Vestea ca Laura Codruta Kovesi va candida pentru functia de procuror sef european nu a surprins pe nimeni, cu atat mai mult cu cat aceasta informatie era prezentata cu titlu de certitudine inca din 2017, cand se prefigura ca la finalul celor doua mandate in fruntea DNA, "mama catuselor" va face pasul spre aceasta institutie. Desi unii o prezinta drept favorita Europei pentru aceasta functie, ridicandu-i-se lauri pentru marea lupta anticoruptie dusa in Romania, Laura Codruta Kovesi (foto dreapta) nu are practic nicio sansa sa ajunga procuror sef european, atat timp cat in functiile de Procuror General al Romaniei si de procuror-sef DNA a semnat si pus in practica ani la randul un protocol care execede cadrului legal, astfel cum Curtea Constitutionala a stabilit recent. Nu spunem noi ca nu are nicio sansa la aceasta functie, ci o spun chiar actele care au stat la baza infiintarii institutiei de procuror sef european, acte la care, ce sa vedeti, a contribuit masiv cea care a fost aruncata dupa gratii 770 de zile si purtata in catusele DNA sub mandatele lui Kovesi.

"Corpus Juris", piata de hotar a lui Kovesi

Fosta sefa a Departamentului de Relatii Internationale din Parchetul General, procuroarea Angela Nicoale (foto stanga), caci despre ea este vorba, a prezentat exclusiv pentru Lumea Justitiei dovada suprema ca gandurile de preamarire europeana ale lui Kovesi vor ramane vise. Iar asta pentru ca europenii nu vor putea accepta sa puna intr-o functie atat de inalta un procuror care, prin voia sa, a incalcat expres articole care privesc modul de functionare al institutiei Procurorului sef european, semnand un Protocol declarat nelegal.

Concret, in "Corpus Juris – dispozitii penale privinde protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene", proiect privind dreptul penal general si procedura penala, care reprezinta un studiu realizat la cererea Parlamentului European cu aportul Asociatiilor Juristilor Europeni si sub patronajul Directiei Generale de Control Financiar a Comisiei Europene, se prevede ca in materia procurorului european sunt vizate a fi excluse probele obtinute nelegal in dosarele penale. In fapt, taman acel tip de probe care au stat la baza a zeci de dosare pritocite la DNA in mandatele lui Kovesi!

Acest lucru este prevazut la art. 33 din Corpus Juris care prevede urmatoarele (facsimil): "Excluderea probelor obtinute prin incalcarea regulilor de drept.

1.Intr-o urmarire pentru una din infractiunile prevazute mai sus (art. 1-8) o proba trebuie sa fie inlaturata daca a fost obtinuta de organele comunitare sau nationale, fie prin incalcarea drepturilor fundamentale, consacrate prin CEDO, fie prin incalcarea regulilor europene, prevazute mai sus (art. 31 si 32), fie prin incalcarea dreptului national, aplicabil fara a se justifica prin regulile europene amintite.

2.Dreptul national, aplicabil pentru a rezolva problema de a sti daca proba a fost obtinuta legal sau ilegal, trebuie sa fie dreptul tarii unde a fost obtinuta proba. Cand o proba a fost legal obtinuta, in acest sens, nu trebuie sa se poata opune folosirii ei doar faptul ca obtinerea ar fi fost ilegala in tara de folosinta. Dar, trebuie sa-i putem mereu opune folosirii unei asemenea probe, faptul ca obtinerea ei, desi aparent conforma cu dreptul tarii unde a fost obtinuta, a incalcat drepturile consacrate prin CEDO sau regulile europene (art. 31 si 32)".

Un aport masiv in realizarea acestui "Corpus Juris" l-a avut si Angela Nicolae, aceasta ocupand pentru multi ani functia de presedinte al Asociatiei pentru protectia intereselor finanicare ale Uniunii Europene. Adica fix una dintre asociatiile care au contribuit la crearea acestui cadrul pentru functia procurorului sef european.

"Corpus Juris", la care au lucrat experti si profesori recunoscuti la nivel international, are rolul de a realiza o legislatie cuprinsa din totalitatea legilor in vigoare in statele membre UE si de a le armoniza, in vederea crearii unui drept penal european care sa protejeze interesele financiare ale Uniunii Europene.

De precizat ca in acest "Corpus Juris" s-a propus si infiintarea Ministerului Public European (MPE) si a conducatorului acestei institutii, respectiv Procurorul sef european, functie pentru care Kovesi acum candideaza. Caci, in structura sa, este prevazut ca MPE sa fie condus de un procuror sef european si de doi procuror-sefi adjuncti europeani. Atributul procurorului sef european este de a coordona procurorii europeni delegati, care actioneaza pe teritoriul statelor membre.

Laura Codruta Kovesi nu poate ajunge procuror sef european dupa semnarea unui protocol ilegal

Intr-o astfel de dimensiune Laura Codruta Kovesi tot isi inchipuie ca va candida si va reusi sa fie numita pe cea mai inalta treapta a procuraturii europene. Pentru aceasta insa trebuie sa mai treaca de niste comisii si de un interviu sustinut in fata expertilor europeni, fiind necesar ca, dincolo de cunoasterea mai multor limbi straine, sa aiba habar si de procedura penala, nu doar interna, ci si internationala, precum si sa faca dovada respectarii drepturilor fundamentale pe parcursul activitatii sale pe plan national.

Ne intrebam totusi, pusa in fata unei comisii pentru numirea in functia de procuror sef european, cum va explica Laura Codruta Kovesi expertilor europeni care o vor audia urmatoarele:

-Semnarea protocolului din 2009 incheiat de Parchetul General pe care il conducea si Serviciul Roman de Informatii, protocol declarat ilegal de CCR;

-Echipele mixte formate prin protocolul din 2009, alcatuite din procurori si ofiteri de informatii;

-Probele nelegale atasate la dosarele penale, care au fost intocmite cu sprijinul Serviciului Roman de Informatii, care nu este organ de urmarire penala;

-Violarea flagranta a drepturilor fundamentale prin secretizarea unor probe din dosare, care mai tarziu s-au dovedit a fi obtinute cu incalcarea legii, care au generat incalcari ale principiilor fundamentale;

-O sumedenie de actiuni disciplinare care vizeaza activitatea desfectuoasa la DNA;

-Girarea unor abuzuri la DNA Ploiesti si DNA Oradea, comise de procurori astazi vizati de anchete penale care au marturist ca se consultau cu Laura Kovesi; etc..

Angela Nicolae: "In conditiile acestor exigente, nu prea ar avea sanse sa fie procuror sef european"

In contextul candidaturii sale la sefia MPE, nu putem sa omitem faptul ca sefa Relatiilor Internationale din PICCJ, Angela Nicolae, avand o buna cunostinta a functionarii institutiilor europene, dar si o aprofundata stiinta a Dreptului, a fost la un moment dat in carti pentru a ocupa functia de Procuror sef european. Peste toate, consideram ca se cade sa relatam o intamplare povestita de Angela Nicolae, petrecuta la inceputul mandatului de procuror general al lui Kovesi la PICCJ. Aflata intr-o vizita de lucru organizata la Ministerul Justitiei din Franta, in Paris, unde era insotita de Angela Nicolae, Laura Codruta Kovesi a avut ghinionul de a fi ignorata, in timp ce sefa Departamentului de Relatii Internationale a fost prezentata ca fiind Procurorul General al Romaniei. Acest incident ar fi infuriat-o teribil pe Kovesi, care ar fi indraznit chiar sa emita o serie de amenintari. Fotografia de mai jos este facuta chiar in timpul vizitei de la Paris, cand Angela Nicolae a fost confundata cu Kovesi, crezandu-se ca ea este procuror general.

Sa fi contribuit aceste elemente la incatusarea Angelei Nicolae, nu stim, dar cert este ca interviul realizat cu aceasta de Lumea Justitiei, pe care il prezentam mai jos, si marturisirile facute sunt extrem de relevante in contextul actual:

"Am auzit in ultima vreme ca Laura Codruta Kovesi si-a depus candidatura cu functia aceasta de procuror-sef european. Eu am fost presedinta unei asociatii pentru protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene, care s-a ocupat de aceasta institutie a procurorului european. Practic, in anul 1998, am fost instalata de catre un profesor, Francesco De Angelis, care era director al Directiei generale de control financiar al Comisiei Europene, in functia de presedinte al Asociatiei pentru protectia intereselor finanicare ale Uniunii Europene, era o mare onoare pentru mine, pentru ca in acel moment numai trei tari din estul Europei, respectiv Romania, Cehia si Polonia, au fost alese pentru infiintarea unor astfel de asociatii non-guvernamentale. Aceste asociatii au lucrat impreuna cu mari profesori de drept de la Universitatea din Madrid, Universitatea din Cambridge, Universitatea din Sorbona, Universitatea din Atena si alte mari universitati, la aceasta institutie a procurorului european. Eu fiind presedinta acestei asociatii, pot sa spun ca am participat la majoritatea sedintelor, inca din anul 1998, in care s-au discutat aspecte privind organizarea, functionarea acestei institutii a procurorului european.

Oamenii care au lucrat la aceasta institutie erau oameni cu o sclipire extraordinara intelectuala, cu o experienta foarte mare in materie. De aceea, eu ii doresc sa mearga la Luxemburg, decat sa mearga la 'Tenerife', dar cred ca la nivelul exigentelor care se cer, si anume o buna pregatire profesionala, o buna cunoastere a limbilor straine, deci, nu numai o limba straina, limba engleza... Un atuu pentru a accede la aceasta functie este sa cunosti de la doua limbi straine in sus. Ii doresc sa aiba succes, dar cred ca in conditiile acestor exigente, nu prea ar avea sanse sa fie procuror sef european".

"Desigur activitatea pe care eu am desfasurat-o ca presedinta a Asociatiei pentru protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene, aprecierile pe care le-am avut din partea colegilor europeni, au dus si la un conflict care s-a iscat intre mine si ea, cu privire la aceasta institutie, mai bine zis, referitor la faptul ca ea se temea ca pot, datorita experientei mele, si datorita activitatii mele in acesto domeniu al institutiei procurorului european, pot sa ocup functia la care ea visa, fiind ahtiata de putere, de imagine, si asa mai departe, ea dorind sa ia aceasta functie dupa al doilea mandat de procuror general.

Desi aceasta activitate a procurorului european s-a amanat de foarte multe ori, pentru ca au fost divergente cu privire la competenta materiala, cu privire la sediul pe care il va avea acest parchet european si stiam ca nu se va rezolva rapid aceasta problema. In ultima vreme se vorbeste ca este posibil ca activitatea procurorului european sa incepa abia in ultimul trimestru al anului 2020".

"Eu, daca eram lasata sa imi continui activitatea – pentru ca s-au promovat nonvalorile, eu vorbesc despre ea, care venise cu trei dosare – poate ca mai aveam multe de spus. In momentul in care s-a facut acest Corpus Juris, eu am lucrat la regulamentul de organizare si functionare, a fost introdus un articol, articolul 33, unde se prevede 'excluderea probelor obtinute prin incalcarea regulilor de drept'. Vedeti, chiar si in materia procurorului european sunt excluse astfel de probe, apropo de protocoale. Cand sunt incalcate regulile de drept, practic aceste probe trebuie sa fie excluse.

Pozitia Uniunii Europene si a unor experti de mare anvergura a fost de a se preciza ca aceste probe care sunt obtinute prin incalcarea regulilor de drept trebuie sa fie excluse. Si atunci, cum sa pui un procuror sef european care insasi in legislatia interna incerca sa incalce deciziile Curtii Constitutionale si dreptul intern, admitand probele ilegal obtinute si considerandu-le legale pentru fabricarea unor dosare, datorita coloraturii politice pe care a avut-o".