Parlamentarii Uniunii Salvati Romania continua sa se faca de ras. Miercuri, 30 martie 2022, o comisie din Consiliul Superior al Magistraturii nu doar ca le-a dat in cap cu un proiect de lege menit sa inlature o abatere disciplinara din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dar Comisia nr. 1 comuna „Legislatie si cooperare interinstitutionala” din CSM le-a pus in vedere USR-istilor ca pasajul legal trebuie consolidat.

Ne referim la propunerea legislativa pentru abrogarea literei ș) din articolul 99 al Legii 303/2004, initiata de catre 30 de deputati si senatori USR-PLUS (vezi facsimil 1), in frunte cu fostul ministru al Justitiei Stelian Ion (foto).

Iata ce prevede art. 99 lit. ș) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

„Constituie abateri disciplinare: (...) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”.

Redam si textul proiectului de lege al USR-istilor:

„Articol unic – Litera ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga”.

Pedepse si pentru nesocotirea CJUE

Dupa cum spuneam: Comisia nr. 1 a CSM nu doar ca nu a fost de acord cu eliminarea abaterii disciplinare de mai sus, dar a propus extinderea ei asupra judecatorilor si procurorilor care incalca decizii ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Prezentam punctul de vedere al comisiei CSM (vezi facsimil 2):

„Comisia a decis transmiterea lucrarii la Plen, in vederea avizarii, cu opinia majoritara in sensul exprimarii unui aviz negativ in ce priveste propunerea de abrogare a dispozitiilor art. 99 lit . ș) din Legea nr. 303 /2004, fiind necesara, dimpotriva, completarea textului de lege cu ipoteza nerespectarii deciziilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

A fost exprimata si opinia minoritara, in sensul exprimarii unui aviz pozitiv, fara observatii”.

Cititi expunerea de motive a parlamentarilor USR-PLUS:

„Abaterea disciplinara reglementata de art. 99, lit. ș din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor ('nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii' a fost reglementata prin Legea nr. 24/2012, insa motivele acestei reglementari nu sunt cunoscute, intrucat expunerea de motive elaborata de initiatorul legii (Guvernul Romaniei) nu face decat aprecieri generale, in sensul ca: 'dispozitiile art. 99 nu acopera o serie de conduite ale magistratilor care pot aduce atingere grava prestigiului justitiei si demnitatii functiei de magistrat', sustinand ipoteza conform careia 'pentru ca reglementarea in materie sa poata raspunde in mod adecvat diverselor situatii practice, este necesara extinderea sferei abaterilor disciplinare, prin includerea in aceasta categorie a unor fapte prin care se incalca indatoririle specifice functiei ori se aduce atingere prestigiului functiei detinute si care in prezent nu sunt sanctionate, ori nu sunt sanctionate sub nomen juris propriu'.

Din expunerea de motive nu rezulta nici daca initiatorul legii a facut un studiu de drept comparat in materie, necesar pentru a lamuri daca un asemenea motiv de raspundere disciplinara respecta principiul independentei judecatorului, asa cum a fost el detaliat in practica Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia).

In multiple situatii, Comisia de la Venetia a aratat faptul ca raspunderea judecatorilor (penala, disciplinara, civila) pentru continutul hotararilor judecatoresti trebuie sa intervina doar in cazul grave, de rea-credinta sau grava neglijenta, intrucat erorile de judecata din hotarari se corecteaza in caile de atac:

- 'Atunci cand judecatorii pot fi supusi raspunderii penale pentru interpretarea legii, constatarea faptelor sau evaluarea probelor, o astfel de raspundere ar trebui sa fie posibila numai in caz de rea-credinta si, discutabil, grava neglijenta. Judecatorii nu trebuie sa raspunda pentru erorile judiciare care nu implica rea-credinta si pentru diferentele in interpretarea legii. Principalul remediu pentru astfel de erori este procedura de apel' - CDL-AD(2017)002, Opinia Amicus Curiae pentru Curtea Constitutlonala a Republicii Moldova privind raspunderea penala a judecatorilor, §53;

- 'Comisia de la Venetia admite ca nerespectarea vadita, grava si deliberata a drepturilor procedurale ale uneia dintre parti, care a dus la denegarea de dreptate, poate antrena in mod exceptional raspunderea disciplinara. Acestea fiind spuse, Comisia de la Venetia a avertizat intotdeauna statele impotriva sanctionarii disciplinare a judecatorilor peniru erori de drept sau de fapt [...]. Daca aceste dispozitii vor ramane in Cod ca „obligatii etice” si daca vor putea duce in cele din urma la raspunderea disciplinara, Codul ar trebui sa precizeze clar ca erorile procedurale trebuie corectate in primul rand prin sistemul cailor de atac, si nu prin raspunderea disciplinara. Doar atunci cand un judecator a incaiilcat grav si sistematic propria competenta, astfel de erori de procedura pot fi considerate temei al unei sanctiuni disciplinare' - CDL-AD(2016)013, Avizul privind proiectul de cod de etica judiciara al Republicii Kazahstan, §53.

Lit. ș) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 a dobandit un caracter de risc pentru independenta judecatorilor, in conditiile in care CCR a stabilit in Decizia nr. 390/2021 ca 'o instanta nationala nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din dreptul intern, constatate ca fiind constitutionale prin prisma art. 148 din Constitutie, cu dispozitiile de drept european' (parag. 83). In consecinta, atunci cand sesizeaza un conflict intre o norma nationala declarata constitutionala si o norma UE, judecatorul national este obligat sa urmeze jurisprudenta CCR si deci si aplice norma nationala sub amenintarea antrenarii raspunderii disciplinare in temeiul art. 99, lit. ș din Legea nr. 303/2004, desi, in aplicarea principiului suprematiei dreptului unional, ar trebui sa aplice norma din dreptul Uniunii Europene.

Situatia a intrat recent si in atentia Curtii de Justitie a Uniunii Europene. In cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 si C-840/19, Eurobox, solutionate la data de 21 decembrie 2021, CJUE a admis posibilitatea ca dreptul national sa prevada raspunderea disciplinara a judecatorilor pentru nerespectarea deciziilor CCR, insa doar in cazuri exceptionale, de rea-credinta sau grava neglijenta. Pe de alta parte, prin aceeasi hotarare, CJUE a stabilit ca principiul suprematiei dreptului UE se opune angajarii raspunderii disciplinare a judecatorului pentru pronuntarea unei hotarari prin care se nesocoteste o decizie a CCR pentru a se aplica dreptul UE.

Solutia care se impune este abrogarea in totalitate art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, adica atat pentru ipoteza nerespectarii deciziilor CCR, cat si pentru cea a nerespectarii deciziilor pronuntate de ICCJ in recursurile in interesul legii. Jurisprudenta CJUE citata se refera doar la angajarea raspunderii disciplinare a judecatorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, dar rationamentul se aplica identic deciziilor pronuntate de ICCJ in recursurile in interesul legii, cu atat mai mult cu cat aceasta modalitate de unificare a jurisprudentei este dezavuata fara rezerve de Comisia de la Venetia.

Mentionam faptul ca prezenta modificare legislativa nu va conduce la protectia magistratilor care judeca cu nerespectarea deciziilor CCR sau a decizillor ICCJ pronuntate in recursuri in interesul legii, ci va asigura doar independenta acestora in fata abuzurilor, dat fiind ca potrvit Legii nr. 303/2004, art. 99 lit. t), reprezinta abatere disciplinara 'exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni'. Notiunile de 'rea-credinta' si 'grava neglijenta' sunt definite la art. 99/1 din Legea nr. 303/2004 si se refera la incalcari ale normelor de drept material si procesual de catre judecator sau procuror 'cu stiinta' sau 'din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil'.

Atat in materie civila, cat si in materie penala este reglementat in mod expres caracterul obligatoriu pentru instante (se subintelege, si pentru organele de urmarire penala) al dezlegarilor date problemelor de drept judecate in recurs in interesul legii de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I (art. 517 C. pr. civ. si art. 474 C. pr. pen.). De asemenea, caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale rezulta din art. 147 Constitutie (deciziile CCR se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si, de la data publicarii, sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor).

Rezulta ca, prin efectul acestor dispozitii care contin si prevederi de natura a asigura in mod prompt caracterul util al dezlegarilor date problemelor de drept judecate de ICCJ si CCR, judecatorii si procurorii nu pot ignora deciziile CCR ori deciziile pronuntate de ICCJ in solutionarea recursurilor in interesul legii vizand normele de drept material si procesual aplicabile in cauzele supuse atentiei lor, decat:

1. intentionat, iar atunci se gasesc in situatia 'exercitarii funciiei cu rea- credinta', pentru ca 'cu stiinta' au incalcat normele de drept material ori procesual, astfel cum acestea au fast explicitate de ICCJ si CCR;

2. din culpa, care, vizand decizii general obligatorii ce se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, reprezinta o 'culpa grava, neindoielnica si nescuzabila'.

Asadar, observam o relatie parte-intreg intre abaterea disciplinara de la lit. ș), fata de cea de la lit. t) a art. 99 din Legea nr. 303/2004. Astfel, nu se poate aprecia ca abrogarea art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 ar lasa nesanctionate o arie de comportamente ale magistratilor prin care se incalca indatoririle specifice ori se aduce atingere prestigiului functiei.

Nu in ultimul rand, data fiind suprapunerea perfecta intre cele doua litere ale art. 99, mai-sus evidentiata, abrogarea normei de la lit. ș) se impune si pentru asigurarea calitatii legii. Asa cum a afirmat si Curtea Constitutionala a Romaniei in Decizia nr. 22/2016, respectarea normelor de tehnica legislativa prevazute de Legea nr. 24/2000 se constituie intr-un veritabil criteriu de constitutionalitate, fiind o garantie a aplicarii art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala. Conform filosofiei legisticii formale, paralelismele legislative trebuie evitate, in vederea asigurarii claritatii legii. Conform art. 16 din Legea nr. 24/2000, este interzisa instituirea acelorasi reglementari prin mai multe dspozitii ale aceluiasi act normativ, inlaturarea paralelismelor fiind facuta prin (i) abrogare sau (ii) concentrarea materiei in reglementari unice”.

Doar ONG-urile au fost de acord cu pluseristii

Incheiem, mentionand ca – asa cum veti vedea in documentele anexate mai jos – proiectul de lege al USR-PLUS-istilor a primit avize negative atat din partea Consiliului Legislativ, cat si de la Consiliul Economic si Social.

Totusi, avizul CES nu a fost dat in unanimitate, reprezentantii organizatiilor non-guvernamentale din Consiliul Economic si Social facand nota discordanta fata de membrii sindicatelor si ai patronatelor: ONG-istii s-au pronuntat pentru avizarea favorabila a proiectului de lege inregistrat la Camera Deputatilor cu numarul Pl-x nr. 89/2022.

* Cititi aici avizul Consiliului Legislativ

* Cititi aici avizul Consiliului Economic si Social