Este foarte bine ca romanii s-au solidarizat impotriva Austriei dupa ce aceasta tara ne-a blocat accesul in Schengen, dar solidaritatea romaneasca trebuie dusa la urmatorul nivel: dobandirea suveranitatii nationale. Iar acest lucru poate fi obtinut in primul rand prin revizuirea Constitutiei, afirma avocatul Dan Chitic (foto), cel care luni, 19 decembrie 2022, a publicat proiectul Constitutiei Suveranitatii si Demnitatii Nationale.

Trebuie precizat ca nu este vorba despre o rescriere de la zero a legii fundamentale, ci despre modificarea a 38 de pasaje din Constitutie (din cuprinsul a 23 de articole).

Lustratie pentru serviciile secrete si mutarea unor atributii de la presedinte la Parlament

Este vorba in primul rand despre demilitarizarea serviciilor de informatii, limitarea mandatelor pentru directori si interzicerea ca membrii acestor servicii sa ocupe functii publice timp de 5 ani dupa incetarea calitatii pe care au detinut-o. In ceea ce-l priveste pe presedintele Romaniei, acesta ar trebui sa aiba un mandat de 4 ani, nu de 5, ca in prezent (deci revenirea la situatia din perioada 1991-2003, dinainte de precedenta revizuire a Constitutiei) si, in general, sa-i fie limitate unele prerogative, in favoarea Parlamentului (de exemplu, numirea sefilor de mari parchete). In plus, cei trei judecatori pe care presedintele ii numeste in prezent la Curtea Constitutionala a Romaniei ar trebui sa fie numiti de catre Consiliul Economic si Social, la propunerea societatii civile.

In plus, primul om in stat ar trebui sa-i aiba drept colegi in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii pe presedintii celor doua camere parlamentare. Tot in domeniul apararii, Romania ar trebui sa accepte trupe straine pe teritoriul ei doar cu acceptul prealabil al Parlamentului.

De altfel, la nivel international, proiectul de revizuire a Constitutiei prevede explicit ca Romania se poate retrage din orice tratat in care este sau va fi mmebra.

Accesul mai facil la CCR si puteri sporite pentru Curtea Constitutionala

Tot in ceea ce priveste Curtea Constitutionala a Romaniei, maestrul Chitic propune reducerea numarului de parlamentari necesar pentru atacarea la CCR a acte normative, precum si posibilitatea ca tratatele internationale la care Romania este parte sa poata fi mai usor atacate la instanta de contencios constitutional.

CSM fara procurori si raspundere disciplinara pentru incalcarea deciziilor CCR

In domeniul justitiei, proiectul avocatului Dan Chitic vorbeste despre raspundere disciplinara pentru judecatorii si procurorii care incalca deciziile Curtii Constitutionale – abatere pe care, va amintim, regimul Iohannis-Ciuca-Predoiu a scos-o din noua Lege nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii, acesta ar trebui sa contina doar judecatori, nu si procurori. Numarul judecatorilor va fi sporit de la 9, cat este in prezent, la 15. In plus, nici Procurorul General nu va mai fi membru de drept, arata Chitic.

Familie bazata pe casatoria dintre barbat si femeie

Initiativa de modificare a Constitutiei reia ideea de la referendumul din 2018: acela de a modifica art. 48 alin. 1, in sensul de a inlocui termenul de „soti” cu sintagma „un barbat si o femeie” din definitia casatoriei pe care se intemeiaza familia. De asemenea, proiectul permite incheierea de casatorii religioase independent de cele civile – lucru interzis in prezent de art. 48 alin. 2 din legea fundamentala.

Fara referendum in ziua alegerilor

Nu in ultimul rand, niciun referendum nu poate fi organizat simultan cu alegerile (de orice natura). Avocatul Dan Chitic a explicat pentru Lumea Justitiei ca astfel apare riscul de a fi incalcat secretul votului:

„Caz concret: in 2019, cand a fost referendumul lui Iohannis, am intalnit o sectie in care presedinta comisiei de votare isi anunta in gura mare colega care se ocupa de oferirea buletinelor de vot: 'Doar pentru alegeri!' Ceea ce permitea ca toata lumea din incapere sa afle ca persoana respectiva boicota referendumul. Or, asa ceva incalca secretul votului”.

Amintim ca exista mai multe decizii prin care CCR a spus ca nu este nimic in neregula cu organizarea unui referendum simultan cu alegerile, cata vreme Constitutia nu interzice acest lucru.

Interzicerea vaccinarii obligatorii cu substante experimentale

Chiar daca nu o formuleaza explicit, proiectul de Constitutie interzice obligativitatea vaccinarii. Dar nu a vaccinarii, in general, ci doar a inocularii de substante experimentale. Desigur, reactia vine la ceea ce s-a intamplat in pandemie, cand romanii au fost constransi sa se lase vaccinati cu seruri care in mod normal ar fi trebuit sa fie testate timp de ani intregi.

Inainte de a va lasa sa cititi proiectul de modificare a celor 22 de articole, redam postarea de pe Facebook prin care avocatul Dan Chitic isi anunta demersul:

„La 33 de ani de la Revolutie, ultima solutie, o noua Constitutie!

Acum, la 10 zile de la umilinta istorica la care a fost supusa Romania si dupa 20 de ani de la ultima revizuire, este evident ca dezastrul actual in care se gaseste societatea romaneasca, pauperizarea, abuzul si umilinta la care este supus cetateanul roman, ba chiar si statutul de colonie impus din exterior prin intermediul unei clase politice inepte si tradatoare, toate au o cauza primara, o cauza a tuturor cauzelor: Constitutia!

Incoerentele si lipsurile Constitutiei sunt cele care au permis cedarea suveranitatii nationale, cedare care a constat in instrainarea pe nimic a resurselor si bogatiilor noastre, incalcarea drepturilor noastre fundamentale, abuzul de putere al presedintilor, legiferarea antinationala realizata de toate guvernele ultimelor decenii in baza unei 'delegari legislative' abuzive si renuntarea la interesul national in favoarea intereselor super-puterilor nationale si supra-nationale.

Actuala Constitutie a fost conceputa in 2003 sa fie o constitutie a 'integrarii euroatlantice', o integrare care s-a realizat cu orice pret, din genunchi, cu pretul renuntarii la apararea intereselor noastre legitime, a demnitatii noastre, a suveranitatii nationale.

Acum, dupa 20 de ani, cand suntem deja membri (de mana a doua, din pacate) in aliantele euroatlantice in care speram cu buna-credinta sa ne integram in 2003, dupa ce am platit un pret greu pentru intrarea in 'familia euro-atlantica' cedand resurse, bogatii si, mai ales, suveranitate, a venit vremea sa readucem in prim-plan interesul national, interesul cetateanului roman.

Pentru aceste motive, noi, cei din Coalitia Pentru Natiune, lansam proiectul unei revizuiri ample a Constitutiei, un proiect menit sa transforme Constitutia Integrarii Euro-Atlantice din 2003 in Constitutia Suveranitatii, in Constitutia Demnitatii Nationale recastigate in 2023, fara ca aceasta sa insemne parasirea aliantelor din care acum facem parte la nivel international.

In acest scop, principalele masuri pe care le avem in vedere sunt:

- Interzicerea totala a extradarii cetatenilor romani;

- Interzicerea supunerii cetatenilor romani la orice fel de tratamente experimentale;

- Interzicerea accesului la functiile publice numite si alese a oamenilor din 'Sistem' pe o perioada de 5 ani de la incetarea calitatii pe care au detinut-o;

- Reglementarea constitutionala a familiei traditionale bazate pe casatoria liber consimtita intre un barbat si o femeie;

- Reducerea mandatului presedintelui de la 5 ani la 4 ani;

- Limitarea puterilor Presedintelui in favoarea Parlamentului;

- Limitarea stricta a delegarii legislative a Guvernului;

- Interzicerea reglementarii desfiintarii, instrainarii sau concesionarii bunurilor aflate in proprietate publica prin ordonante de urgenta;

- Limitarea in timp a functiilor publice numite;

- Demilitarizarea serviciilor secrete;

- Acceptarea pe teritoriul national pe timp de pace a unor trupe straine doar dupa obtinerea acordului prealabil al Parlamentului;

- Introducerea in CSAT a sefilor celor doua camere ale Parlamentului;

- Limitarea in timp a mandatului sefilor serviciilor secrete;

- Obligarea actualizarii redeventelor datorate pentru contractele de concesiune la nivelul preturilor practicate la nivel european din cinci in cinci ani;

- Participarea Romaniei in organismele si aliantele internationale din care face parte cu respectarea Constitutiei Romaniei si in interesul superior si suveran al poporului roman;

- Stabilirea ca principiu constitutional a faptului ca aderarea, ratificarea revizuirii tratatelor constitutive si retragerea Romaniei din Organismele si Aliantele internationale se face doar prin lege adoptata prin decizia suverana a poporului roman exprimata prin referendum;

- Controlul anual strict realizat de catre Curtea de conturi asupra resurselor publice;

- Numirea a trei judecatori la Curtea Constitutionala de catre Consiliul Economic si Social la propunerea societatii civile;

- Facilitarea controlului de constitutionalitate prin reducerea numarului de deputati si senatori care pot sesiza CCR, precum si includerea ordonantelor printre actele normative a caror constitutionalitate poate fi oricand cercetata la cererea parlamentarilor;

- Extinderea controlului de constitutionalitate asupra tratatelor deja ratificate.

Prin masurile punctuale propuse prin actualul proiect de revizuire a Constitutiei, nu s-a urmarit schimbarea arhitecturii institutionale a statului roman (lucru care ar necesita o mult mai ampla revizuire sau chiar o noua Constitutie), ci repararea numeroaselor probleme punctuale care au cauzat marasmul societatii romanesti aflate sub imperiul Constitutiilor 1991 si respectiv 2003.

Prezentele propuneri de modificare a Constitutiei sunt de natura a transforma Romania dintr-o republica 'semi-prezidentiala' intr-una 'semi-parlamentara' in care, desi Presedintele Romaniei continua sa fie ales in mod direct de catre popor, Parlamentul, ca organ reprezentativ prin care poporul roman isi exercita suveranitatea, va dobandi rolul preeminent in statul roman. Totodata, limitarea posibilitatii de a delega atributiuni legislative Executivului, fapt ce va avea ca efect direct restrangerea dreptului Executivului de a emite ordonante si ordonante de urgenta, este de natura a consolida separarea puterilor in stat si intareste rolul de legiuitor al Parlamentului si, in acelasi timp, ii confera un rol sporit in controlul activitatii executivului.

Nu in ultimul rand, demilitarizarea serviciilor de informatii, interzicerea participarii la viata politica a persoanelor care au facut parte din 'sistem', limitarea in timp a duratei functiilor publice numite (toate inspirate direct din reglementari fundamentale ale partenerului strategic SUA), precum si controlul strict anual obligatoriu al Curtii de Conturi asupra resurselor publice, toate sunt masuri strict necesare de transparentizare, normalizare si democratizare a societatii romanesti.

Dupa 20 de ani, Constitutia 2023 va trebui sa readuca poporului roman demnitate, dreptate si puterea de a spera. De aceea, cetateanul roman – destinatarul si beneficiarul final al acestui proiect – este chemat sa analizeze si sa dezbata propunerile noastre, sa comenteze si sa corecteze articolele propuse de noi.

De aceea, incepand de azi, 19 Decembrie 2022, vom lansa un grup de discutii si comentarii, acolo unde sunt chemate toate fortele politice si apolitice, parlamentare sau neparlamentare, toti cetatenii sa isi exprime opiniile si sa faca noi propuneri de modificare daca vor fi considerate necesare. Observatiile vor trebui sa fie facute pe un formular pe care il vom pune la dispozitie pe grupul https://t.me/+W-oH4Yyxi9pjNTE0.

Totodata, chemam toti specialistii in drept constitutional sa isi exprime opiniile avizate si sa se implice activ in aceasta dezbatere publica ce va dura pana spre mijlocul lunii Februarie.

De aceea, de azi incepand, Constitutia Suveranitatii nu mai este doar proiectul propus de Coalitia Pentru Natiune, ci va fi proiectul intregii societati, al tuturor celor care se vor implica in dezbateri si in strangerea de semnaturi in temeiul art. 150 din Constitutie.

Chemam pe aceasta cale toate fortele patriotice si suveraniste, politice sau apolitice, parlamentare sau neparlamentare, sa se alature acestui enorm efort de a aduce schimbarea pe care ne-o dorim toti, schimbarea in bine a societatii romanesti la care inca mai speram.

Vor fi necesare 500.000 de semnaturi... un numar imens, dar nu imposibil de strans! Caci trebuie sa intelegem ca doar noi, cetatenii, putem forta schimbarea, si asta pentru simplul motiv ca in Parlament nu avem 'o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor' care sa fie suficient de patrioti pentru a promova aceste modificari strict necesare pe care trebuie sa le aducem Constitutiei.

Revizuirea Constitutiei este o provocare imensa pentru societatea romaneasca. Dar aceasta provocare trebuie acceptata si asumata, caci modificarile trebuie sa se produca pana la alegerile Prezidentiale din 2024, atunci cand Presedintele ales va trebui sa isi inceapa mandatul de 4 ani, mandat pe care va trebui sa il termine in acelasi an cu terminarea mandatelor parlamentarilor alesi in viitorul Parlament, in 2028.

Da, este o fereastra de oportunitate istorica pe care nu avem dreptul sa o ignoram! De aceea, va rog pe toti cei care iubiti sincer aceasta tara ca, dincolo de orice mandrie sau tresarire de orgoliu, dincolo de firestile simpatii sau antipatii personale, sa va implicati in acest proiect si sa va organizati pentru a putea strange numarul imens de semnaturi necesar pentru revizuirea Constitutiei.

Hai sa le aratam ca puterea este intr-adevar a poporului!

Hai sa stabilim noi, poporul, cum vrem sa fie Romania noastra: o Romanie demna si suverana!

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

#PentruNatiune

#RedamRomaniaRomanilor:

#UltimaSolutieONouaConstitutie!

Cititi in extenso modificarile aduse Constitutiei la https://t.me/DanMVChiticNecenzurat/1879”.

Prezentam propunerile de modificare a articolelor din Constitutie, precum si textele actuale (vezi facsimil):

1. abrogarea art. 19 alin. 2, astfel incat expulzarea romanilor sa fie interzisa universal: „Prin derogare de la prevederile alineatului (1) (n.r. „Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania”), cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate”;

2. completarea art. 22 alin. 2, pentru interzicerea vaccinarii experimentale (textul actual este cel de pana la partea subliniata): „Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman, degradant sau experimental. Tratamentele medicale experimentale sunt posibile doar cu consimtamantul complet si onest informat”;

3. completarea art. 40 alin. 3, pentru lustratia in serviciile secrete: „Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii nationali sau europeni, membrii activi ai armatei, ai serviciilor de informatii, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. Aceste categoriile profesionale nu pot face parte din partide politice si nu pot detine functii publice numite sau alese pentru o perioada de 5 ani de la incetarea exercitarii acestor functii”;

- textul actual: „Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica”;

4. modificarea art. 48 alin. 1 si 2 privind familia:

„(1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre un barbat si o femeie, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.

(2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata si fara a fi incheiata casatoria civila”;

- textul actual:

„(1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.

(2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila”;

5. adaugarea unei noi litere la art. 65 alin. 2 (pentru ca sefii de mari parchete sa fie numiti de plenul reunit al Parlamentului):

„l) Desemneaza Procurorul General al Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Procurorii Sefi ai Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism”;

6. modificarea art. 75 alin. 2 (inlocuirea adoptarii tacite a proiectelor de legi cu respingerea tacita): „Prima Camera sesizata se pronunta in termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. In cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost respinse”;

- textul actual: „Prima Camera sesizata se pronunta in termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. In cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate”;

7. modificarea art. 83 alin. 1 privind revenirea la mandatul prezidential de 4 ani: „Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului”;

8. adaugarea art. 90 alin. 2 privind interzicerea referendumurilor simultan cu alegerile: „Niciun fel de referendum nu poate fi organizat simultan cu alegerile, indiferent de natura acestora”;

9. modificarea art. 94 lit. b, prin introducerea avizului obligatoriu al Parlamentului in procesul de inaintare in grade militare de catre presedinte: „acorda gradele de maresal, de general si de amiral numai cu avizul conform al comisiilor de specialitate ale Parlamentului”;

- textul actual: „acorda gradele de maresal, de general si de amiral”;

10. modificarea art. 108 alin. 2 si 3, pentru limitarea domeniului de aplicare a ordonantelor (simple si de urgenta) si a hotararilor de Guvern:

„(2) Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. Prin hotarari de guvern nu se poate modifica sau adauga la continutul normei primare care ordona emiterea hotararii.

(3) Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta si pot reglementa exclusiv in domeniul rezervat legilor ordinare”;

- textul actual:

„(2) Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor.

(3) Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta”;

11. modificarea art. 115 alin. 3, 5 si 6 privind procedura de emitere a ordonantelor:

„(3) Ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei. (...)

„(5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Camera sesizata se pronunta de urgenta asupra ordonantei, aceasta fiind trimisa celeilalte Camere care decide de asemenea in procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1). Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei de urgenta. Daca in termen de cel mult 90 de zile de la adoptarea de catre prima camera sesizata camera decizionala nu se pronunta asupra ordonantei de urgenta, aceasta este considerata respinsa.

(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica si nici de desfiintare, instrainare sau concesionare a unor bunuri aflate in proprietate publica”;

- textul actual:

„(3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei. (...)

(5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea in procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la Art. 76 alineatul (1).

(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica”;

12. adaugarea alineatului 3 la articolul 116 pentru limitarea la cate doua mandate de 4 ani a functiilor publice obtinute fara concurs:

„(3) Functiile publice numite, sau functiile si calitatile pentru care se realizeaza desemnare directa, pentru care nu se organizeaza concurs, pot fi ocupate pentru un mandat de maxim 4 ani care poate fi reinnoit o singura data, daca nu este prevazut o alta durata a mandatului sau a numarului de mandate prin prezenta Constitutie”;

13. modificarea art. 118 alin. 4 si 5 pentru demilitarizarea serviciilor secrete, precum si pentru permisiunea prezentei armatelor straine in Romania doar cu aprobarea Parlamentului:

„(4) Serviciile de informatii si cele asimilate acestora se organizeaza exclusiv in sistem civil, in conditiile legii. Organizarea de activitati militare sau paramilitare in afara unei autoritati statale este interzisa.

(5) Pe timp de pace, pe teritoriul Romaniei pot intra, stationa, desfasura operatiuni sau trece trupe straine numai cu acordul prealabil al Parlamentului si in conditiile legii sau ale tratatelor internationale la care Romania este parte”;

- textul actual:

„(4) Organizarea de activitati militare sau paramilitare in afara unei autoritati statale este interzisa.

(5) Pe teritoriul Romaniei pot intra, stationa, desfasura operatiuni sau trece trupe straine numai in conditiile legii sau ale tratatelor internationale la care Romania este parte”;

14. introducerea art. 119 alin. 2 pentru completarea componentei CSAT cu presedintii de camere parlamentare:

„Din Consiliul Suprem de Aparare a Tarii fac parte de drept presedintele, primul ministru, presedintii celor doua camere ale Parlamentului, ministrul apararii, ministrul justitiei si sefii serviciilor de informatii. Sefii serviciilor de informatii sunt desemnati pentru o perioada de 4 ani in sedinta comuna a Parlamentului”;

15. modificarea art. 133 alin. 2 lit. a) si c), prin eliminarea din CSM a procurorilor (ca membri alesi) si a Procurorului General (ca membru de drept):

„Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:

a) 15 judecatori care sunt alesi in adunarile generale ale judecatorilor si validati de Senat; (...)

c) ministrul justitiei si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie”;

- textul actual:

„Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:

a) 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori;

b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile in plen;

c) ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”;

16. modificarea art. 133 alin. 3, pentru interzicerea explicita a interimatului in functia de presedinte al CSM: „Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit in niciun fel, dintre magistratii prevazuti la alineatul (2) litera a)”;

- textul actual: „Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit, dintre magistratii prevazuti la alineatul (2) litera a)”;

17. modificarea art. 136 alin. 4 pentru stabilirea felului in care vor fi calculate redeventele: „Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica. Redeventele datorate pentru contractele de concesiune se vor actualiza la nivelul preturilor practicate in Uniunea Europeana din cinci in cinci ani”;

- textul actual: „Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica”;

18. modificarea art. 140 alin. 3 pentru obligarea Curtii de Conturi sa raporteze anual situatia gestionarii resurselor publice: „Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza Parlamentului cel putin o data pe an cele constatate. Raportul este public”;

- textul actual: „La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate”;

19. modificarea art. 142 alin. 3 pentru mutarea celor trei judecatori CCR numiti de presedinte in atributiile CES: „Trei judecatori sunt numiti de Consiliul Economic si Social la propunerea societatii civile, a sindicatelor si a patronatelor, trei de Camera Deputatilor si trei de Senat”;

- textul actual: „Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei”;

20. modificarea art. 146 lit. a)-d), pentru simplificarea mecanismului de sesizare a CCR:

„Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 20 de deputati sau de cel putin 10 senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 20 de deputati sau de cel putin 10 senatori;

c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 20 de deputati sau de cel putin 10 senatori;

d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului sau de un numar de cel putin 20 de deputati sau de cel putin 10 senatori”;

- textul actual:

„Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului”;

21. modificarea art. 147 alin. 3-4 pentru clarificarea aplicabilitatii deciziilor CCR si pentru relaxarea mecanismului de atacare a CCR a tratatelor internationale la care Romania este parte:

„(3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatata potrivit Articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate pe aceleasi temeiuri de fapt si de drept. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.

(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor, precum si pentru toata durata in care actul sau fragmentul din actul normativ declarat neconstitutional a produs efecte”;

- textul actual:

„(3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatata potrivit Art.ui 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.

(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”;

22. introducerea alin. 5 la art. 147 pentru sanctioarea disciplinara a nerespectarea deciziilor CCR de catre judecatori si procurori: „Nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale de catre judecatori si procurori constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza in conditii stabilite prin lege organica”;

23. modificarea art. 148 si 149 pentru obligativitatea ca politica externa sa fie dusa in interesul national:

„Titlul VI - Participarea Romaniei in organisme si aliante internationale

Art. 148 - Suprematia Constitutiei si a interesului suveran al poporului in derularea relatiilor internationale

Romania isi indeplineste intocmai si cu buna credinta angajamentele luate si obligatiile care ii revin conform Tratatelor Constitutive ale organismelor si aliantelor internationale la care a aderat, cu respectarea Constitutiei Romaniei si in interesul superior si suveran al poporului roman.

Art. 149 - Aderarea, ratificarea revizuirii tratatelor constitutive si retragerea Romaniei din organismele si aliantele internationale

(1) Romania poate adera la organisme si aliante internationale, poate ratifica revizuirea tratatelor constitutive sau se poate retrage din organismele si aliantele internationale din care face parte prin lege adoptata prin decizia suverana a poporului roman exprimata prin referendum.

(2) Referendumul pentru aderarea, ratificarea modificarii tratatelor constitutive sau retragerea din Organismele si Aliantele din care Romania face parte poate fi initiat de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, sau de catre un numar de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta si exercita dreptul prevazut in prezentul articol trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

(3) Proiectul de lege prin care se prevede aderarea, ratificarea modificarii tratatelor constitutive sau retragerea din Organismele si Aliantele din care Romania face parte se adopta de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.

(4) Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.

(5) Legea de aderare la organismele si aliantele internationale, de ratificare a revizuirii tratatelor constitutive ale acestora sau de retragere din organismele si aliantele din care Romania face parte este adoptata dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire si va intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Curtii Constitutionale de confirmare a rezultatelor referendumului.

(6) Respingerea prin referendum a ratificarii Tratatelor constitutive revizuite ale organizatiilor si aliantelor la care Romania este parte are ca efect retragerea Romaniei din acele Organizatii sau Aliante internationale”;

- textul actual:

„TITLUL VI – Integrarea euroatlantica

Art. 148 – Integrarea in Uniunea Europeana

(1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si al exercitarii in comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.

(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2).

(5) Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene”.