Procurorii care doresc sa ajunga la DNA sau la DIICOT – parchete conduse in prezent de procurorii Crin Nicu Bologa (foto 1), respectiv Oana Daniela Patu (foto 2) – vor fi nevoiti sa aiba 10 ani de vechime efectiva in functii de procuror sau judecator – nu 8 ani, ca acum. Asta prevede noua Lege privind organizarea judiciara, propusa de catre ministrul Catalin Predoiu, lansata in dezbatere publica miercuri, 22 iunie 2022.

---

Mai exact, proiectul lui Predoiu specifica faptul ca in calculul vechimii nu vor intra cei doi ani in care procurorul sau judecatorul a fost student la Institutul National al Magistraturii (INM). O precizare care in actuala Lege 304/2004 privind organizarea judiciara nu se regaseste.

Prezentam pasajele din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara referitoare la numirile la DIICOT si DNA:

- art. 79^1 alin. 3: „Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigarea a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de catre comisia constituita in acest scop”;

- art. 87 alin. 2: „Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

Redam forma propusa de ministrul Justitiei in noua Lege privind organizarea judiciara:

- art. 86 alin. 2: „Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigarea a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar in ultimi 3 ani, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs. Concursul se organizeaza potrivit dispozitiilor prezentei legi si regulamentului aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul conform al Sectiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. La calcularea conditiei minime de vechime pentru a participa la concurs nu se ia in considerare perioada in care procurorul a avut calitatea de auditor de justitie”;

- art. 94. alin. 2 (pentru DNA): „Dispozitiile art. 86 alin. (2) – (17) si 87 se aplica in mod corespunzator”.

 

Lumea Justitiei prezinta in continuare alte prevederi din noua Lege privind organizarea judiciara, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului.

DNA si DIICOT nu mai trebuie sa dea raportul la CSM

O alta schimbare in ceea ce priveste DNA si DIICOT in noua Lege privind organizarea judiciara se refera la raportul de activitate. Concret, spre deosebire de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, caruia ii pastreaza obligatia de a le prezenta raportul anual de activitate Sectiei pentru procurori a CSM si ministrului Justitiei, Catalin Predoiu elimina obligatia respectiva pentru DNA si DIICOT. Aceste doua parchete vor fi nevoite sa dea raportul doar in fata Procurorului General si a ministrului Justitiei.

Prezentam prevederile Legii 304/2004:

- art. 79: „Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”;

- art. 79/4: „Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism”;

- art. 88: „Directia Nationala Anticoruptie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie”.

Iata ce propune Predoiu:

- art. 84: „Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului de activitate a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”;

- art. 92: „Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism elaboreaza un raport anual privind activitatea desfasurata, pe care il inainteaza procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea aprobarii, pana la data de 1 februarie a anului urmator celui de referinta. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie inainteaza ministrului justitiei raportul impreuna cu concluziile sale, nu mai tarziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Ministrul justitiei va transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”;

- art. 99: „Directia Nationala Anticoruptie elaboreaza un raport anual privind activitatea desfasurata, pe care il inainteaza procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea aprobarii, pana la data de 1 februarie a anului urmator celui de referinta. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie inainteaza ministrului justitiei raportul impreuna cu concluziile sale, nu mai tarziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de catre Directia Nationala Anticoruptie. Ministrul justitiei va transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Procurorii nu mai pot fi membri in colegiile de conducere pana la pensie

 

Spre deosebire de instante, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara nu limiteaza in niciun fel mandatul de membru in colegiile de conducere ale parchetelor. Or, ministrul Predoiu asta propune: limitarea la 3 ani a acestui mandat pentru toate parchetele – de la PICCJ, DNA si DIICOT pana la parchetele de pe langa judecatorii. In schimb, Catalin Predoiu mentine limita de 3 ani pentru toate instantele.

Redam prevederile Legii 304/2004:

- art. 77 alin. 2: „Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul, si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor”;

- art. 79/2 alin. 2: „Colegiul de conducere al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este constituit din procurorul-sef, unul dintre adjunctii acestuia si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor”;

- art. 83 alin. 2: „Colegiul de conducere al Directiei Nationale Anticoruptie este constituit din procurorul-sef, unul dintre adjunctii acestuia si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor”;

- art. 96 alin. 2: „Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa curti de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii au in componenta procurori care detin functii de nivelul celor prevazute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instantelor”.

Iata propunerile ministrului Justitiei:

- art. 82 alin. 2: „Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorii sefi sectie si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor”;

- art. 90 alin. 2: „Colegiul de conducere al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este constituit din procurorul-sef al directiei, adjunctii acestuia, procurorii sefi sectie si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor”;

- art. 97 alin. 2: „Colegiul de conducere al Directiei Nationale Anticoruptie este constituit din procurorul-sef al directiei, adjunctii acestuia, procurorii sefi sectie si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor”;

- art. 107 alin. 2 si 3:

„(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa curtile de apel sunt constituite din procurorul general, adjunctul sau, dupa caz, adjunctii acestuia, procurorii sefi sectie si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor. Votul procurorului general este decisiv in caz de paritate de voturi.

(3) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt constituite din prim-procurorul parchetului, adjunctul sau, dupa caz, adjunctii acestuia, procurorii sefi sectie, dupa caz, si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor. Votul prim-procurorului este decisiv in caz de paritate de voturi”.

Scade rolul Sectiei pentru procurori a CSM

Aceeasi initiativa legislativa muta din atributiile Sectiei pentru procurori a CSM catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. De exemplu, la Plen, nu la sectie vor fi trimise plangerile procurorilor in caz de imixtiuni ale procurorilor ierarhic superiori in actele lor (fie ele ordonante de urmarire penala, rechizitorii, concluzii pentru instanta, luarea unei lucrari si repartizarea ei altui procuror etc.).

In prezent Legea 304/2004 prevede ca:

- art. 64 alin. 2, 4 si 5:

„(2) In solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege. Procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, in orice forma, in efectuarea urmaririi penale sau in adoptarea solutiei. (...)

(4) Lucrarile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror in urmatoarele situatii:

a) suspendarea sau incetarea calitatii de procuror, potrivit legii;

b) in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care impiedica rechemarea sa;

c) lasarea cauzei in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile.

(5) Procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, masura dispusa, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior”;

- art. 67 alin. 2: „Procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza. Procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii interventia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma a concluziilor”.

Noua Lege privind organizarea judiciara stabileste ca:

 

- art. 68 alin. 2, 4 si 5:

„(2) In efectuarea si supravegherea urmaririi penale, precum si in solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege. Procurorul poate sesiza la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de aparare a impartialitatii sau independentei procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, in orice forma, in efectuarea si supravegherea urmaririi penale sau in adoptarea solutiei. (...)

(4) Lucrarile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror in urmatoarele situatii:

a) suspendarea sau incetarea calitatii de procuror, potrivit legii;

b) in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care impiedica rechemarea sa;

c) lasarea cauzei in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile.

(5) Procurorul poate sesiza la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de aparare a impartialitatii sau independentei procurorilor, masura dispusa potrivit alin. (4) de procurorul ierarhic superior”;

- art. 71 alin. 2: „Procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza. Procurorul poate sesiza la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de aparare a impartialitatii sau independentei procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma a concluziilor”.

Mai mult: Sectia pentru procurori din CSM nu-i mai poate cere ministrului Justitiei sa exercite controlul asupra procurorilor, ca in actuala Lege 304/2004.

Art. 69 alin. 1 din Legea 304/2004: „Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori de ministrul justitiei”.

Art. 74 alin. 1 din proiectul lui Predoiu: „Ministrul justitiei, cand considera necesar, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori de ministrul justitiei”.

Diminuarea importantei Sectiei pentru procurori se vede si la interviurile pentru DIICOT, acolo unde nu mai este nevoie de avizul sectiei pentru candidati. In schimb, ministrul Justitiei introduce avizul Procurorului General pentru numirea in cele doua parchete.

Prevederile Legii 304/2004:

- art. 79/1 alin. 2: „Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului-sef al acestei directii, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii”;

- art. 87 alin. 1: „Directia Nationala Anticoruptie se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, la propunerea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urma concursului organizat in acest sens, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii”.

Proiectul lui Predoiu:

- art. 86 alin. 1: „Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului - sef al directiei, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii”;

- art. 94 alin. 1: „Directia Nationala Anticoruptie se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului-sef al directiei, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii”.

Procurorii ar putea sta din nou mai sus decat avocatii

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu este pe cale sa elimine una dintre imbunatatirile aduse de marile modificari ale legilor justitiei din 2018. Mai exact, Predoiu se pregateste sa permita din nou ca procurorii sa stea in sala de judecata mai presus decat avocati (altfel spus: pupitrele lor sa fie iarasi asezate pe un piedestal, iar nu la nivelul podelei).

Asta reise din articolul 10 al proiectului de lege, care are urmatoarea forma (eliminand principiul egalitatii de arme continut in actualul act normativ):

„Arhitectura si amenajarea interioara a salii de judecata, respectiv pozitionarea judecatorului, procurorului si a avocatilor in sala de judecata in vederea exercitarii rolului lor in cadrul procesului, vor reflecta independenta si impartialitatea judecatorului si rolul procurorului, al avocatului si al celorlalti participanti in proces”.

In prezent, art. 7 alin. 3 din Legea 304/2004 prevede urmatoarele:

„Configuratia salii de judecata trebuie sa reflecte principiul egalitatii de arme in ceea ce priveste asezarea judecatorului, procurorilor si avocatilor”.

Degrevarea sectiilor non-penale ale ICCJ

Solutia lui Catalin Predoiu pentru ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu mai stabileasca termene exagerat de indepartate in procesele non-penale este ca judecatorii unei sectii sa intre in completurile alte sectii, in caz de supraaglomerare (in materii – repetam – altele decat cele penale).

Mai exact, ministrul introduce art. 21 alin. 9: „In mod exceptional, in situatia existentei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei sectii care solutioneaza cauze in alte materii decat cea penala, pentru solutionarea acestora intr-un termen optim si previzibil colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie va putea dispune repartizarea temporara in cadrul acelei sectii, pe durata unui an, a unor judecatori de la alte sectii decat cea penala, in functie de specializarea acestora, desemnati prin tragere la sorti”.

Completurile de RIL si de HP, trase la sorti partial

Daca acum Legea 304/2004 permite ca judecatorii din completurile de recursuri in interesul legii si hotarari prealabile (dezlegari de drept) sa fie pusi cu mana, ministrul Justitiei propune ca aproape toti membrii completurilor de RIL-uri si de HP-uri sa fie trasi la sorti – mai putin presedintele ICCJ si presedintii de sectii, care vor fi membri de drept. Totodata, presedintele ICCJ poate fi inlocuit de oricare dintre vicepresedintii instantei supreme.

Art. 19 alin. 4 din Legea 304/2004: „Desemnarea judecatorilor in compunerea completelor competente sa judece recursul in interesul legii, precum si a completelor competente sa solutioneze sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza in functie de specializarea completelor de judecata din care acestia fac parte”.

Art. 21 alin. 6 din proiectul de lege: „Desemnarea judecatorilor in compunerea completurilor competente sa judece recursul in interesul legii, precum si a completurilor competente sa solutioneze sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza prin tragere la sorti, tinandu-se seama de specializarea completurilor de judecata din care acestia fac parte”.

Predoiu paseaza responsabilitatea catre Parlament in cazul starii de urgenta sau de asediu

In iulie 2020, in Legea 304/2004 a fost introdus art. 11^1, care reglementeaza detaliat felul in care functioneaza instantele in starea de urgenta sau in cea de asediu. In schimb, art. 12 alin. 2 din proiectul lui Catalin Predoiu introduce doar mentiuni generale, departe de concretetea actualei reglementari.

Spre comparatie:

- actualul art. 11^1 din Legea nr. 304/2004:

„(1) Activitatea de judecata se suspenda pe perioada decretarii starii de asediu sau a starii de urgenta, in conditiile art. 93 din Constitutia Romaniei, republicata.

(2) Pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta, activitatea de judecata poate continua doar in situatii exceptionale, de urgenta deosebita, temeinic justificate, referitoare la protectia relatiilor de familie si la masurile dispuse prin decret emis de Presedintele Romaniei cu privind la instituirea starii exceptionale.

(3) Cauzele care se vor judeca pentru fiecare categorie de instante vor fi stabilite, in mod exhaustiv, doar de Consiliul Superior al Magistraturii, dupa consultarea colegiilor de conducere ale curtilor de apel, pentru curtile de apel, tribunale si judecatorii, respectiv a Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(4) Pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta, in cauzele in care s-a dispus masura arestarii preventive sau in cauzele in care partile executa pedeapsa in regim privativ de libertate, sedintele de judecata se vor desfasura prin videoconferinta.

(5) Pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta, termenele de prescriptie, cele procedurale si cele de decadere nu incep sa curga, iar, daca au inceput sa curga, se suspenda”;

- propusul art. 12 alin. 2 al lui Predoiu:

„Pe perioada decretarii starii de asediu sau a starii de urgenta, in conditiile art. 93 din Constitutia Romaniei, republicata, activitatea judiciara se desfasoara in conditiile actelor normative care le instituie si guverneaza”.

Mai multa stabilitate pentru politistii judiciari

Nu in ultimul rand, proiectul ministrului Justitiei creste stabilitatea pentru politistii judiciari. Astfel, daca art. 120/3 alin. 1 din Legea 304/2004 prevede ca ei pot fi detasati in cadrul parchetelor „pe o perioada de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 in 3 ani, cu acordul acestora (n.r. al politistilor judiciari)”, art. 132 alin. 2 din propunerea legislativa elimina sintagma „cel mult”.

Art. 120/3 alin. 1 din Legea 304/2004: „Ofiterii si agentii de politie judiciara prevazuti la art. 120^2 sunt detasati in cadrul parchetelor, la propunerea nominala a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de catre ministrul afacerilor interne, pe o perioada de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 in 3 ani, cu acordul acestora”.

Art. 132 alin. 2 din proiectul de act normativ: „Detasarea ofiterilor si agentilor de politie judiciara se dispune, la solicitarea nominala a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de catre ministrul afacerilor interne, pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 in 3 ani, cu acordul acestora”.

Predoiu sfideaza dorinta judecatorilor

In incheiere, remarcam pasajul din proiectul legislativ care mentine bugetele instantelor (altele decat ICCJ) la Ministerul Justitiei, in ciuda faptului ca aproape toti judecatorii din tara cer mutarea acestor bugete la CSM sau la Inalta Curte.

Art. 131 alin. 2 din Legea 304/2004: „Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite”.

Art. 145 alin. 2 din propunerea legislativa: „Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite”.

* Cititi aici proiectul noii Legi de organizare judiciara

* Cititi aici expunerea de motive

sursa foto Bologa: Agerpres