Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au sustinut joi, in motivarea deciziei de eliberare din arest a fiului senatorului Sorina Placinta, Andrei Placinta, ca acesta nu reprezinta un pericol concret pentru ordinea publica, desi a fost acuzat de comiterea a cinci infractiuni cu violenta. Motivarea judecatorilor este inedita, mai ales ca, in Romania, desi in teorie exista ideea ca arestarea preventiva in timpul urmaririi penale reprezinta o exceptie, judecatorii admit de regula propunerea procurorilor de emitere a unui mandat de arestare preventiva chiar si in cazuri in care inculpatul nu a fost acuzat de comiterea unor infractiuni cu violenta, ci, de exemplu, de infractiuni de coruptie. Judecatorii au sustinut ca, desi faptele de care este acuzat Placinta Junior sunt grave, trebuie sa se tina cont de varsta frageda a acestuia, precum si de “educatia si instructia” primite de acesta. Placinta Junior a fost acuzat de tentativa la infractiunea de omor calificat, talharie, precum si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii si ordinii publice, dupa ce si-a batut prietena in plina strada, i-a luat telefonul mobil si a dat cu masina peste un martor care incerca sa aplaneze conflictul.

Judecatorii considera ca nu exista riscul ca Placinta Junior sa mai comita infractiuni similare

Magistratii CAB au ajuns la concluzia ca exista indicii temeinice care “contureaza savarsirea de catre inculpat a unor infractiuni grave, ca: tentativa la infractiunea de omor calificat, talharie, precum si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii si ordinii publice”. Insa, in ceea ce priveste pericolul ca Placinta Junior sa mai comita astfel de infractiuni, dar si pericolul concret pentru ordinea publica pe care acesta l-ar reprezenta, instanta a retinut ca “in cauza nu exista probe certe din care sa rezulte ca lasarea inculpatului in libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, in acceptiunea textului de lege mentionat. Este de semnalat faptul ca simpla invocare a existentei criteriilor enuntate in sustinerea masurii arestarii preventive a inculpatului, fara supunerea lor unui riguros examen si argumentarea concreta prin referire la probe, nu poate asigura indeplinirea conditiei cerute de lege pentru luarea unei astfel de masuri, pentru ca evaluand acest gen de pericol, numai dupa modul cum au fost comise faptele, gravitatea acestora sau calitatea avuta de inculpat in momentul cand ar fi savarsit infractiunea, nu poate acoperi cerinta impusa de textul de lege mentionat; in acest sens este necesara existenta unor dovezi clare care sa demonstreze ca prezenta inculpatului P.A.R. ar tulbura in mod real ordinea publica, ceea ce in cauza nu se constata. Este adevarat ca pericolul concret pentru ordinea publica trebuie sa se aprecieze in raport cu faptele ce se imputa autorului acestora si care, in speta, prezinta un grad de pericol social ridicat, asa cum s-a aratat, dar, in acelasi timp, la stabilirea pericolului public trebuie sa se aiba in vedere si datele ce sunt legate de persana inculpatului – (…) care stipuleaza ca in alegerea masurii preventive care urmeaza a fi luata, trebuie sa se tina seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, varsta, antecedentele si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura; in acest context, se releva varsta frageda a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, educatia si instructia primite de acesta etc. Astfel, in cauza, se poate conchide ca, masura arestarii preventive prelungita de prima instanta nu satisface exigentele impuse de art.136 alin.final din Codul de procedura penala, tinandu-se cont de criteriile enumerate in acest text de lege si de necesitatea asigurarii bunei desfasurari a procesului penal”.

Dosarul este aproape finalizat, procurorii asteapta raportul de expertiza medico-legala

In ceea ce priveste posibilitatea inculpatului Placinta de a influenta martorii sau modalitatea in care urmeaza sa se finalizeze dosarul de urmarire penala, instanta a constatat ca: „organul de urmarire penala a strans toate probele pe care le-a considerat necesare cu privire la existenta infractiunilor, cu exceptia raportului de expertiza medico-legala a partii vatamate care inca nu a fost depus, la dosar aparand, totusi, raportul medical intocmit de expertul parte. Ca atare, pentru buna desfasurare a procesului penal, nu se impune privarea de libertate a inculpatului, pericolul influentarii martorilor de catre acesta, precum si posibilitatea ca el sa savarseasca, sa participe la comiterea de noi infractiuni nefiind sustinute in cauza. Totodata, pericolul sustragerii inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata este diminuat si datorita altor circumstante pozitive ale acestuia, cum ar fi moralitatea, legaturile familiale, domiciliul, statutul socioprofesional al parintilor acestuia, de a caror sustinere permanenta inculpatul se bucura, nefiind indica in aceste imprejurari o ruptura a inculpatului Placinta Andrei de mediul familial”. Prin urmare, Curtea constata ca nu pot fi identificate elemente care sa justifice un interes public real, care sa aiba o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate (...) referitoare la scopul si categoriile masurilor preventive, se apreciaza ca in cauza sunt indeplinite conditiile (...) pentru luarea fata de acesta a masurii obligarii de a nu parasi tara, astfel, probele administrate pana in prezent evidentiaza – asa cum s-a aratat mai sus si in pofida a ceea ce a sustinut apararea sub acest aspect – indicii temeinice ca inculpatul a comis faptele ce i se retin in sarcina”.

* Cititi aici Incheierea Curtii de Apel Bucuresti prin care Placinta jr. a fost pus in libertate!