22 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CUM A FOST DISTRUS PROCURORUL BALAN – Fostul vicepresedinte CSM si sef al PCA Bucuresti, procurorul George Balan, a primit daune de 80.000 lei la 12 ani dupa uriasul abuz al DNA impotriva sa. Lui Balan i-a fost incalcata prezumtia de nevinovatia prin interceptarile scurse in presa, nerespectarea de catre DNA a solutiei de achitare definitiva si prin declaratia presedintelui Traian Basescu: “Nu cumva sa incapa justitia pe mana unora precum procurorul Balan” (Hotararile)

Scris de: George TARATA | pdf | print

4 March 2024 17:48
Vizualizari: 4960

Statul roman va trebuie sa plateasca noi daune din cauza unor abuzuri comise de procurorii DNA. De data aceasta este vorba despre abuzuri impotriva fostului vicepresedinte CSM si fostului sef al Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, procurorul George Balan (foto 1). Unul dintre cei mai profesionisti procurori din Romania, fara achitari la activ, cu rezultate remarcabile, cel care, printre altele a coordonat ampla ancheta in cazul Gregorian Bivolaru – MISA.


 

Balan a fost tinta unei uriase inscenari judiciare petrecute in plin regim Basescu, existand suspiciunea legitima ca DNA a fabricat acest dosar pentru a bloca intentia Guvernului Ponta de a-l numi pe George Balan si Marcel Sampetru in functiile de Procuror General al Romaniei si procuror sef al DNA. Totul a inceput in 2012, cand Balan (la acea data membru CSM) si Sampetru (consilier al lui Balan) au fost pusi sub urmarire penala de DNA, pentru ca in aprilie 2013 sa fie trimis in judecata. Printr-un rechizitoriu intocmit de procuroarele Claudia Rosu (foto 2) si Carmen Tundrea, si verificat de fostul sef al Sectiei I a DNA, Lucian Papici, George Balan a fost acuzat de complicitate la savarsirea infractiunii de furnizare de informatii nedestinate publicitatii si de asociere pentru savarsirea infractiunii de furnizare de informatii nedestinate publicitatii, iar Marcel Sampetru de instigare la savarsirea infractiunii de furnizare de informatii nedestinate publicitatii, in forma continuata, si asociere in vederea savarsirii infractiunii de furnizare de informatii nedestinate publicitatii. Impreuna cu ei au mai fost trimisi in judecata seful SIPI Ilfov Mihai Vlad si judecatoarea ICCJ Georgeta Barbalata.

In iunie 2015, procurorul George Balan (aflat azi la pensie) a fost achitat definitiv de Completul de 5 judecatori de la Inalta Curte, care a mentinut sentinta de achitare pronuntata de Completul de 3 judecatori ICCJ.


DNA si Basescu au incalcat prezumtia de nevinovatie a procurorului Balan


La 12 ani de la inceputul calvarului si la noua ani de la achitarea definitiva de la ICCJ, procurorul George Balan (aparat de avocatul Horia Miclescu - foto 3) a castigat definitv procesul intentat statului roman pentru abuzul comis de DNA. Concret, Balan a primit daune morale de 80.000 de lei (din daunele de 150.000 lei cerute) pentru incalcarea prezumtiei de nevinovatie. O incalcare ce s-a produs atat prin actiunile DNA, cat si, atentie, printr-o declaratie a fostului presedinte Traian Basescu.

Astfel, anul trecut, dupa doua cicluri procesuale, prin decizia nr. 912R din 7 noiembrie 2023, pronuntata in dosarul 6651/302/2017*, judecatorii Viorela-Isabela Iliescu, Iulian Panait si Bogdan-Alex Arghir de la Curtea de Apel Bucuresti au confirmat decizia judecatoarelor Miorita Ban si Aurora Maria Burtescu de la Tribunalul Bucuresti nr. 1734/18.06.2021, prin care fusese respins apelul declarat de statul roman impotriva sentintei judecatoarei Alexandra Raluca Pana de la Judecatoria Sectorului 5 nr. 5678/24.07.2018, pronuntata in dosarul 6651/302/2017, prin care lui Balan ii fusesera date daune morale de 80.000 lei. Pe scurt: Curtea de Apel Bucuresti a decis ca procurorul George Balan va primi daune morale de 80.000 lei.

Cele trei instante (Judecatoria Sectorului 5, Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti) au stabilit ca lui Balan i-a fost incalcata prezumtia de nevinovatie prin faptul ca DNA a reluat acuzatiile impotriva procurorului in cadrul unei emisini tv, chiar daca acesta fusese achitat definitiv, fiind nerespectata obligatia statului de a nu indemna publicul sa creada in vinovatia unei persoane dupa ce aceasta a fost achitata.

De asemenea, lui Balan i-a fost incalcata prezumtia de nevinovatie prin comunicatul DNA privind trimiterea sa in judecata (in care a fost prezentat ca un veritiabil autor al infractiunilor retinute in sarcina sa), coroborat cu scurgerea in presa a unor interceptari care ulterior nici macar nu au mai fost puse in dosar. Aspecte ce reprezinta nerespectarea de catre statul roman a obligatiei de a pastra o oarecare discretie asupra anchetelor in curs si de a nu indemna publicul sa creada in vinovatia unei persoane inainte ca aceasta sa fie legal stabilita.

Nu in ultimul rand, judecatorii au retinut ca element de incalcare a prezumtiei de nevinovatie a lui George Balan si declaratia presedintelui Romaniei de la acel moment, Traian Basescu, facuta intr-o emisiune tv, in plina ancheta DNA, in care acesta a afirmat ca: “Nu cumva sa incapa justitia pe mana unora precum procurorul Balan”.


Prezentam fragmente din sentinta Judecatoriei Sectorului 5:


“Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, la data de 27.03.2017, sub nr.6651/302/2017, reclamantul Balan George, in contradictoriu cu paratul Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, a solicitat instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa dispuna obligarea paratului la plata in favoarea reclamantului a sumei de 150.000 lei cu titlu de daune morale, precum si la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.

In motivarea in fapt a cererii, reclamantul a aratat ca in perioada 2002-2010 a avut calitatea de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, respectiv calitatea de membru in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii aferent perioadei 2011-2012.

La data de 10.07.2012, prin rezolutia nr.242/P/2012, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de reclamant pentru presupuse fapte de complicitate la folosirea de informatii nedestinate publicitatii si asociere in vederea savarsirii de infractiuni.

La data de 10.07.2012, Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii s-a sesizat din oficiu cu privire la declansarea procedurii de verificare a bunei reputatii a reclamantului, sesizare determinata de referatul nr.242/P/2012 din data de 10.07.2012 transmis Inspectiei Judiciare de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.

Prin hotararea nr.299 din 11.07.2012, emisa de Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru procurori, s-a dispus suspendarea reclamantului din functia de procuror si membru Consiliul Superior al Magistraturi, incepand cu data de 11.07.2012, pana la finalizarea procedurii de verificare a bunei reputatii a reclamantului.

(...)

Ulterior, prin hotararea nr.366/19.10.2012 a Sectiei de procurori al Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus suspendarea reclamantului din functia de procuror ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale.

Prin rechizitoriul nr.242/P/2012, emis de Directia Nationala Anticoruptie la data de 02.04.2013, s-a dispus trimiterea reclamantului in judecata pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.26 raportat la art.12 lit.b din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.42 alin.2 C.p. si art.323 alin.1 si alin.2 raportat la art.17 lit.b si art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.33 lit.a C.p.

In urma cercetarii judecatoresti realizate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, s-a dispus, prin sentinta penala nr.460/2013, in baza art.17 alin.2 raportat la art.16 alin.1 lit.c din Codul de procedura penala, achitarea reclamantului pentru comiterea infractiunii prevazute de art.26 din Codul penal anterior raportat la art.12 lit.b din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal anterior.

In baza art.17 alin.2 raportat la art.16 alin.1 lit.b din Codul de procedura penala, s-a dispus achitarea reclamantului si pentru infractiunea de asociere pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.323 alin.1 si alin.2 din Codul penal anterior raportat la art.17 lit.b si art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

A mai aratat ca solutia instantei de fond a fost mentinuta si in apelul declarat de Directia Nationala Anticoruptie, fiind pronuntata decizia penala nr.81/1-22.06.2015 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de 5 Judecatori, prin care s-a respins apelul cu privire la persoana reclamantului, solutia de achitare ramanand definitiva.

In ceea ce priveste temeinicie prezentei cereri de chemare in judecata, reclamantul a aratat ca in dimineata zilei de 11.07.2012, pe toate canalele mass-media, chiar inainte de aducerea la cunostinta a invinuirii (procesul-verbal s-a intocmit intre orele 15:55 – 16:30), au aparut date din dosarul cauzei cu fragmente trunchiate si comentarii privind vinovatia reclamantului.

Astfel, s-a declansat o campanie de presa impotriva acestuia, pornindu-se de la difuzarea ilegala a unor fragmente trunchiate de convorbiri inregistrate in dosarul cu nr.242/P/2012 al Directiei Nationale Anticoruptie, convorbiri mistificate in continut, iar unele dintre acestea, ulterior, nu au mai fost regasite la dosarul cauzei si nici nu s-au mai indicat in rechizitoriul intocmit.

In acest sens, a fost difuzata o asa zisa convorbire (convorbire ce niciodata nu a fost prezentata), prin care se indica ca reclamantul ar fi avut-o cu fostul premier al Romaniei, dl. Victor Ponta, discutie ce nu avea legatura cu cauza, aspect de altfel confirmat chiar de organul de urmarire penala care nu a mai invocat-o in acuzare si nici nu a depus-o la dosar in format electronic sau scriptic.

Faptul ca s-a invocat o asa - zisa discutie pe care reclamantul ar fi avut-o cu premierului Romaniei (discutie ce nu a fost depusa la dosar nici in format electronic si nici scriptic), a determinat o campanie de denigrare a reclamantului, prin furnizarea catre media a unor date confidentiale si fara legatura cu cauza.

Astfel, reclamantul a invederat ca este evident faptul ca difuzarea in presa a acestor fragmente de interceptari a reprezentat baza unei campanii mediatice cu puternice conotatii politice care i-au adus iremediabile vatamari de imagine si profesionale. In acest sens, a precizat ca modalitatea de exprimare folosita nu a sugerat ideea de suspiciune cu privire la existenta faptelor si a vinovatiei, ci pe aceea de certitudine.

Cu titlu de exemplu, a indicat situatia in care, tot pe baza difuzarii in presa a unor date din dosar, la data de 16.07.2012, in emisiunea 'Ultimul Cuvant' difuzata la postul B1 TV (min. 24.38- 25.46), fostul presedinte Traian Basescu a indicat ca 'Nu cumva sa incapa justitia pe mana unora precum procurorul Balan', afirmatie cu referire la dosarul cauzei si cercetarile care se efectuau, de natura a-i crea o situatie profesionala ireparabila.

Asadar, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata in mod abuziv si fara suport probator i-au adus reclamantului un prejudiciu evident prin suspendarea din functie, dar si de imagine, fiind indusa in opinia publica perceptia 'ab initio' a vinovatiei acestuia.

In sensul celor aratate mai sus, exista si alte documente precum hotararea nr.299/11.07.2012 a Consiliului Superior al Magistraturii - Sectia de procurori, prin care se indica ca temei al suspendarii inceperea urmarii penale in cauza, hotararea nr.366/19.10.2012 a Consiliului Superior al Magistraturii - Sectia de procurori, prin care se indica ca temei al suspendarii tocmai punerea in miscare a actiunii penale, intampinarea Baroului Bucuresti cu referire la dosarul nr.3642/2/2013 aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti (obiect cerere trecere pe tabloul de avocati), in care se face referire la faptul ca Balan George a demisionat din CSM si parchet ca urmare a trimiterii in judecata pentru fapte prevazute de Legea 78/2000, numeroase articole de presa aparute atat in format scris, dar si in format electronic, prin care se preiau comunicatele oficiale, dar si pe 'surse' ale organului de urmarire penala de natura a incalca prezumtia de nevinovatie de care beneficia reclamantul si de a afecta iremediabil imaginea de magistrat.

Referitor la majoritatea articolelor de presa, a solicitat sa se constate ca acestea au aparut inca din dimineata zilei de 11.07.2012 (incepand cu ora 08.00), in conditiile in care procesul-verbal de aducere la cunostinta a invinuirii s-a realizat intre orele 15.55-16.30, deci inainte de informarea invinuitului si astfel se poate face dovada incalcarii prezumtiei de nevinovatiei.

De asemenea, sustinerile privitoare la o asa zisa „negociere cu USL” sau discutii private cu fostul premier Victor Ponta nu s-au aflat niciodata la dosarul cauzei ca si mijloace de proba (nu exista si nu a existat vreo redare in format electronic sau scriptic) si nici nu au reprezentat temei formal de trimitere in judecata.

Tot cu ocazia cercetarii judecatoresti, reclamantul a aflat ca s-au desfasurat actiuni de supraveghere (filaj) inainte de inceperea urmaririi penale fata de acesta (10.07.2012), in datele de 27 si 28.06.2012, si fara a exista vreun act de dispozitie in acest sens si fara a exista cadrul procesual penal adecvat. in acest sens, la dosar s-au aflat doua inscrisuri emise de S.R.I. si declasificate la data de 17.10.2012. Reclamantul considera ca aceste activitati de supraveghere informativa in afara cadrului procesual i-au adus atingere dreptului la viata privata prevazut de art.26 din Constitutia Romaniei.

Desi aceste aspecte au fost clarificate prin solutia de achitare pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in sensul ca nu exista vreo proba ca reclamantul a savarsit faptele retinute in sarcina sa, reprezentantii Ministerului Public au realizat, la 6 luni dupa emitere solutiei de achitare (22 iunie 2015), emisiuni televizate in care s-au reluat toate acuzatiile aduse, reclamantul fiind prezentat ca invinuit si dandu-se pe posturi fragmente de interceptari prin care se inducea ideea de vinovatie a acestuia (spre exemplu: Prima Tv — Dosarele DNA, 'Anchete George Balan si Marcel Sampetru' din 9 decembrie 2015).

Ignorand o hotarare judecatoreasca definitiva de achitare, organele de urmarire penala au reluat acuzatiile formulate prin rechizitoriu (desi acestea au fost inlaturate prin hotarare penala invocata), fara sa prezinte odata cu acestea si continutul hotararii judecatoresti de achitare.

Reclamantul a mai aratat ca toate aceste imprejurari generatoare de vadite prejudicii cu rezonanta in corpul magistratilor si al opiniei publice (comunicatele D.N.A., scurgerile de presa a unor pasaje din interceptari, interventia publica a presedintelui Romaniei etc.), l-au determinat sa-si prezinte demisia de onoare pentru a nu se extinda suspiciunile imputate in mod nedrept persoanei sale si asupra Consiliului Superior al Magistraturii si corpului magistratilor.

Or, in urma solutiei de achitare ramasa definitiva, toate presupusele fapte s-au dovedit a fi neconfirmate de instantele judecatoresti, motiv pentru care se poate invoca existenta faptelor generatoare de prejudicii dupa cum urmeaza:

- Actele si masurile procesuale luate de organul de urmarire penala (interceptarea convorbirilor telefonice, inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata);

- Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii prin care am fost suspendat din functia de procuror;

- comunicatele D.N. A.;

- articolele de presa denigratoare bazate pe redarea unor pasaje din interceptari inainte de a-i fi fost prezentate invinuirile.

In contextul sus-aratat, apreciaza ca este evident ca Statul, prin reprezentantii sai (organele de urmarire penala, Consiliul Superior al Magistraturii si presedintele Romaniei), prin masurile procesuale si/sau administrative, dar si comunicarile publice facute cu privire la persoana sa, i-au adus prejudicii materiale si morale, actionand cu vinovatia prevazuta de lege, respectiv, cu intentie, acceptand ca prin actele si masurile luate sa-i fie incalcate drepturile cetatenesti si garantiile procesuale.

Prin inceperea urmarii penale si punerea in miscare a actiunii penale pe baza unor interceptari in care s-au alterat diferite pasaje relevante in scopul inculparii sale sau/si folosit alte pasaje ce nu exista in materialitate lor, considera ca s-au incalcat dreptul la viata privata prevazut de art.26, secretul corespondentei prevazut de art.28 din Constitutia Romaniei si obligatia asigurarii unu proces echitabil prevazut de art. 6 din C.E.D.O.

Mai mult, difuzarea in presa a continutului acestor interceptari ilegale a incalcat si principiul prezumtiei de nevinovatie prevazut de art.23 alin.11 din Constitutia Romaniei.

Toate aceste incalcari ale drepturilor si libertatilor constitutionale, au avut drept scop inculparea sa (punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata), cu consecinta directa si nemijlocita a imposibilitatii functionarii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii si ca magistrat.

Asadar, in temeiul dispozitiilor art. 1385 si urm C.civ., reclamantul a solicitat instantei sa dispuna repararea in integralitate a prejudiciului cauzat prin atingerea adusa dreptului la viata privata, la demnitate si la propria imagine, asa cum sunt reglementate si de dispozitiile art. 71 si urm. C.civ.

De asemenea, in temeiul dispozitiilor art. 253 si 1391 C.civ. a solicitat sa se retina ca i-au fost incalcate prin interceptarea convorbirilor telefonice, difuzarea lor catre public, si mistificare unora dintre acestea, in conditiile in care s-a dovedit ca reclamantul este nevinovat, drepturile la imagine si viata privata, constatandu-se ca sunt intrunite cumulativ conditiile raspunderii civile delictuale, si anume, existenta unei fapte ilicite, dovedite prin actele si masurile procesuale si/sau administrative dispuse de organele statului, dar si actele si comunicarile publice prin care reclamantul a fost prezentat ca fiind vinovat, existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul, dovedita prin faptul ca statul prin organele sale i-au incalcat drepturile consacrate de art.26 - dreptul la viata privata si art.28 - secretul corespondentei din Constitutia Romaniei; prezumtia de nevinovatie si obligatia asigurarii unui proces echitabil prevazut de art. 6 din C.E.D.O., existeta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu suferit, rezultata in mod implicit din situatia de fapt retinuta si este dovedita tocmai prin atingerea iremediabila adusa imaginii profesionale si umane atat de difuzarea unor date din dosar catre presa, interventia publica a presedintelui statului, masurile procesuale si/sau administrative dispuse si suspendarea mea din functie, dar si demisia din magistratura, iar nu in ultimul rand, existenta unui prejudiciu, gravitatea acestuia fiind influentata de anumite elemente circumstantiale, respectiv caracterul oficial al informatiilor, calitatea emitentului de organ judiciar direct implicat in activitatea de ancheta, precum si calitatea de magistrat a reclamantului.

A mai aratat ca infrangerea prezumtiei de nevinovatie este de natura a afecta imaginea oricarei persoane, generand automat un prejudiciu moral important. in cazul unui magistrat, insa, compromiterea imaginii atrage dupa sine afectarea sau chiar compromiterea carierei, care este in mod indisolubil legata de reputatia personala.

Or, exhibarea nenuantata a unor presupuse fapte penale aflate in curs de cercetare, cu referire directa la persoana unui magistrat identificat prin nume si functie reprezinta o lovitura puternica adusa reputatiei acestuia, nejustificata de existenta unui interes legitim.

Aceste sustineri formulate cu caracter de certitudine, au constituit manipularea opiniei publice prin comunicarea de informatii false in scopul acreditarii si impunerii unei ipoteze nereale, precum si in vederea inocularii vinovatiei reclamantului. Scopul urmarit a fost distrugerea prezumtiei de nevinovatie si constituie abuz de drept.

Incalcarea prezumtiei de nevinovatie a fost sanctionata de jurisprudenta CEDO si este in contradictie cu art.8 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Anexa la Recomandarea Rec (2003) 13 a Comitetului de Ministri a CE, Principii privind difuzarea de informatii catre mass-media in legatura cu procedurile penale, Principiul 2 - Prezumtia de nevinovatie. Respectarea acestui principiu face parte integranta din dreptul la un proces echitabil.

Prin urmare, opiniile si informatiile privind procedurile penale in curs nu ar trebui sa fie comunicate sau difuzate prin mass-media decat daca nu se aduce atingere prezumtiei de nevinovatie.

In raport de data la care a ramas definitiva solutia de achitare, (decizia penala nr.81/1 din 22.06.2015 dispusa de Inalta Curte de Casatie si Justitie — Sectia de 5 Judecatori), reclamantul a solicitat sa se retina ca aceasta este data de la care a luat la cunostinta de existenta prejudiciului (conform dispozitiilor art.2528 C.pr.civ., existenta pagubei), si a persoanelor vinovate, deoarece solutia de achitare exprima nevinovatia sa in raport de acuzatiile formulate si luarile de pozitii publice ale organelor statului si netemeinicia si nelegalitatea actelor si masurilor luate de acestea.

In drept, reclamantul a invocat dispozitiile art.71 si urm. C.civ., art.223 si urm., art.253, art.1357, art.1373, art.1385, art.1391 si urm. C.civ., Constitutia Romaniei, art.6 CEDO.

In dovedire, reclamantul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, pe care le-a atasat, a probei testimoniale cu audierea martorilor Miclescu Horia Adrian si Popa Carmen, precum si orice alta proba care se va impune a fi folosita in dezlegarea pricinii.

Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 100 lei aferent cererii privind daunele aduse onoarei si demnitatii, respectiv cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 2.105 lei aferent capatului de cerere privind alte daune morale, conform art.7 si art.3 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

La data de 31.05.2017, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare (fila 52), prin care a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 100.000 lei reprezentand daune morale, ce se compune din suma de 50.000 lei cu titlu de daune aduse onoarei, demnitatii sau reputatiei, respectiv din suma de 50.000 lei cu titlu de alte daune.

(...)

Persoana la care se refera comunicatul este identificata prin calitatea ei procesuala, respectiv cea de 'inculpat', fara a se fi utilizat sintagme precum 'persoana banuita', 'suspectul', 'acuzat de savarsirea unei infractiuni', 'presupusul complice', 'posibilul complice', 'banuit de savarsirea', termeni care este important a fi fost utilizati in comunicat, destinat oricarei persoane interesate care acceseaza platforma on-line pe care a fost incarcat. Toate acestea, desi calitatea procesuala a persoanei la care comunicatul se refera este, intr-adevar, aceea de 'inculpat', calitate necesar, totusi, a fi mentionata exclusiv in actul procesual corespunzator (rechizitoriu), fiind o diferenta esentiala de cadru in care se face comunicarea, dupa cum diferita este si sfera persoanelor care iau contact cu respectivele comunicari.

De altfel, Curtea Europeana a subliniat importanta deosebita avuta la alegerea cuvintelor pe care autoritatile publice le folosesc in declaratiile care emana de la acestea, inainte ca o persoana sa fi fost judecata si vinovatia sa sa fi fost stabilita cu privire la o anumita infractiune (a se vedea cauza Marziano contra Italiei, hotararea din 28 noiembrie 2002, par.28).

Totodata, Curtea Europeana a atentionat ca autoritatile statului au obligatia de a pastra o oarecare discretie asupra anchetelor in curs si de a nu indemna publicul sa creada in vinovatia unei persoane inainte ca aceasta sa fie legal stabilita, obligatia de rezerva fiind cu atat mai important a fi respectata in cazul unui comunicat de presa, in acea cauza, dat de reprezentatii politiei, din care rezulta ca reclamantii au savarsit faptele de care erau acuzati (ca ar fi membri ai unei organizatii criminale, ca participarea lor la actele organizatiei a fost stabilita), precum si prin oferirea de catre politisti a fotografiilor reclamantilor jurnalistilor prezenti la conferinta de presa (a se vedea cauza Y.B. s.a. contra Turciei, hotararea din 28 octombrie 2004, par.43-51).

Desi obiectul urmaririi penale il constituie strangerea tuturor probelor, atat in acuzare, cat si in aparare, in comunicatul D.N.A. de trimtere in judecata se face referire doar la acele elemente care dovedesc vinovatia deplina a persoanei.

Precizarea finala din comunicat, in sensul ca 'precizam ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta, spre judecare, situatie care nu poate in niciun fel sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie', fata de limbajul tehnic si specializat folosit, poate sa scape (semnificatia) publicului nespecialist, caruia i se poate induce foarte usor impresia ca cercetarea si operatiunea de administrare a probelor este incheiata, prin lecturarea tuturor informatiilor anterioare din comunicat, in care sunt expuse faptele cu grad de certitudine, exprimandu-se siguranta deplina cu privire la vinovatia inculpatului. Toate acestea, in conditiile in care nu se face precizarea ca in etapa urmatoare, a judecatii, instanta de judecata este cea care va aprecia suveran asupra necesitatii administrarii si a altor probe, precum si singura care va putea face interpretarea probelor in vederea condamnarii sau a achitarii. Folosirea unui limbaj impersonal, tehnic, accentueaza senzatia de constatare a vinovatiei cu caracter oficial, de catre o autoritate a statului, toate acestea in contextul in care in mass-media au ajuns, in mod nelegal, fragmente din interceptarile convorbirilor purtate de reclamant, care scurgere de informatii a determinat o campanie de presa viruleta la adresa acestuia, afectandu-i reputatia (art. 8 CEDO), dupa cum s-a aratat si, totodata, conturand o imagine a reclamantului drept vinovat de faptele pentru care s-a inceput urmarirea penala (art.6 par.2 CEDO), acest din urma aspect urmand a fi analizat mai jos.

Pe cale de consecinta, comunicatul D.N.A. privind trimiterea in judecata, nu prin el insusi, ci coroborat cu difuzarea, in prealabil, in mass-media, de fragmente de interceptari din dosarul penal, a putut conduce la incalcarea dreptului subiectiv al reclamantului de a fi prezumat nevinovat (art.4 C.pr.pen., art.23 alin.11 Constitutia Romaniei si art.6 par.2 CEDO), aspect pentru care raspunde tot paratul Statul Roman, pentru incalcarea obligatiei pozitive de rezerva, de a pastra o oarecare discretie asupra anchetelor in curs si de a nu indemna publicul sa creada in vinovatia unei persoane inainte ca aceasta sa fie legal stabilita, obligatie stabilita in jurisprudenta Curtii Europene, la care s-a facut referire mai sus, obligatorie intocmai precum dispozitiile art.6 par.2 CEDO, impreuna formand blocul de conventionalitate, direct aplicabil conform art.20 din Constitutia Romaniei.

In privinta stric a difuzarii, in mass-media, de fragmente de interceptari din dosarul penal, dupa cum s-a aratat mai sus, s-a constatat ca paratul Statul Roman nu si-a indeplinit obligatia de a pastra in siguranta informatiile de care dispunea pentru a garanta dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private, fiind, pe cale de consecinta, in sens contrar art.8 CEDO.

Or, dupa cum a constatat Curtea Europeana in cauza Allen contra U.K. (Hotararea nr.25424/09 din 12 iulie 2013, par.92-94), intr-o anumita masura, protectia asigurata in conformitate cu art.6 par.2 CEDO in acest sens, se poate suprapune cu protectia oferita de art.8 CEDO (a se vedea, de exemplu, Zollman c. Marii Britanii (dec.), nr. 62902/00 si Taliadorou si Stylianou c. Cipru, nr.39627/05 si 39631/05, par.27 si par.56-59, 16 octombrie 2008).

Odata ce s-a produs scurgerea de informatii din interceptari in presa, reclamantul s-a aflat in incapacitatea de a intreprinde actiuni imediate pentru apararea reputatiei sale, deoarece fondul cauzei nu facea obiectul unei examinari de catre instanta, scurgerea de informatii avand loc, de altfel, chiar anterior aducerii la cunostinta a invinuirii, astfel ca autenticitatea sau acuratetea convorbirilor telefonice si interpretarea acestora nu puteau fi astfel contestate.

Totodata, se observa lipsa unei reactii oficiale publice in acest caz. Nu s-a intreprins nicio actiune pentru identificarea institutiei sau a persoanei responsabile, nu s-a facut nicio declaratie oficiala pentru separarea autoritatilor de acest comportament; nu a avut loc nicio condamnare publica a unei asemenea actiuni, in conditiile in care paratul din prezenta cauza ar fi avut sarcina probei pe acest aspect (iar nu reclamantul, care nu poate fi tinut a dovedi un fapt negativ, care poate fi contrazis doar printr-un fapt pozitiv contrar), in sensul ca el si-a indeplinit obligatia pozitiva, impusa de dispozitiile art.8 CEDO, de a pastra in siguranta informatiile de care dispunea pentru a garanta dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private (a se vedea cauza mai sus citata, Casuneanu impotriva Romaniei, Hotarare nr.1001894/2013 din 26 martie 2013, par.80-97).

Urmare a acestei scurgeri de informatii din interceptari in presa, reclamantul a fost pus intr-o lumina nefavorabila in ochii opiniei publice, mai exact, redarea pasajelor din interceptari a lasat impresia ca reclamantul este vinovat dintru inceput (ab initio), interceptarile respective fiind, totodata, interpretate in lumina celor mentionate de catre 'surse judiciare' (se observa apelarea la aceasta sursa in majoritatea articolelor citate in prima parte a prezentei hotarari), cu referiri concrete la expresii din referatul de incepere a urmaririi penale, care, la acel moment, nici nu fusese adus la cunostinta 'invinuitului' pe atunci, reclamantul din prezenta cauza.

Rezumand, paratul Statul Roman a incalcat obligatia pozitiva de a pastra in siguranta informatiile de care dispunea (interceptari), care, pe cale de consecinta, au ajuns in mass-media, ceea ce a declansat o campanie de presa virulenta impotriva reclamantului, prezentat drept vinovat de 'trafic de informatii secrete', fiind 'invinuit de coruptie', ca 'negocia functii'.

Din aceasta constructie, rezulta ca exista legatura directa de cauzalitate intre faptul juridic ilicit, constand intr-o omisiune a paratului (nu a pastrat in siguranta informatiile de care dispunea dintr-un proces penal) si urmare/rezultat, constand in prejudiciul adus reclamantului, constand in afectarea reputatiei acestuia (art.8 CEDO) si, totodata, a conturarii imaginii reclamantului drept vinovat de faptele pentru care s-a inceput urmarirea penala (art.6 par.2 CEDO), prin redarea fragmentelor din interceptari, care lasau sa se intrevada ilicitul activitatilor celor astfel interceptati, un observator obiectiv putand fi incurajat sa creada ca acestea sunt probe in sustinerea acuzatiei penale, mai ales un public nespecialist, ceea ce, de altfel, ar fi putut influeta, intr-o oarecare masura, inclusiv opinia organelor judiciare.

S-a incalcat, deci, si dreptul subiect al reclamantului de a fi prezumat nevinovat (art.4 C.pr.pen., art.23 alin.11 din Constitutia Romaniei si art.6 par.2 CEDO), de care incalcare raspunde paratul Statul Roman, pentru incalcarea obligatiei pozitive de a pastra in siguranta informatiile de care dispunea (interceptari), obligatie stabilita in jurisprudenta Curtii Europene, la care s-a facut referire mai sus, obligatorie intocmai precum dispozitiile art.6 par.2 CEDO, impreuna formand blocul de conventionalitate, direct aplicabil conform art.20 din Constitutia Romaniei.


(ii) Declaratia Presedintelui Romaniei – obligatie pozitiva stat, de rezerva, de a pastra o oarecare discretie asupra anchetelor in curs si de a nu indemna publicul sa creada in vinovatia unei persoane inainte ca aceasta sa fie legal stabilita


Mai departe, ulterior aducerii la cunostinta a invinuirii, in contextul in care reclamantul a si fost suspendat din functie pana la finalizarea procedurii de verificare a bunei reputatii, toate acestea la data de 11.07.2012, avand la baza aceasta imprejurare, coroborat cu difuzarea in mass-media a interceptarilor la care s-a facut referire mai sus, este rezonabil a considera ca toate acestea au influentat opinia publica in privinta persoanei reclamantului, a carui reputatie a fost afectata ireparabil ca magistrat, un exemplu in acest sens fiind faptul ca Presedintele Romaniei, Traian Basescu, la data de 16.07.2012, a facut urmatoarea afirmatie, in direct, la postul de televiziune B1 TV, emisiunea Ultimul cuvant, si anume: 'dar sa nu incapa justitia pe mana procurorului Balan (…) care impartea functii' – a se vedea link-ul de la adresa URL https://www.bzi.ro/basescu-in-direct-pe-b1-tv-live-text-301835.

Or, o astfel de exprimare este de natura sa aduca atingere prezumtiei de nevinovatie a reclamantului (art.4 C.pr.pen., art.23 alin.11 din Constitutia Romaniei si art.6 par.2 CEDO), reflectand sentimentul ca persoana este vinovata (in contextul in care deja izbucnise, cu cinci zile in urma, o campanie de presa virulenta impotriva reclamantului, publicul fiind 'informat' ca reclamantul ar fi vinovat de 'trafic de informatii secrete', fiind 'invinuit de coruptie', ca 'negocia functii'), fapt care a fost de natura a incuraja publicul sa creada in vinovatia sa, avand in vedere si autoritatea formala a persoanei care a facut declaratia publica (Presedintele Romaniei) si care, in calitate de agent al statului, ar fi trebuit sa acorde importanta in alegerea termenilor folositi (interesand sensul real al acestora, iar nu forma lor textuala) – a se vedea cauza Butkevicius c. Lituaniei, hotararea din 26 martie 2002, par.50-54.

Pe cale de consecinta, este angajata tot raspunderea paratului Statul Roman, pentru incalcarea obligatiei pozitive de rezerva, de a pastra o oarecare discretie asupra anchetelor in curs si de a nu indemna publicul sa creada in vinovatia unei persoane inainte ca aceasta sa fie legal stabilita, obligatie stabilita in jurisprudenta Curtii Europene, la care s-a facut referire mai sus, obligatorie intocmai precum dispozitiile art.6 par.2 CEDO, impreuna formand blocul de conventionalitate, direct aplicabil conform art.20 din Constitutia Romaniei.

In schimb, in ceea ce priveste actele si masurile emise de stat, prin reprezentantii sai (organe de urmarire penala si Consiliul Superior al Magistraturii), constand in interceptarea convorbirilor telefonice, inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, alaturi de actele Consiliului Superior al Magistraturii, constand in hotarari prin care a fost suspendat reclamantul din functia de procuror, instanta constata ca acestea nu se poate considera ca au incalcat dreptul subiect de a fi prezumat nevinovat (art.4 C.pr.pen., art.23 alin.11 din Constitutia Romaniei si art.6 par.2 CEDO).

(...)

Este angajata raspunderea civila delictuala a paratului Statul Roman pentru urmatoarele aspecte care au condus la incalcarea dreptului reclamantului de a fi prezumat nevinovat, si anume:

- actele organului de urmarire penala ulterioare achitarii definitive a reclamantului, constand in afirmatiile efectuate cu ocazia unei emisiuni televizate, prin reluarea acuzatiilor penale aduse reclamantului – obligatie pozitiva stat de rezerva, de a nu indemna publicul sa creada in vinovatia unei persoane dupa ce aceasta a fost achitata, pentru a garanta dreptul reclamantului de a fi prezumat nevinovat;

- comunicatul D.N.A. privind trimiterea in judecata coroborat cu difuzarea, in mass-media, de fragmente de interceptari din dosarul penal – obligatie pozitiva stat de rezerva, de a pastra o oarecare discretie asupra anchetelor in curs si de a nu indemna publicul sa creada in vinovatia unei persoane inainte ca aceasta sa fie legal stabilita;

- declaratia Presedintelui Romaniei – obligatie pozitiva stat de rezerva, de a pastra o oarecare discretie asupra anchetelor in curs si de a nu indemna publicul sa creada in vinovatia unei persoane inainte ca aceasta sa fie legal stabilita.

Nu a fost incalcat dreptul reclamantului de a fi prezumat nevinovat in urmatoarea privinta, si anume, pentru:

- actele si masurile emise de stat, prin reprezentantii sai (organe de urmarire penala si Consiliul Superior al Magistraturii), constand in interceptarea convorbirilor telefonice, inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, alaturi de actele Consiliului Superior al Magistraturii, constand in hotarari prin care a fost suspendat reclamantul din functia de procuror”.


Iata fragmente din decizie definitiva a Curtii de Apel Bucuresti care a mentinut cele 80.000 lei daune morale acordate procurorului George Balan:


“Din considerentele Deciziei civile nr. 11R/11.01.2021 pronuntata in primul ciclu procesual de Curtea de Apel Bucure$i — Sectia a IV-a civila rezulta ca s-a stabilit calitatea procesuala pasiva a Statului Roman, precum faptul ca acesta raspunde pentru faptele deduse judecatii. De asemenea, se retine ca recurentul este in eroare cand sustine ca fapta delictuala sa retinut in sarcina Ministerului Finanlelor pentru Statul Roman. Din considerentele hotararilor pronuntate de instantele de fond, raportate la Decizia nr. 11//2021 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, a rezultat ca fapta delictuala a fost retinuta in sarcina Statului Roman, iar reprezentarea acestuia de catre Ministerul Finantelor (si nu de catre alte institutii) se face in conditiile legii, textele fiind redate expres de instante.

Prin aceasta decizie s-a retinut ca 'reclamantul urmareste sa oblina o reparatie pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a pretinselor fapte neconforme/abuzive ale organelor penale savarsite cu ocazia instrumentarii unui dosar penal, care a condus la trimiterea in judecata, finalizata cu achitarea sa. Prin el insusi, demersul judiciar i-a(r fi) cauzat reclamantului imense prejudicii dar a constituit, in acelasi timp, prilej pentru alte fapte care l-au prejudiciat, precum, hotararile Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost suspendat din functia de procuror; comunicatele D.N.A.; articolele de presa denigratoare bazate pe redarea unor pasaje din interceptari inainte de a-i fi fost prezentate invinuirile etc.

Curtea constata astfel, ca prima instanta a fost investita cu o actiune in raspundere patrimoniala a statului, pentru activitatea desfasurata, pretins defectuos, de organele penale in exercitarea atributiilor de serviciu.

Prin urmare, in cauza de fata recurentul-reclamant nu pretinde ca s-ar fi produs o eroare judiciara, ori ca ar fi fost privat nelegal de libertate pentru a fi incidente dispozi!iile art. art. 538-539 C.pr.pen., ci faptul ca statul a abdicat de la obligatia constitutionalade garant al drepturilor fundamentale, de a-i asigura un proces echitabil in ansamblul sau, cu toate implicatiile pe care le poate avea asupra vietii private profesionale.'

Or, asa fiind, in cel de-al doilea ciclu procesual nu mai poate fi repusa in discutie problema unei eventuale erori judiciare, or a persoanei tinuta sa raspunda, Curtea stabilind, prin Decizia nr. 11R/2021 ca prin cererea de chemare in judecata reclamantul nu a dedus judecatii o cerere de despagubiri pentru vreo eroare judiciara nici pentru privarea de libertate, ci pentru prejudiciile cauzate prin activitatea desfasurata defectuos de institutiile statului, care nu imbraca forma erorii judiciare; totodata s-a retinut ca recurentul are calitate procesuala pasiva, fiind tinut raspunzator de acoperirea prejudiciului, daca se verifica indeplinirea conditiilor, din analiza motivelor de apel.

Astfel, criticile recurentului referitoare la atragerea raspunderii statului, ori la incadrarea faptelor reclamate in categoria erorilor judiciare au fost transate definitiv, asupra acestora instantele s-au pronuntat in primul ciclu procesual, intrand in puterea de lucru judecat, fata de dispozitiile date prin decizia de casare mentionataanterior. Astfel s-a limitat evocarea fondului, in al doilea ciclu procesual exclusiv la analiza criticilor din apel referitoare la existenta unei incalcari a obligaliei pozitive de garant al drepturilor libertatilor fundamentale invocate de reclamant, iar in caz afirmativ, instant ade apel sa verifice daca este rezonabil cuantumul daunelor acordate de prima instanta.

Or, potrivit art. 501 din Codul de procedura civila, instantele de fond sunt tinute de limitele stabilite prin decizia de casare, ceea ce determina concluzia ca instantade recurs, din al doilea ciclu procesual, verifica legalitatea hotararii pronunlate in apel in limitele trasate de prima instantade recurs.

In consecinta, contrar sustinerilor recurentului, in mod corect instanta de apel, in al doilea ciclu procesual, a stabilit ca statul este tinut raspunzator, in masura in care se verifica faptul ca, prin procedurile derulate impotriva intimatului-reclamant, institutiile statului au incalcat drepturile libertatile fundamentale invocate de reclamant, ceea ce determina concluzia ca statul nu si-a indeplinit obligatia sa pozitiva de garant al acestor drepturi.

A sustinut recurentul, fara a dezvolta acest motiv de recurs, ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale referitoare la existenta faptei ilicite, la vinovalia statului la existenta unei legaturi de cauzalitate intre prejudiciul pretins fapta.

In lipsa unor critici concrete, Curtea noteaza ca instanta de apel a retinut, pe baza probelor administrate in cauza, ca reclamantul a fost prejudiciat ca urmare a amestecului in dreptul sau la respectarea vietii private, prin aceea ca extrase din convorbirile sale telefonice in mediu ambiental al aparut in presa dar prin aceea ca, chiar ulterior solutiei de achitare a reclamantului, acesta a continuat sa fie prezentat opiniei publice, in mass-media drept o persoana vinovata pentru acuzaliile penale, fara a se mentionaca acesta a fost achitat pentru faptele ce i se imputasera prin rechizitoriu.

Aceasta fiind situatia de fapt retinuta, Curtea constata ca in mod corect instanta de apel a constatat indeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale, intrucat fapta ilicita exista — in mod evident prin acele manifestari s-a adus atingere dreptului reclamantului la imagine, reputatie, demnitate la viata privata, in general, in contextul aratat, caracterul delictual fiind evident; neexistand nicio dovada ca recurentul Statul Roman si-a indeplinit obligatia pozitiva de garant pentru drepturile fundamentale ale reclamantului. Recurentul nu a oferit nicio explicatie rezonabila pentru aparitia in spatiul public a extraselor din convorbiri, a iesirilor publice ale unora dintre reprezentantii statului, facute in aceasta calitate de persoane publice, nu a existat dovada ca toate aceste actiuni s-au facut in limite legale.

In mod similar, s-a constatat ca prin aceste iesiri publice s-a adus atingere dreptului reclamantului la un proces echitabil, prin incalcarea prezumtiei de nevinovatie, atat anterior pronuntarii solutiei de achitare, dar ulterior pronuntarii acestei solutii definitive de achitare.

In realitate, Curtea constata ca toate aceste manifestari au fost permise de recurent desi erau de natura a incalca in mod evident drepturile reclamantului, neexistand nicio dovada a faptul ca recurentul a luat pozilie in raport de aceste incalcari. De asemenea, a permis, in mod nejustificat ca, ulterior achitarii reclamantului, acesta sa fie prezentat in continuare publicului ca fiind vinovat de faptele penale care i se imputasera prin actul de trimitere in judecata.

Or, observand in mod corect jurisprudenta constata a Curtii Europene a Drepturilor Omului, redata in hotararea apelata, Tribunalul a retinut ca Statul nu ti-a indeplinit obligatia pozitiva de garant al drepturilor reclamantului la viata privata cum este reglementat de art. 8 din Conventie, respectiv la un proces echitabil, in componenta prezumtiei de nevinovatie, reglementat de art. 6 alin. 2 din Conventie.

Prin urmare, s-a facut dovada existenlei faptei civile delictuale, ceea ce se imputa Statului fiind tocmai neindeplinirea obligatiei pozitive de garant al drepturilor fundamentale ale reclamantului, asa cum s-a aratat. Vinovatia recurentului rezulta fara tagada, Curtea observand anterior ca Statul nu a facut dovada ca a luat vreo masurain vederea respectarii acestor drepturi. Stabilirea de catre Conventie a existenteiunor obligatii pozitive asumate de statele semnatare a fost, de asemenea, analizata intr-o serie de cauze, de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, redate de instanta de apel, din care rezulta ca statul are obligatia de a lua masuri concrete pentru ca asemenea manifestari (scurgerea de convorbiri in spatiul public, afirmatii ale peroanelor publice, in mass media, referitoare la vinovatia reclamantului care nu numai ca nu a fost condamnat definitiv dar care a fost achitat etc.) sa nu aiba loc, or in spela nu s-a facut dovada luarii unor asemenea masuri, astfel incat in mod corect s-a retinut existenta vinovatiei recurentului.

In ceea ce priveste legatura de cauzalitate, aceasta rezulta ex re, cata vreme prejudiciul incercat de intimatul-reclamant este reprezentat tocmai de atingerile aduse imaginii, reputatiei, demnitatii sale (ce compun dreptul la viata privata), respectiv atingerile aduse dreptului la un proces echitabil prin incalcarea prezumtiei de vinovatie, or acest prejudiciu s-a produs prin incalcarea obligatiei pozitive de garantare a drepturilor fundamentale, de catre recurent.

Analizand decizia recurata, Curtea constata ca instanta de apel a facut o ampla analiza a indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale, astfel cum sunt prevazute de art. 1349 din Codul civil, cu trimiteri concrete la faptele retinute in sarcina Statului, prin raportare la criticile din apel la argumentele expuse in considerentele sentinteipronunlate de prima instanta.

A expus argumentat motivele pentru care a considerat nefondate criticile din apel, aratand inclusiv care sunt faptele delictuale retinute, care este prejudiciul, motivul pentru care s-a retinut culpa recurentului in raport de neindeplinirea obligatiilor pozitive, prin raportare la jurisprudenla CEDO.

Curtea retine ca in mod corect instanta de apel a constatat legalitatea si temeinicia sentintei apelate, dispozitiile art. 1349 din Codul civil fiind corect aplicate interpretate, intrucat, cum s-a stabilit prin decizia din recurs, in primul ciclu procesual, instanta de apel trebuia sa se pronunte pe criticile din apel referitoare la indeplinirea conditiilor atragerii raspunderii civile delictuale a Statului Roman pentru fapta delictuala constand in neindeplinirea obligatiei pozitive de garant al drepturilor libertatilor fundamentale ale reclamantului, in considerarea art. 501 din Codul de procedura civila”.


* Cititi aici sentinta Judecatoriei Sectorului 5 privind acordarea daunelor moarale de 80.000 lei procurorului George Balan

* Cititi aici decizia Tribunalului Bucuresti prin care a fost respins apelul statului roman impotriva sentintei Judecatoriei Sectorului 5

* Cititi aici decizia Curtii de Apel Bucuresti prin care a fost respins recursul statului roman impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti

Comentarii

# cârcotaș date 4 March 2024 18:37 -2

Nu-i mai băgați capu-n poză lu marcelică sfânchetru, infractor condamnat. El juca în alta ligă, lupte în noroi, și în altă intrigă dar l-a băgat la înaintare pe dl. Bălan, să aibă după cine se ascunde.

# Sisu date 4 March 2024 18:51 +8

Prostii!Daca nu ar fi fost in prezent sotia dinsului mare procuror DNA,nu ar fi primit nicio despagubire!Ar fi fost purtat pe drumuri de la Ana la Caiafa pina ar fi murit de inima rea!

# Cetateanul date 4 March 2024 19:30 +2

Fix degeaba! Azi încă figurează pe site dna comunicatele cu up și trimiterea în judecata fără nicio precizare privind achitarea. Deci despre ce vorbim?

# Gigi date 4 March 2024 21:13 +5

Cea mai mare mafie este in sistemul judiciar! Ati mai vazut asemenea cazuri in alte instititii! Exita aceste cazuri la stitile de la ora 5 cu toti oamenii care dovedesc ca au ceva pribleme. Deci in Justitie este o mare., mare mizerie.

# Pafnutie date 4 March 2024 22:18 +2

Caz clar de execuție în urma unei reglări de conturi între grupurile care-și disputau puterea în MP, pe principiul ,,scopul scuză mijloacele”, legea și bunul simț fiind aruncate la coș. I se fac publice în mod nelegal convorbiri de șușanea interceptate (despre care abia acum aflăm că nici nu au fost folosite în susținerea vreunei acuzații penale), după care vine garantul (din care făcea parte, dacă nu cumva chiar președinte, Medusa cea în prezent reabilitată) și-l suspendă pe motiv de reputație. Păi pe același principiu și gorgona era de suspendat dacă o interceptau ambiental (brrr!) la duș sau pe tron, ,,ca cetățean”.

# E tu Brute... date 5 March 2024 08:11 0

Un personaj tot mai adulat in anumite medii sociale, spunea : "SACORITATEA ESTE" iar continuarea in poezie era "in toate cele sunt si'n cele ce maine vor rade la soare". Deci? Considerati ca, acum sub acesta "masca" uzata de catre aproape toti cei care apuca o functie de raspundere in cadrul AUTORITATILOR STATULUI(de DREPT :-x) , nu uzeaza de catre mai sus amintitele "citate"( voit sau acceptate tacit). Toate mizeriile sunt facute si aruncate in spatele aceleasi entitati "STATUL" care nu vede ,nu aude si ACCEPTA. Cetateanul, votantul se misca "coordonat " in rigurosele limite impuse prin succesiunea "partidelor" de "la putere". Miscrea coordonata, organizata a cetateanului este guvernata de principiile miscarii browniene. Ori in aceste conditii, mai vorbim despre... CE? Raspunde cineva de banii "consumati" cu distrugerea destinelor si a suprematiei pt putere? Urla presa de abuzuri "materiale" si "contra persoanei" si nimeni nu face nimic!

# santinela date 5 March 2024 08:24 +1

Cand spui numele unor "nimeni" gen parchetara Rosu,Papici,Kovesi,Basescu,aia de la Ploiesti,de la Oradea,de la Pitesti,trebuie sa iei un Emetiral pentru greata.Nenorocitii astia au distrus zeci de oameni,de familii,unii au decedat asteptand sa li se faca dreptate. DNA ar trebui desfiintat si o noua structura sa fie po******ta de oameni integri cu stiinta de carte ceea ce nu este cazul acum.

# Gogu date 5 March 2024 08:35 +6

Lasa ca nu e dracu asa de negru!Parca a iesit la pensie din postura de procuror reangajat la stat!Pensioara bunicica ,despagubiri consistentente ,jupinica -jupinica!

# Borsalino date 5 March 2024 10:19 +1

Au facut publice inregistrări fără relevanță penală chipurile să se vadă cum unelteau Bălan & co pentru a accede în fruntea parchetului suprem. De parcă ne-am fi imaginat că in tabăra adversă, care urmărea același lucru, discuțiile or fi fost mai onorabile, iar numirile ar fi venit direct din Cer, nu din mâzga politicii și a compromisurilor, după cum a dezvăluit mai târziu și Ponta. Adică au fost mai penali decât orice i-au imputat lui Bălan, pentru că au administrat interceptări urmărind alte scopuri decât probațiunea penală. Prin același procedeu, vă dați seama câți magistrați ar putea fi eliminați pe condiția bunei reputații, dacă, de exemplu, li s-ar pune tehnică de înregistrare în autoturismele personale, după care s-ar face publice ,,pe surse” toate inregistrările conținând apelativele și comentariile la adresa celorlalți participanți la trafic, care altfel ar rămâne înfundate în habitaclu? Sau dacă s-ar devoala toată bârfoteca sinistră din instanțe și parchete?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.04.2024 – Acuzatiile impotriva judecatoarei din cazul Pascu

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva