa legislativa din ultimii 18 ani, nu le va mai fi asimilata vechimea juridica realizata prin exercitarea altor profesii, etapizarea prevazuta la alin. II intinzandu-se pe o perioada foarte scurta si creand, de asemenea, discriminari, chiar intre persoanele care aveau vechime juridica in alte profesii, la data admiterii in magistratura sau a ocuparii functiilor mentionate la art. 211 alin. (1).

Justificarea acordarii pensiei de serviciu doar pentru judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casarie si Justitie si de la Curtea Constitutionala care au o anumita vechime doar in aceste functii este, in mare masura, corecta si corespunde celor statuate de Curtea Constitutionala, dar poate fi aplicata numai pentru viitor si numai pentru persoanele care vor accede la aceste functii dupa intrarea in vigoare a legii, altfel beneficiul pensiei de serviciu va fi doar iluzoriu pentru anumite persoane care au avut o asteptare legitima, data fiind sperantade viata si degradarea capacitatii fizice si intelectuale dupa o anumita varsta.

Orice modificare in regimul pensiilor de serviciu referitoare la categoriile care nu realizeaza deloc sau realizeaza doar o anumita perioada activitati jurisdictionale, va trebui sa fie promovata cu respectarea principiului neretroactivitatii, iar pentru respectarea principiului asteptarii legitime, sa priveasca doar persoanele care ocupa aceste functii dupa intrarea in vigoare a legii.

(…)

Masurile preconizate sunt de natura sa aduca atingere, prin modificarea intempestiva a conditiilor de pensionare si a cuantumului pensiei cuvenit sau aflat in plata, nu doar principiului neretroactivitatii legii, principiului sperantei legitime si principiului (teoriei) drepturilor castigate, ci si prevederilor constitutionale referitoare la independenta justitiei – art. 124 alin. (3) -, in componenta independentei economice a judecatorului (salarii si pensii).

(…)

Cu privire la art. III, in plus fata de cele precizate mai sus, semnalam caracterul discriminatoriu al dispozitiei de recalculare a pensiilor de serviciu in plata, care nu se va aplica tuturor magistratilor, si nici tuturor beneficiarilor de pensii de serviciu acordate in cuantumul prevazut pentru magistrati sau prin asimilare cu magistratii (spre exemplu, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor)”.