Legea Lustratiei, aprobata recent in Parlament, pune pe jar atat pe unii procurori, cat si pe cativa judecatori, motiv pentru care institutia menita sa apere cariera magistratilor, CSM, s-a gandit sa contracareze rapid aceste prevederi care ii inlatura din functiile in care au ajuns prin numire pe multi procurori care au facut parte din sistemul judiciar inainte de 1989, cat si pe judecatorii care ar fi facut parte din aparatul represiv. Asa se face ca, in 7.03.2012, la Consiliul Superior al Magistraturii a avut loc o sedinta de Plen extraordinara in care unicul subiect l-a constituit modalitatea prin care sistemul judiciar sa atace la Curtea Constitutionala aceasta prevedere impusa de Legea Lustratiei.

Pertinenta motivelor expuse de Mona Pivniceru impotriva lustratiei

In sedinta de la CSM, care nu a fost transmisa video decat partial color de catre membrii CSM, si-au spus opinia trei judecatori: presedintele CSM, Alina Ghica, ex-presedintele CSM, Horatius Dumbrava si judecatorul de Inalta Curte, Mona Pivniceru. La unison, s-a cazut de acord asupra inaintarii propunerii de contestare a constitutionalitatii Legii Lustratiei la CCR, catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, singura prin care se pot ataca legi inca nepromulgate ce tin de neconstitutionalitatea unor prevederi instituite pentru sistemul judiciar. Reamintim ca una dintre cele mai importante persoane cu inalta functie, care ar putea fi atinsa de Legea Lustratiei in forma sa actuala este chiar presedintele Inaltei Curti, judecatoarea Livia Stanciu, inainte de 1989, procuror.

In cadrul sedintei extraordinare, judecatorul Mona Pivniceru a pus punctul pe i, aratand ca exista rezolutia 1096/1996 a Consiliului Europei, ale carei prevederi spun clar cum sa se asaneze moral societatile care au scapat de comunism, si ca orice lustratie, conform principiilor Adunarii Parlamentare, se poate face pana cel mult la anul limita 1999, apreciindu-se ca aceste societati au avut timp sa-si consolideze democratia si sa inlature racilele sistemului comunist in toate domeniile sale. In acest timp, cat a durat sedinta, nu s-a stiut ca si la Inalta Curte se lua in discutie, in Sectiile Unite, exact aceeasi problema. Oricum, CSM-istii au stabilit ca vineri, 9 martie, in Plen se va pune in discutie sesizarea CCR-ului de catre Inalta Curte si pentru conflictul intre puteri, intrucat mandatul unui magistrat este sub protectia legii organice si a Constitutiei si prin aceasta Lege a Lustratiei, ii lipseste pe viitorii “lustrabili” de exercitiul mandatului lor.

86 din cei 89 de judecatori prezenti au votat pentru sesizarea CCR-ului

In jurul pranzului, si la Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a ”pus” de-o sedinta a Sectiilor Unite, fix pe aceeasi tema. Astfel, miercuri, 7.03.2012, judecatorii intruniti in aceasta sedinta au decis sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul de constitutionalitate, cat mai rapid, inainte de promulgarea legii asupra articolului 1 litera c din Legea Lustratiei. Reamintim ca acest articol prevede ca cei care au fost inainte de 1989 procurori nu mai pot fi numiti, timp de cinci ani de la data intrarii in vigoare a acestei legi, presedinti si vicepresedinti ai instantei supreme. Instanta suprema a decis, in Sectiile Unite, cu votul pentru a 86 din cei 89 de judecatori prezenti, sesizarea CCR in acest caz, intrucat 3 dintre acestia au fost impotriva. Desigur, au lipsit cei bolnavi, precum si judecatoarea arestata, Maria David.

Mai mult, ICCJ a fost sesizata cu privire la neconstitutionalitatea acestei prevederi si de Asociatia Magistratilor din Romania si de Asociatia Procurorilor din Romania, inca din 2.03.2012, iar in cursul zilei de miercuri aceeasi sesizare a venit si din partea Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi.