„Nu-i asa ca voi, cei de la SRI, nu incalcati legea?” Asa s-ar putea intitula cea mai recenta actiune intreprinsa de catre presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Corina Corbu (foto), cu privire la Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor care functioneaza in cadrul Serviciului Roman de Informatii. Pe scurt: prevalandu-se de pandemia de coronavirus, sefa ICCJ nu s-a mai deranjat sa mearga personal la SRI, ca sa controleze felul in care functioneaza CNIC, ci s-a multumit sa trimita un simplu chestionar. Da, ati citit bine: cea mai importanta judecatoare din Romania a inteles sa-si indeplineasca o obligatie legala de control lasandu-l pe cel controlat sa se verifice singur.

Vineri, 14 august 2020, ICCJ a publicat raportul realizat in urma controlului semestrial impus de catre Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Mai exact, Legea 304/2004 prevede ca presedintele instantei supreme este obligat ca cel putin de doua ori pe an sa verifice modul in care SRI, prin CNIC, pune in aplicare supravegherile tehnice realizate de catre procurori si politisti judiciari. Ori de cate ori are ocazia, SRI se jura cat il tin rarunchii ca CNIC se ocupa strict cu aspectele tehnice ale interceptarilor (durata, calitatea, securitatea datelor, concordanta cu mandatul etc.) si nicidecum cu continutul efectiv al convorbirilor inregistrate.

Data trecuta (in ianuarie 2020), Lumea Justitiei v-a prezentat in detaliu scandaloasa esenta a problemei: faptul ca CNIC functioneaza ilegal, iar presedinta ICCJ Corina Corbu nu a scos nici cel mai mic sunet de revolta in legatura cu aceasta revoltatoare realitate (click aici pentru a citi). Fara sa intram prea mult in detalii, amintim doar ca Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor nu are o lege de infiintare, el functionand doar in baza hotararii secrete a CSAT nr. 17/2005, pe care nimeni nu s-a deranjat sa o desecretizeze si sa o publice nici pana in momentul de fata. Repetam: in baza unei hotarari a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, iar nu in baza unei legi, asa cum dicteaza Constitutia. Mai spunem doar ca in 2016, Raluca Pruna (ministresa Justitiei din guvernul Dacian Ciolos) a facut o manevra ca de alba-neagra atunci cand a emis OUG nr. 6/2016, astfel incat sa para ca CNIC exista inca din 1992, de cand a aparut Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI.

Revenind la Corina Corbu, trebuie sa remarcam ca nici in ianuarie, nici acum ea nu a luat atitudine impotriva caracterului ilegal al CNIC. Totusi, de data aceasta sefa ICCJ a facut-o chiar mai lata decat in urma cu sapte luni. Mai exact, invocand ca pretext pandemia de COVID-19, Corbu a scris in raport ca a controlat Serviciul Roman de Informatii doar trimitandu-i niste chestionare. Adica SRI s-a verificat pe sine insusi, a constatat ca totul este lapte si miere, apoi i-a trimis chestionarele celei pe care legea o obliga sa controleze principalul serviciu secret din Romania. Amintim ca data trecuta, presedinta ICCJ s-a deplasat personal la sediile CNIC si ale marilor parchete (vezi facsimil).

Inainte sa va prezentam principalul pasaj din actualul raport, remarcam ca presedinta instantei supreme nu mentioneaza nimic despre eliminarea unui risc enorm semnalat in luna ianuarie 2020 – si anume faptul ca „eventualele vulnerabilitati in procedura de punere in executare a masurilor de supraveghere ar putea fi generate de posibile erori materiale in gestionarea sistemului, cu referire concreta la introducerea in sistemele informatice a unor date gresite care pot afecta activitatea de interceptare (de exemplu: introducerea gresita a datelor din actul de autorizare, precum numarul de telefon, operatorul de comunicatii ori, desi datele sunt corect introduse, in perioada de valabilitate a actului de autorizare, detinatorul numarului de telefon supus interceptarii isi schimba operatorul de comunicatii etc)”. Mai pe romaneste: riscul ca SRI sa intercepteze „din greseala” alt numar decat cel indicat in mandatele judecatoresti.

Incheiem, constatand cu amaraciune ca istoria se repeta. Daca pana acum cativa ani am privit socati cum deputatul Georgian Pop si alti presedinti ai Comisiei parlamentare de control al SRI acceptau ca Serviciul Roman de Informatii sa se verifice pe sine insusi, iar apoi sa trimita rezultatele verificarilor catre comisia parlamentara (si atat), iata ca acum aceeasi meteahna a cuprins Inalta Curte de Casatie si Justitie – singura instanta mentionata nominal de Constitutia Romaniei.

Redam fragmentul din raportul ICCJ privind verificarea SRI:

„Pentru a se asigura contextul complementar si non-repetitiv al verificarilor efectuate de catre presedintele Inaltei Curti si, avand in vedere si contextul creat de pandemia de COVID-19, prezentele verificari au avut drept obiective principale evaluarea modului de functionare in concret a aplicatiilor informatice folosite in legatura cu activitatea Centrului National pentru Interceptarea Comunicatiilor, separarea si administrarea autonoma de catre organele de urmarire penala a fluxurilor de date generate de punerea in aplicare a unor masuri de supraveghere tehnica si asigurarea securitatii acestuia (din punct de vedere al garantarii securitatii informatice a sistemelor, a prevenirii posibilitatii intervenirii unor erori umane in gestionarea acestora, a folosirii unor mecanisme informatice automatizate de preventie si din perspectiva formarii continue a personalului implicat), precum si stabilitatea si respectarea cadrului legal, primar si derivat, care reglementeaza organizarea generala a acestor activitati tehnico-judiciare. In cadrul verificarilor care vor privi semestrul al doilea 2020 urmeaza a se reexamina in mod direct modul de organizare si de functionare a structurilor specializate si a Centrului, care au facut obiectul raportului precedent, prin vizite desfasurate la sediul Centrului si la sediile celor trei mari unitati de parchet mentionate.

E. CONSTATARILE VERIFICARII

Avand in vedere aspectele constatate anterior, datele furnizate prin chestionarele transmise Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Serviciului Roman de Informatii, din cadrul caruia isi desfasoara activitatea Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, precum si dispozitiile legale incidente in materie, au rezultat urmatoarele: (...)”.

* Cititi aici intregul raport de control