Prima mare bresa in blocul dur al Sistemului de la Sectia penala a ICCJ, unde sunt rezolvate toate dosarele cu demnitari si persoane publice importante! Sectia pentru judecatori din CSM a decis in sedinta de joi, 1 martie 2018, respingerea candidaturii judecatoarei Mirela Sorina Popescu pentru cel de-al doilea mandat la conducerea Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Decizia de miercuri de respingere a candidaturii a fost luata cu un vot de 5-4, si vine dupa ce, in data de 18 ianuarie 2018, cand a fost programat initial interviul, judecatorii din CSM i-au cerut Mirelei Popescu sa isi completeze dosarul cu o serie de specificatii legate de activitatea pe care a desfasurat-o in mandatul anterior, pentru a fi prezentate pe larg membrilor Sectiei.

Iar, dupa cum vedem, informatiile cerute de Sectia pentru judecatori au reprezentat tocmai marea piedica a Mirelei Popescu pentru obtinerea celui de-al doilea mandat la sefia Sectiei penale a Inaltei Curti.

In timpul sedintei care a durat mai bine de doua ore si jumatate, judecatoarea Popescu a vorbit circa o ora si jumatate despre modul in care a inteles sa managerieze Sectia penala a instantei supreme in mandatul pe care il obtinuse de pe vremea fostei sefe a ICCJ, Livia Stanciu, fiind relevate in acest timp o serie de nereguli in ce priveste perioada de solutionare a dosarelor, termenul extrem de mare de redactare a motivarilor, deficientele intalnite in ce priveste comunicarea cu colegii judecatori, dar si problemele de organizare a activitatii care au culminat cu incarcarea excesiva cu dosare atat a judecatorilor Sectiei, cat si a magistratilor asistenti si a grefierilor de sedinta.

Dupa prezentarea facuta de Mirela Sorina Popescu, judecatoarea a fost supusa unui tir de intrebari din partea membrilor Sectiei pentru judecatori, care au apreciat utile anumite clarificari.

Precizam in acest sens ca interviul a fost sustinut de judecatoarea Popescu in fata judecatorilor Simona Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Tint, Evelina Oprina, Gabriela Baltag, Bogdan Mateescu, Andrea Chis, Mihai Balan, si a membrului de drept Cristina Tarcea, sefa ICCJ, dupa ce judecatoarea Mariana Ghena a anuntat ca intelege sa se abtina de la a-si exprima punctul de vedere cu privire la aceasta candidatura: "Doamna presedinta, va rog sa imi permiteti sa anunt si in sedinta publica faptul ca am formulat declaratie de abtinere pentru acest punct, declaratie de abtinere pe care am motivat-o, am inregistrat-o ieri si am facut-o cunoscuta tuturor membrilor Sectiei de judecatori, inclusiv presedintelui ICCJ. In conditiile in care cvorumul este asigurat, va rog sa imi permiteti sa ma retrag de la lucrarile acestui punct."

Repartizare aleatorie cu blocarea completelor

In timpul sedintei de la CSM ne-a atras atentia relatarea Mirelei Sorina Popescu despre modul in care se desfasoara activitatea la Inalta Curte de Casatie si Justitie, intr-o chestiune care, ani de zile, a starnit controverse, respectiv repartizarea aleatorie a dosarelor.

Potrivit acesteia, in timpul mandatului sau a implementat o masura menita sa reduca dezechilibrele pe numarul de dosare intre complete de judecata, care din cauza sistemului de repartizare primeau dosare in functie de calculi aritmetici si nu de numarul si complexitatea cauzelor.

Astfel, judecatoarea Mirela Sorina Popescu a relatat ca pentru egalarea dosarelor intre completele de judecata a creat posibilitatea blocarii unor complete de judecatori la repartizarea aleatorie, astfel incat, dosarele sa fie repartizate doar catre completele ramase disponibile in Ecris. Conditia pentru blocarea unor complete era, potrivit acesteia, ca judectorul sa ceara sa fie blocat in sistemul Ecris, pe temeiul ca are un numar prea mare de dosare repartizate spre solutionare.

Nu ne pronuntam ca aceasta masura este corecta sau, daca exista vreun risc sau vulnerabilitate ca anumite dosare sa fie dirijate catre anumite complete, prin blocarea altora. Remarcam totusi ca aceasta modalitate de repartizare aleatorie prin blocarea unor complete nu a dat roade, asa cum a concluzionat si judecatoarea CSM Nicoleta Tint. Poate insa ca ar fi oportun ca Inspectia Judiciara sa declanseze un control prin care sa stabileasca daca blocarea completelor in sistemul Ecris poate reprezenta o posibilitate de dirijarea a dosarelor.

Modalitatea de compunere a completelor la Sectia penala a ICCJ a fost, la randul sau, relatat pe larg de judecatoarea Mirela Sorina Popescu. Aceasta a sustinut ca in situatiile in care la ICCJ promoveaza un numar de judecatori care nu pot alcatui un Complet de 3, magistratii sunt pusi la permanenta, iar apoi distribuiti in Complete, prin abtinerea unui alt judecator dintr-un complet.

Prezentam in continuare intrebarile care au pus-o in dificultate pe judecatoarea Mirela Sorina Popescu in cadrul interviului sustinut in fata membrilor Sectiei pentru judecatori din CSM in sedinta din 1 martie 2018:

Gabriela Baltag: Din spatiul public auzim foarte mult vorbindu-se despre numarul de mandate de siguranta nationala. As fi vrut sa stiu fara o cifra anume, daca in timpul mandatului dvs numarul mandatelor de siguranta nationala au crescut sau au scazut?

Mirela Sorina Popescu: Nu am atributia de sef al structurii de securitate, motiv pentru care, neavand aceasta atributie nici nu coordonez structura respectiva si va marturisesc sincer ca nu am verificat daca este vorba de o crestere, de o scadere a solicitarilor formulate in baza Legii 51/1991.

Gabriela Baltag: Am regasit in proiect ca faceti vorbire despre dialogul cu colegii de la Sectie, cu conducerea, cu toata lumea. Deci, purtati un dialog si sunteti conectata la tot ce se intampla in Sectia penala. Tot in spatiul public a aparut in ultimii ani, poate chiar in ultimii trei ani, mentiuni legate de prezenta unor judecatori ai Sectiei penale ai ICCJ la intalniri derulate in case conspirative, numerotate cu cifre sau litere din alfabet, de tipul K1, K2, T5, T6... si mi-am pus intrebarea daca dvs ati incercat sa faceti verificari pe aceste informatii? Cu siguranta le-ati auzit si dumneavoastra, si daca da, cum anume?Daca pentru aceasta informatie aparuta in spatiul public apreciati ca ar reprezenta o vulnerabilitate pentru actul de justitie si, desigur, ca o indiscretie, am sa va intreb si daca ati participat vreodata la astfel de intalniri.

Mirela Sorina Popescu: Pentru mine dialogul este foarte important. Permanent am un dialog cu judecatorii, cu magistratii asistenti (...) Acum, nu as vrea sa spun ca nu deschid televizorul, dar am auzit si eu astfel de discutii in spatiul public. Personal, nu am auzit sa fi fost o confirmare din partea cuiva anume, si ma refer aici la cineva care ar fi fost indreptatit sa faca astfel de verificari, daca au fost judecatori la astfel de intalniri. Nu stiu, va marturisesc sincer ca nu stiu. In conditiile in care nu am avut semnale la nivelul Sectie, cred ca nici doamna presedinta daca avea astfel de semnale mi le aducea la cunostina. Judecatorii investiti cu solutionarea cauzelor s-au pronuntat exclusiv pe baza probelor administrate in acele cauze. Nu as putea sa va spun daca sunt reale acele afirmatii aparute in spatiul public. Va marturisesc ca nu i-am intrebat direct pe colegii judecatori daca au participat la astfel de intalniri. Ceea ce pot eu sa spun, la cat ii cunosc, si cred ca ii cunosc destul de bine pe marea majoritate dintre ei, avand in vedere si vechimea mea la ICCJ, pot sa spun ca sunt colegi judecatori onesti, profesionisti. (...) La deliberari am discutat pe baza probelor administrate intr-o cauza, alte discutii nu am auzit. (...) Judecatorii ar avea posibilitatea sa formuleze cereri de apararea reputatiei, CSM are aceasta posibilitate, instrument de a interveni pentru apararea reputatiei unui judecator. Nu am avut discutii strict pe acest subiect. Bun, hai sa vorbim si asa, un judecator care a fost la un astfel de eveniment, daca solutioneaza o cauza, partea din dosar ar putea sa formuleze o cerere de recuzare sau ar trebui sa ma limitez, ca presedinte de Sectie, lace imi permite legea sa fac.

Gabriela Baltag: Voiam sa va intreb din nou daca ati participat.

Mirela Sorina Popescu: Sa stiti ca eu ca persoana nu am avut niciodata un alt gen de relatie decat cele institutionale.

Gabriela Baltag: Deci nu ati fost in aceste case conspirative...? Sau ca presedinte de Sectie...

Mirela Sorina Popescu: Deci nu am avut niciodata, nu numai ca presedinte de Sectie. In afara de relatii institutionale sa stiti ca nu... Deci, nu. Raspunsul este nu. (...)

Nicoleta Tint: Marturisesc ca mi-a atras atentia in proiectul dvs acel obiectiv avut in vedere in primul mandat care a vizat identificarea solutiilor pentru echilibrarea dosarelor. Cred ca este cea mai delicata atributie a unui manager, indiferent de nivelul pe care se situeaza. Mi-a atras atentia pentru ca am inteles inteles din acest proiect ca ati identificat in primul mandat solutii tehnice care sa permita repartizarea echilibrata pe complete. Am inteles din actele pe care le-ati transmis si la ce solutii tehnice v-ati referit, am tras de asemenea concluzia ca ramane in continuare o vulnerabilitate si ca, de fapt, nu este un obiectiv indeplinit pentru ca si in situatia in care ati reusit ca acele cauze cu plangeri directe sa fie repartizate cu termen, totusi nu s-a produs echilibrarea dorita. Marturisesc ca din situatiile statistice pe care ni le-ati transmis mi-au atras atentia participarile in sedintele de judecata pe cei trei ani ai mandatului dvs si v-as da exemplificativ cateva cifre: Numar dosare rulate pe sedinta de fiecare judecator al Sectiei penale avem in 2015 un minim de 137 si un maxim de 502, in 2016 un minim de 312 si un maxim de 1462 si in 2017 un minim de 260 si un maxim de 460. Numarul de participari in sedintele de judecata: in 2015 un minim de 41 si un maxim de 83, in 2016 un minim de 53 si un maxim de 101 si in 2017 un minim de 39 si un maxim de 107. (...) Sunt evidente aceste diferente foarte mari intre minim si maxim si aici voiam sa va rog sa ne detaliati putin la ce va ganditi sau de unde rezulta aceasta diferenta fundamentala?

Mirela Sorina Popescu: Repartizarea echilibrata pe complete de judecata continua sa fie o vulnerabilitate si am mentionat-o si in proiect la obiectivele pe care le-am propus pe noul mandat. Este adevarat. Sa stiti ca in mod repetat am avut aceste discutii. Specialistul IT m-a asigurat la inceputul mandatului, in 2015, ca aceasta echilibrare se realizeaza intre complete, dar se realizeaza in timp. Adica un complet care anul acesta este foarte incarcat, anul urmator si celalalt an va primi foarte putine dosare, anul urmator deloc. Din punctul meu de vedere nu este o solutie pentru ca un judecator care primeste in procedura de camera preliminara, in interval de doua saptamani, doua dosare degeaba urmatoarele sase luni nu mai primeste un dosar pe camera preliminara pentru ca el atunci, pe langa faptul ca trebuie sa solutioneaze cele doua dosare, intra si in sedinta si judecata si la C5. Echilibrarea si o noua aplicatie va rezolva... Deci, este clar ca este o problema, ca ramane o problema.

Acum este adevarat ca nu am trimis, pentru ca m-am gandit tarziu, si am facut o complexitate cumultata pe complete de judecatori, pe complete de un judecator, pe complete de trei judecatori. Intr-adevar, din datele care au rezultat 2015, 2016, 2017, in timp, intr-un interval de trei ani se ajunge cumva la o complexitate acumulate pe completele de judecata. Am spus, intr-adevar apar dezechilibre si la participarile in sedintele de fond si la participarile in sedintele de apel. Cea mai evident discrepanta este a judecatorului care are in 2017 un total de participari in sedinte de 107. Judecatorul in cauza, ca de altfel si judecatorul care a promovat in 2015, la momentul promovarii lor la ICCJ nu aveam nicio formatiune din cele 9 care sa fie descompletata. Acel judecator deci, nu putea sa faca parte din compunerea unui complet de judecata stabil. In aceasta situatie noi am avut discutii cu judecatorii in sectie si am spus 'ce facem cu acesti colegi judecatori'. Propunerea a fost in sensul ca in situatii de genul acesta, cand promoveaza unul sau cand promoveaza doi judecatori care nu pot intregi un complet de judecata, acel judecator sa fie judecatorul care este planificat la permanenta, dar sigur, permanentele nu erau discrepante fata de ceilalti colegi, pentru ca noi fiind pe grupuri veneau sa solutioneze mai multe cereri si sa devina incompatibili judecatorii. Si am spus sa intre in sedintele de judecata in locul judecatorului planificat la serviciul de permanenta in cauzele planificate in prima instanta de competenta ICCJ. Adica, un dosar care a fost repartizat completului X, unul din membrii completului este incompatibil, isi face declaratie de abtinere. Potrivit regulamentului ar fi trebuit sa intre judecatorul din planificarea de permanenta, care putea fi alt judecator. Si atunci, am gandit de maniera in care sa intregeasca completul de judecata judecatorul care nu avea complet. Este adevarat si se poate verifica si in Hotararea de colegiu si propunerea mea a fost sa urmarim indeaproape si sa vedem ca in momentul in care acel judecator ajunge sa intre intr-un numar foarte mare de dosare, atunci sa nu se creeze dezechilibre foarte mari si atunci sa stopam aplicarea acestei reguli, in sensul de a inlocui permanenta.

Problema este ca, in timp, s-a descompletat un complet, ca sa spun asa. Acel judecator a avut si o cerere de blocare, colegiul de conducere a adoptat o Hotarare, astfel ca ramanand cu mai multe dosare in care a intrat anterior pentru asigurarea continuitatii completului de judecata, intrand si intr-un complet nou pentru faptul ca s-a pensionat un judecator, s-a ajuns la o crestere a numarului de participari in sedinta.

Imposibilitatea echilibrarii volumului de activitatea la judecatorii de camera preliminara si nu este singura situatie. Situatii in care judecatorii respectivi nu au primit la repartizarea aleatorie a cauzelor dosare pe camera preliminara. Problema este urmatoarea, ne-am gandit nu putem sa blocam alti colegi judecatori care ar fi compatibili la momentul primirii dosarelor cu rechizitoriu pentru ca nu am avea un temei legal, presedintele de sectie nu are el atributia de a cere blocarea de la repartizarea aleatorie, aceasta cerere poate fi formulata de catre judecatorul care este in situatia in care are foarte multe cauza.

Va marturisesc, eu am avut discutii si am si acum discutii. (...) Problema este de la repartizarea completelor pe dosarele de camera preliminara, pentru ca la noi dosarele se repartizeaza pe complete de camere preliminara, nu pe complet de trei judecatori.

Nicoleta Tint: Ati vorbit aici si despre masurile de blocare a completelor de judecata pe care in lipsa altor solutii, le-ati sustinut in sensul admiterii sau nu, dupa analiza pe care ati efectuat-o. Constituie masura de blocare a completului o solutie pentru echilibrare a repartizarii cauzelor?

Mirela Sorina Popescu: In absenta altor solutii, sigur, sa stiti ca totusi colegii de conducere au analizat cu foarte multa atentie acele cereri de blocare, din punctul meu de vedere hotararile adoptate chiar sunt temeinice si s-au admis acele cereri de blocare atunci cand s-a impus aceasta situatie. La momentul la care exista aceste discrepante si nu poti sa echilibrezi aleatoriu informatic, cred ca trebuie sa se mentina in continuare aceasta masura sa se intervina pentru a da totusi posibilitatea acelui judecator care este intr-o astfel de situatie sa solutioneze cauzele. Urmeaza redactarea hotararilor judecatoresti care la nivelul Sectiei in dosarele de fond se redacteaza in marea majoritate a situatiilor de catre judecator.

Nicoleta Tint: Va intreb pentru ca este o solutie la care recurg instantele si de multe ori, in practica nu a dovedit un efect pentru ca la momentul deblocarii completului, cauzele au navalit pe complet. Situatia este determinata de faptul ca dosarele se repartizeaza fara termen, au un punctaj care trebuie atins anual. Ar fi fost doar un respiro de moment.

Mirela Sorina Popescu: Acum, marturisesc, la nivelul Sectiei sunt relativ putine situatiile in care s-au admis cererile de blocare. (...)

Evelina Oprina: Ati gestionat emiterea comunicatului de presa din data de 18 ianuarie 2018? Vedeti o oarecare incompatibilitate intre acest demers si calitatea dumneavoastra de presedinte de Sectie si de candidat? Daca nu, cine a gestionat aceasta procedura de emitere a acestui comunicat? Nu v-ati gandit ca un astfel de comunicat ar putea sa fie de natura sa constituie un soi de presiune asupra judecatorilor din cadrul Consiliului?

Mirela Sorina Popescu: Personal, nu sunt judecatorul care coordoneaza Biroul de informare si relatii publice. In ce priveste gestionarea acestui comunicat, eram persoana care eram in discutie, sa spunem asa. Nu va pot oferi date pentru ca nu le cunosc, foarte multe date. Aaa... acum, eu nu gasesc o presiune asupra membrilor Consiliul, probabil ca s-a avut in vedere ca era vorba de expirarea mandatului de presedinte al Sectiei penale si cred ca prin acel comunicat nu s-a dorit altceva decat sa se clarifice situatia mandatului de presedinte al Sectiei penale, indiferent cine era persoana in cauza, pentru mai multa stabilitate pe functia respectiva. Sigur, eu acum ca manager stiu ce inseamna sa fii delegat pe o functie de conducere si ce inseamna sa fii definitiv. Personal, daca ma intrebati, nu am perceput ca pe o presiune, nu a fost o presiune. A fost definitivarea, indiferent de persoana, pe postul de presedinte al Sectiei. Snu aveam cum sa particip fiind o persoana care eram cumva in discutie.

Evelina Oprina: Dar cui i-a apartinut ideea emiterii acestui comunicat de presa?

Mirela Sorina Popescu: Chiar nu stiu sa va dau amanunte. Sigur, discutii in Sectie au fost. Sigur, nu am auzit judecatorii sa fi fost suparati pentru amanarea discutiilor, dar repet eu nu am auzit. Nici nu am fost interesata sa aflu pentru ca eu am inteles increderea pe care colegii mi-au acordat-o. (...)