"Daddy is back!", cum ar spune insusi Liviu Dragnea, daca ar fi in libertate! Si exista toate sansele ca, in patru zile, Dragnea sa poata spune aceste cuvinte in afara penitenciarului, in libertate! Intr-un demers inedit facut de aparatorii fostului presedinte PSD, Liviu Dragnea, avocatii Flavia Teodosiu (foto dreapta), prodecan al Baroului Bucuresti, si Corneliu-Liviu Popescu (foto stanga) din Baroul Bucuresti, au depus la Inalta Curte de Casatie si Justitie o contestatie la executare, iar la Tribunalul Bucuresti o cerere de habeas corpus (dreptul unui condamnat de a se prezenta in fata unei instantei pentru a raporta detentia sa ilegala), solicitand eliberarea de indata a acestuia din Penitenciarul Rahova in care se afla in prezent, reclamand ilegala sa stare de detentie.

Lumea Justitiei a obtinut in exclusivitate cele doua cereri depuse de Liviu Dragnea, prin avocatii Flavia Teodosiu si Corneliu-Liviu Popescu, la Inalta Curte si Tribunalul Bucuresti, in care se demonstreaza de ce mentinerea in stare de detentie a fostului lider PSD dupa data de 10 octombrie 2019 - data la care a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I nr. 825 Decizia CCR nr. 417/2019 - este ilegala si de ce trebuie dispusa de indata eliberarea sa din Penitenciarul Rahova. Cele doua cereri inregistrate luni, 6 ianuarie 2020, la Inalta Curte, respectiv Tribunalul Bucuresti sunt intemeiate pe prevederile din Codul de procedura penala si pe Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Contestatia la executare formulata de Dragnea ameteste ICCJ: "Decizia CCR nu permite utilizarea cailor extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti penale devenite definitive inainte de pronuntarea ei, dar ea nu interzice in vreun fel punerea in discutie, pe baza deciziei CCR, continuarea starii de privare de libertate decurgand din hotararea penala definitiva de condamnare"

Astfel, in ce priveste contestatia la executare depusa la Inalta Curte la data de 6 ianuarie 2020, conform documentului, Liviu Dragnea solicita instantei sa constate impiedicarea la executarea pedepsei principale cu inchisoarea, de 3 ani si 6 luni, incepand cu data de 10.10.2019 si sa dispuna punerea sa de indata in libertate. In acest sens, avocatii lui Liviu Dragnea arata ca prin contestatia la executare nu se critica temeinicia ori legalitatea deciziei de condamnare pronuntate de Completul de 5 judecatori al ICCJ, aceasta procedura nereprezentand o cale extraordinara de atac, insa subliniaza ca Decizia CCR nr. 417/2019 nu impedica punerea in discutie a continuarii starii de privare de libertate.

In drept, Dragnea invoca in contestatia la executare de la Inalta Curte art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C.pr.pen.: "Contestatia impotriva executarii hotararii penale se poate face in urmatoarele cazuri: [...] cand se iveste [...] vreo impiedicare la executare".

De retinut este faptul ca cererea formulata in prezent de Dragnea nu constituie in vreun fel vreo cale de atac, ci "urmareste exclusiv incetarea starii de detentie a contestatorului, ca urmare a unei impiedicari la executare, deci punerea sa in libertate":

"Prin urmare, prin prezenta contestatie la executare contestatorul nu critica in vreun fel nici temeinicia, nici legalitatea (substantiala sau procedurala) sentintei penale de condamnare devenite definitive. (...)

Prezenta contestatie la executare urmareste exclusiv incetarea starii de detentie a contestatorului, ca urmare a unei impiedicari la executare, deci punerea sa in libertate.

Ea nu vizeaza deci sub nicio forma incetarea existentei juridice (prin desfiintare, anulare, modificare etc.) sau pierderea autoritatii de lucru judecat a sentintei penale de condamnare devenite definitive.

Din acest motiv, statuarile Deciziei Curtii Constitutionale nr. 417 din 03.07.2019 2019, in sensul ca respectiva decizie nu aduce atingere autoritatii de lucru judecat a hotararilor judecatoresti penale devenite definitive inainte de pronuntarea ei, pentru ca nu pot fi utilizate cai extraordinare de atac, nu prezinta relevanta in solutionarea prezentei contestatii la executare. Contestatorul nu isi propune prin prezenta contestatie la executare sa contrazica statuarea Curtii Constitutionale, in sensul ca respectiva decizie nu justifica utilizarea vreunei cai extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti penale devenite definitive inainte de pronuntarea ei, tocmai pentru ca el, contestatorul, prin prezenta contestatie la executare, nu utilizeaza vreo cale de atac (nici ordinara, nici extraordinara), nu pune in discutie autoritatea de lucru judecat, nu cere desfiintarea, anularea etc. hotararii penale definitive. Decizia Curtii Constitutionale nu permite utilizarea cailor extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti penale devenite definitive inainte de pronuntarea ei, dar ea nu interzice in vreun fel punerea in discutie, pe baza deciziei Curtii Constitutionale, continuarea starii de privare de libertate decurgand din hotararea penala definitiva de condamnare".

Liviu Dragnea: "Starea actuala de privare de libertate a contestatorului este rezultatul sentintei pronuntate de un complet de 3 judecatori... Decizia de apel s-a limitat la a respinge apelurile"

Extrem de important este si faptul ca Liviu Dragnea, prin aparatorii sai, arata ca executarea pedepsei este facuta nu in baza solutiei pronuntate de Completul de 5 judecatori, ci in baza solutiei pronuntate la fond de Completul de 3 judecatori despre care CCR a statuat prin Decizia 417/2019 ca nu detinea specializarea ceruta de Legea nr. 78/2000, intrucat "decizia de apel s-a limitat la a respinge apelurile pe latura penala":

"Asa fiind, starea actuala de privare de libertate (detentie) a contestatorului este rezultatul sentintei pronuntate de un complet de 3 judecatori al Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (devenite definitive prin respingerea apelurilor pe latura penala), care a aplicat pedeapsa pe care o executa contestatorul. Contestatorul nu se afla in executarea vreunei pedepse aplicate de Completul de 5 judecatori penal al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, intrucat decizia de apel s-a limitat la a respinge apelurile pe latura penala ale contestatorului si parchetului, facand sa devina definitiva sentinta completului de 3 judecatori al Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie".

Liviu Dragnea: "Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii erga omnes numai pentru viitor, de la data publicarii oficiale... Starea de privare de libertate a contestatorului a fost legala pana pe data publicarii oficiale a acestei decizii constitutionale, devenind ilegala de la acea data"

Astfel, Dragnea precizeaza ca mentinea sa in stare de detentie, de la data de 10 octombrie 2019, data la care a fost publicata Decizia CCR nr. 417/2019 in Monitorul Oficial, este ilegala:

"Contestatorul repeta faptul ca, prin prezenta contestatie la executare, el nu exercita vreo cale (ordinara sau extraordinara) de atac impotriva hotararii definitive de condamnare, nu pune in discutie temeinicia si/sau legalitatea (substantiala ori procedurala) sau autoritatea de lucru judecat ale hotararii penale definitive de condamnare, ci solicita exclusiv eliberarea sa imediata, ca urmare a publicarii oficiale a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 417 din 03.07.2019, care constituie o impiedicare la executare. (...)

Intrucat deciziile Curtii Constitutionale, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, sunt obligatorii erga omnes numai pentru viitor, de la data publicarii oficiale, rezulta ca, strict potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 417 din 03.07.2019, starea de privare de libertate a contestatorului a fost legala pana pe data publicarii oficiale a acestei decizii constitutionale (pe data de 10.10.2019), devenind ilegala de la acea data (10.10.2019) si pana pe data viitoarei puneri in libertate a contestatorului. Contestatorul precizeaza expres ca aceasta afirmatie a sa se refera strict la respectiva decizie a Curtii Constitutionale, fara sa poata fi extinsa in vreun fel la neconventionalitatea judecarii, condamnarii si detentiei sale pentru alte motive.

Publicarea oficiala a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 417 din 03.07.2019, cu consecinta obligativitatii sale erga omnes, face ca, de la aceasta data a publicarii (10.10.2019), care este ulterioara devenirii definitive a sentintei de condamnare, detentia contestatorului sa fie ilegala, si anume contrara art. 5 para. 1.a) corelat cu art. 6 para. 1 din Conventia europeana a drepturilor omului. Acest fapt constituie o impiedicare la executare, deoarece statul roman s-a angajat, prin art. 1 din Conventie, sa respecte drepturile omului, nefiind conventionala (deci reprezenta o impiedicare juridica la executare) o detentie bazata pe o hotarare penala adoptata de o instanta care nu este stabilita de lege.

Art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C.pr.pen. nu distinge intre tipurile de impiedicare la executare, impiedicarea putand fi atat de fapt, cat si de drept.

Contestatorul subliniaza expres ca impiedicarea la executare vizeaza exclusiv executarea pedepsei principale cu inchisoarea, intrucat art. 5 para. 1.a) din Conventie vizeaza dreptul la libertate si la siguranta.

Executarea oricarei alte dispozitii, pe latura penala sau pe latura civila, din sentinta penala de condamnare devenita definitiva nu formeaza obiectul prezentei contestatii la executare.

In concluzie, contestatorul solicita instantei sa constate existenta unei impiedicari la executare in ceea ce priveste pedeapsa principala cu inchisoarea, incepand cu data de 10.10.2019 (data publicarii oficiale a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 417 din 03.07.2019), sa admita prezenta contestatie la executare si sa dispuna punerea sa de indata in libertate".

Cererea de habeas corpus, intemeiata pe dispozitiile din Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Pe de alta parte, prin cererea de habeas corpus formulata de Liviu Dragnea prin cei doi aparatori ai sai, avocatii Flavia Teodosiu si Corneliu-Liviu Popescu, si inregistrata la Tribunalul Bucuresti in 6 ianuarie 2020, fostul presedinte PSD solicita instantei sa constate caracterul nelegal al privarii sale de libertate incepand cu data de 10.10.2019 si sa dispuna punerea de indata in libertate. Aceasta din urma cerere este intemeiata pe dispozitiile art. 5 para. 4 raportat la art. 5 para. 1.a), acesta din urma corelat cu art. 6 para. 1 din Conventia europeana a drepturilor omului, care prevad urmatoarele:

- art. 5 para. 4: "Orice persoana privata de libertatea sa prin arestare sau detentie are dreptul sa introduca o cerere in fata unei instante, pentru ca aceasta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detentiei sale si sa ordone eliberarea sa daca detentia este ilegala.";

- art. 5 para. 1.a): "Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa, decat in cazurile urmatoare si potrivit cailor legale: daca este detinut in mod regulat dupa condamnarea de o instanta competenta;";

- art. 6 para. 1: "Orice persoana are dreptul sa ii fie ascultata cauza [...] de o instanta [...] stabilita de lege, care va decide [...] asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala aduse impotriva sa [...]."

De precizat este astfel ca cererea de habeas corpus urmareste exclusiv incetarea starii de detentie a lui Liviu Dragnea, deci punerea sa in libertate, si nu vizeaza sub nicio forma incetarea existentei juridice (prin desfiintare, anulare, modificare etc.) sau pierderea autoritatii de lucru judecat a sentintei penale de condamnare devenite definitive:

"Particularizand la situatia petentului, din Decizia Curtii Constitutionale nr. 417 din 03.07.2019 rezulta indiscutabil ca sentinta penala prin care petentul a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate si pe care acum o executa strict in temeiul acestei sentinte (devenite definitive prin respingerea apelurilor pe latura penala) a fost pronuntata de un complet nelegal constituit, adica de o instanta care nu este prevazuta de lege, cu violarea dreptului la un proces echitabil".

Fata de aceste argumente, exista toate sansele ca cererea de habeas corpus sa fie admisa de Tribunalul Bucuresti, in conditiile in care indeplineste toate conditiile cerute de art. 5 paragraful 4 din Conventia europeana a drepturilor omului, respectiv:

- existenta unei privari de libertate;

- invocarea caracterului nelegal al privarii de libertate;

- existenta unei cereri a persoanei private de libertate adresate unei instante.

*Cititi aici contestatia la executare

*Cititi aici cererea de habeas corpus