DAUNE PENTRU ARESTARE NEMOTIVATA – Fosta deputata Luminita Jivan solicita despagubiri de 775.000 lei pentru cele 6 zile de retinere si arest preventiv indurate. Fostul presedinte al Tribunalului Caras-Severin Rustin-Petru Ciasc a admis cererea procuroarei DIICOT Carmen Vranceanu de arestare a lui Jivan si a altor doi inculpati, dar judecatorii Florentina Parvu si Ioan Nemes de la Curtea de Apel Timisoara i-au eliberat, pe motiv ca Ciasc nu a motivat incheierea de arestare (Documente)
Contribuabilii romani sunt din nou pe punctul de a scoate bani din buzunar din cauza modului in care un judecator si-a exercitat profesia.
Ne referim la magistratul Rustin-Petru Ciasc (foto 1), presedinte al Tribunalului Caras-Severin intre 2010 si 2016. In luna mai 2022, fosta deputata PSD Luminita Jivan (foto 3) a deschis proces la Tribunalul Caras-Severin, cerand de la statul roman despagubiri de 775.000 de lei (750.000 de lei daune morale si 75.000 de lei daune materiale) din cauza ca in decembrie 2021 judecatorul Petru Ciasc a arestat-o fara sa motiveze incheierea de arestare preventiva.
Faptul ca incheierea a fost nemotivata nu o spune Jivan, ci judecatorii Florentina Parvu si Ioan Nemes de la Curtea de Apel Timisoara, cei care tot in decembrie 2021 au admis contestatia fostei deputate impotriva incheierii lui Ciasc, hotarand punerea de indata in libertate a Luminitei Jivan.
Principalele argumente ale completului Parvu-Nemes pot fi cite atat in incheierea CA Caras-Severin anexata la final (alaturi de incheierea lui Ciasc si referatul de arestare al DIICOT), cat si in actiunea Luminitei Jivan, redactata de avocatul Nicusor Maldea (foto 4) – fost judecator la Tribunalul Caras-Severin pana in 2015, cand a demisionat din sistem.
Dosarul de daune morale a fost inregistrat la Tribunalul Caras-Severin sub numarul 1087/115/2022, judecatoarea Monica Matuschka (presedinta Sectiei I civile) stabilind primul termen pentru data de 19 octombrie 2022.
Dosarul este inca in sertarul DIICOT
Totul a inceput la 9 iulie 2019, cand DIICOT a fost sesizata de catre Directia Generala Anticoruptie (SJA Caras-Severin) in legatura cu existenta unui asa-zis grup infractional organizat constituit din mai multi lideri PSD locali si centrali pentru schimbarea mai multor persoane aflate in functii de conducere. In 9 decembrie 2021, procuroarea Carmen Vranceanu (foto 2) – sefa DIICOT Caras-Severin – i-a retinut atat pe Luminita Jivan, cat si pe Maria Paulescu (fosta directoare a Directiei de Drumuri Judetene Caras-Severin) si pe omul de afaceri Ionel-Adrian Panfilescu (concubinul Mariei Paulescu), acuzandu-i de grup infractional organizat, folosirea influentei politice, santaj, inselaciune, trafic de influenta, delapidare si divulgare de informatii secrete de serviciu sau nepublice.
La 10 decembrie 2021, judecatorul Rustin-Petru Ciasc a admis solicitarea procuroarei Carmen Vranceanu, dispunand arestarea preventiva a celor trei inculpati pentru 30 de zile. In schimb, la 15 decembrie 2021, magistratii Florentina Parvu si Ioan Nemes de la CA Timisoara au admis contestatiile formulate de Jivan, Paulescu si Panfilescu, constatand ca fostul presedinte al Tribunalului Caras-Severin nu facuse o motivare efectiva a incheierii de arestare, ci se limitase la a lua cu copy-paste pasaje din referatul DIICOT. In plus, nici Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism nu a fost in stare sa formuleze credibil acuzatiile, astfel incat sa creeze o suspiciune rezonabila in legatura cu inculpatii propusi pentru arestare. Pe cale de consecinta, curtea de apel i-a eliberat de indata pe cei trei arestati.
Argumentele CA Timisoara sunt reluate de avocatul Maldea, impreuna cu evidentierea conditiilor inumane pe care clienta lui a fost nevoita sa le suporte in arest – conditii arhicunoscute de catre oricine a avut ghinionul sa primeasca aceasta masura preventiva si care i-au adus si continua sa-i aduca Romaniei condamnari pe banda rulanta la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. De altfel, in actiunea de daune morale, Nicusor Maldea arata cum aceste conditii sunt cu mult sub standardele CEDO.
Dupa incercarea esuata de arestare a celor trei persoane, DIICOT nu a mai facut nicio mutare, cauza aflandu-se inca la parchet.
Jivan a invins DNA
Altfel, amintim ca fosta deputata a invins Directia Nationala Anticoruptie intr-un dosar in care adjunctul DNA Codrin Gavra a incercat s-o infunde pentru o serie de angajari presupus nelegale la Directia Regionala de Drumuri si Poduri (DRPD) Timisoara, precum si asa-zisa taxa de protectie perceputa de catre o serie de functionari publici cu functii de conducere de la diversi controlori de trafic. Cauza s-a facut praf si pulbere in camera preliminara, judecatoarea Liliana-Mariana Stef de la Tribunalul Arad dispunand restituirea dosarului la parchet, pentru ca Directia Nationala Anticoruptie sa refaca un numar urias de nereguli (click aici pentru a citi).
Redam principalele argumente ale Luminitei Jivan din actiunea prin care solicita daune pentru arestarea nemotivata:
„In motivarea acestei incheieri Curtea de Apel Timisoara a aratat in paginile 30-31 ale incheierii susmentionate:
a. 'In primul rand Curtea observa ca incheierea pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati de la tribunal nu este motivata, asa cum au aratat si avocatii inculpatilor.
Se observa ca in cuprinsul incheierii contestate a fost preluata in intregime propunerea de arestare preventiva formulata de Directia de Investigare a Infractiunilor de Ciminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Caras-Severin, dupa care judecatorul de drepturi si libertati, trecand la analiza acesteia, a enuntat doar unele articole din Codul de procedura penala care reglementeaza masura arestarii preventive, precum si unele principii care se desprind din jurisprudenta CEDO, fara a analiza in concret niciuna din acuzatiile aduse inculpatilor prin prisma existentei unor probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca au savarsit infractiunile pentru care se solicita arestarea preventiva.
Avand in vedere ca Parchetul a solicitat arestarea preventiva a inculpatilor in temeiul art. 223 al. 2 din Codul de procedura penala, judecatorul trebuia sa analizeze mai intai daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit una sau mai multe din infractiunile enumerate in articolul respectiv, pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala.
Dupa ce judecatorul ar fi facut aceasta analiza, trebuia sa examineze daca pe baza evaluarii gravitatii faptelor, a modului si a circumstantelor de comitere a acestora, a anturajului si a mediului din care provin inculpatii, si a altor imprejurari privitoare la persoana acestora, se constata ca privarea lor de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.
Dupa cum observa Curtea, judecatorul de drepturi si libertati de la tribunal nu a analizat conditiile prevazute de art. 223 al. 2 din Codul de procedura penala, pentru a verifica daca se poate dispune arestarea preventiva a inculpatilor'.
b.In aceeasi incheiere, in paginile 31-35, Curtea de Apel Timisoara arata ca 'In propunerea de arestare preventiva sunt descrise pe mai multe pagini modul in care inspectorii din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane au efectuat mai multe controale abuzive, potrivit sustinerilor Parchetului, asupra activitatii cms. sef Avram Viorel, fara a trimite la vreun mijloc de proba din care sa rezulte ca aceste controale au fost efectuate la cererea inculpatei Jivan Luminita Maria' (pagina 33 alineat penultim);
c. Se mai arata, in pagina 34, alineat 2-3, ca 'In propunerea de arestare preventiva nu se arata mijloacele de proba sau imprejurarile concrete in care inculpata a Jivan Luminita Maria ar fi solicitat Ministrului Afacerilor Interne sa efectueze controale in vederea demiterii cms. sef Avram Viorel, sau Ministrului Transporturilor sa efectueze controale in vederea demiterii sefului Directiei Regionale De Drumuri Si Poduri Timisoara, sau presedintelui Societatii Romane de Radiodifuziune in vederea demiterii managerului Radio Romania Resita, sau conducerii Directiei Silvice Caras Severin sa efectueze controale in vederea demiterii sefului Ocolului Silvic Valiug'.
d. De asemenea, Curtea observa ca 'prin propunerea de arestare preventiva se descriu presupusele controale abuzive, potrivit opiniei Parchetului, efectuate de catre inspectorii mai multor ministere de resort, insa Curtea nu vede cum i-ar putea fi imputat inculpatei modul in care diferite corpuri de control au efectuat controalele respective. De asemenea, in privinta faptei inculpatei Jivan Luminita Maria de excludere din PSD Caras-Severin a lui Nedelcea Flavius, Curtea observa ca nu se descrie in concret fapta inculpatei si nu se indica mijloacele de proba. La fiecare acuzatie formulata prin propunerea de arestare preventiva, procurorul indica ca mijloc de proba o alta acuzatie in privinta careia nu face trimitere la vreun mijloc de proba'.
e. In pagina 34, alineat 4, se arata: 'In privinta infractiunii de folosirea influentei ori autoritatii de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite – fapta prev. si ped. de art. 13 din Lg. 78/2000, constand in impunerea ca director executiv al Directiei pentru Agricultura Judeteana Caras-Severin a doamnei Mehedinti Felicia-Gabriela, Curtea observa ca aceasta fapta nu este descrisa prin propunerea de arestare preventiva si nici nu se arata mijloacele de proba prin care se dovedeste', iar in pagina 35 alineatul 4 se arata: 'Curtea observa ca nici aceasta fapta de complicitate la delapidare sub forma tentativei nu este descrisa de catre Parchet. Propunerea de arestare preventiva nu descrie niciuna din cele sapte cereri de finantare imputate a fi intocmite de catre inculpata si nu arata ce documentatie ar fi trebuit sa cuprinda pentru a satisface conditiile de legalitate. Mai mult, nu se arata in niciun fel cum ar fi urmarit inculpata sa delapideze sumele de bani, procurorul acuzand-o la modul generic ca ar fi urmarit alocarea sumelor de bani nejustificate catre primarii agreati de ea din cadrul PNL, usor de redirectionat catre oamenii de afaceri din anturajul ei, insa aceasta acuzatie generala nu poate fi incadrata juridic ca o infractiune'.
Argumentele pentru care am formulat prezenta actiune civila sunt urmatoarele:
I. Asa cum bine a observat Curtea de Apel Timisoara, din lecturarea incheierii penale nr. 59 din data de 09.12.2021, pronuntate in dosarul nr. 3936/115/2021 de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Caras-Severin, se poate constata ca judecatorul de drepturi si libertati nu a mentionat niciun considerent referitor la intrunirea conditiilor legale si la existenta cazului de arestare preventiva invocat in propunerea parchetului.
Sub acest aspect, art. 226 alin. 1 cod procedura penala este formulat imperativ, dispunand ca judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, admite propunerea procurorului si dispune arestarea preventiva a inculpatului, prin incheiere motivata.
Or, arestarea preventiva, in conditiile legii, se dispune doar daca exista un caz de arestare preventiva, nefiind suficienta doar existenta suspiciunii rezonabile a ar fi fost comisa o infractiune, aspect neanalizat de catre judecator in incheierea de arestare preventiva.
Ca atare, nefiind analizat cazul de arestare prev. de art. 223 alin. 2 cod procedura penala ce constituie obiectul propunerii de arestare preventiva, incheierea atacata este nemotivata.
Lipsa motivarii sau motivarea insuficienta a deciziei de arestare, in jurisprudenta CEDO reprezinta unul dintre elementele pe care Curtea se bazeaza pentru a aprecia legalitatea in temeiul art. 5 parag. 1 din Conventie (S.V. si A. impotriva Danemarcei), iar o asemenea decizie este incompatibila cu principiul protectiei impotruva arbitrariului, consacrat de art. 5 parag. 1 (Stasaitis impotriva Lituaniei).
In acelasi timp, nemotivarea cazului de arestare de catre judecator determina in concret ca inculpatii arestati in cauza sa nu cunoasca motivele arestarii lor, incalcandu-se garantia constitutionala, prev. de art. 23 alin. 8, reiterata de art. 226 alin. 3 cod procedura penala.
Pe de alta parte, nici macar indicarea in cuprinsul mandatului de arestare preventiva a presupuselor motive pentru arestarea inculpatei Jivan Luminita nu poate inlatura nelegalitatea dispunerii unei arestari preventive, fiindca nu mandatul este actul procesual de dispozitie prin care se ia masura procesuala analizata.
Ca atare, indicarea presupuselor motive in mandatul de arestare preventiva nu acopera nelegalitatea incheierii de arestare.
Dispunerea masurii arestarii preventive fara motivare incalca flagrant dreptul dundamental al libertatii individuale, consacrat de art. 23 din Constitutie.
In concluzie, constatarea de catre instanta de control judiciar a nelegalitatii incheierii atacate, sub dublul aspect al nemotivarii cazului de arestare si al neindicarii motivelor de arestare, determina, potrivit art. 204 alin. 12 Cod procedura penala, nelegalitatea dispozitiei arestarii preventive a inculpatei Jivan Luminita Maria.
II. In cele ce urmeaza, vom analiza motivele pentru care reclamanta Jivan Luminita Maria este indreptatita la acordarea de daune morale si daune materiale:
1. Existenta unei solutii care impune concluzia sine qua non ca arestarea acesteia a fost nelegala
Potrivit art. 539 C.proc.pen. dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate ii apartine si persoanei care in cursul procesului penal a fost privata nelegal de libertate.
De asemenea, in al doilea aliniat al aceluiasi articol se specifica faptul ca 'privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei'.
Consideram ca reclamanta Jivan Luminita Maria este indreptatita la repararea prejudiciului suferit ca urmare a retinerii si arestarii preventive in mod ilegal cu atat mai mult cu cat in art. 52 alin. (3) din Constitutia Romaniei este stipulat dreptul la reparatie avand drept premisa eroarea judiciara, ceea ce duce la concluzia ca repararea prejudiciului se poate solicita pentru toate cazurile in care autoritatile statale comit abuzuri de drept ori manifesta o grava neglijenta.
Cu privire la masura preventiva a retinerii si arestarii preventive, facem trimitere la articolul 53 din Constitutia Romaniei potrivit caruia 'exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii'.
Totodata, art. 5 si art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului se refera la dreptul si libertate si siguranta, Curtea fiind constanta in a acorda despagubiri banesti pentru daunele morale cauzate de o arestare abuziva sau condamnare pe nedrept.
In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stipulat, cu caracter de principiu, ca intr-o societate democratica, in care se respecta supermatia legii, nici o privare de libertate arbitrara nu poate fi privita ca fiind legala (Winterwerp c. Olandei, Tomasi c. Franta).
De aemenea, Curtea insista asupra caracterului primordial al dreptului de libertate si siguranta, libertatea personala fiind considerata o conditie de care trebuie sa profite fiecare, afirmand in jurisprudenta sa faptul ca judecatorii trebuie sa aiba intotdeauna in vedere faptul ca, pentru a nu lipsi garantarea libertatii de esenta, orice detentie trebuie sa fie exceptionala, justifiata in mod obiectiv si sa nu depaseasca strictul necesar.
2. O arestare prezuma existenta unor suferinte, iar dispunerea acestora in mod nelegal prezuma obligatia statului de a le repara
In ceea ce priveste daunele morale, jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a stabilit ca despagubirea baneasca acordata pentru repararea prejudiciilor morale trebuie sa reflecte o concordanta vaorica intre cuantumul sau/si gravitatea consecintelor la a caror reparare este destinat sa contribuie. Pentru determinarea cuantumului despagubirilor morale se impune a se avea in vedere principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicita.
Repararea daunelor morale trebuie inteleasa intr-un sens mai larg, al caror scop e acela ca in functie de particlaritatile fiecarei cauze, sa ofere victimei o anume staisfactie sau usurare pentru suferintele indurate.
In acelasi sens sunt si prevederile art. 505 C.proc.civ. in privinta criteriilor exemplifcative care trebuie luate in considerare la acordarea despagubirilor iar intinderea daunelor morale se stabileste prin apreciere ca urmare a aplicarii de catre instanta a criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cei in cauza in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care ele au fost afectate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, modul de influentare negativa a situatiei familiale, profesionale si sociale.
Potrivit art. 540 alin. (1) C.proc.pen., 'la stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durata privarii nelegale de libertate, precum si de consecintele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat in situatia prevazuta la art. 538'.
In acest context, dorim sa aratam faptul ca suferinta cauzata reclamantei Jivan Luminita Maria si familiei sale ca urmare a privarii sale de libertate in mod nelegal nu poate fi cuantificata sau masurata, ci eventual descrisa prin cuvinte.
De asemenea, prin restrangerea libertatii dispuse fata de reclamanta Jivan Luminita Maria in mod nelegal, i-au fost afectate atributele unei persoane care influenteaza relatiile sociale, anume onoarea, reputatia, precum si pe cele care se situeaza in domeniul afectiv al vietii umane, ca de exemplu relatiile cu prietenii, apropiatii.
Nu i-a fost deloc usor reclamantei si familiei acesteia sa suporte neglijenta organelor judiciare romane, fiind obligata sa execute 8 de zile de resinere si arest preventiv, pentru fapte pe care nu le-a savarsit, si cu care nu avea legatura.
Hotararea de arestare preventiva, masura de privare sau de restrangere de libertate in mod nelegal, a marcat existenta sa ca om, pe toate planurile vietii, simtindu-se umilita si nedreptatita cu dreptatea in mana, conditiile inumane din arestul preventiv venind parca sa accentueze cosmarul prin care trecea.
De asemenea, socul privarii sale de libertate in mod nelegal a fost resimtit si de catre familia sa, mama sa, sotul sau si de cei doi copii.
Raportat la prejudiciul material, precizam ca acesta este consecinta daunatoare care are valoare economica, putand fi evaluata pecuniar, fiind, in primul rand, urmarea incalcarii drepturilor si intereselor economice ale reclamantei.
Astfel, imediat dupa arestarea sa preventiva reclamanta a fost obligata sa-si prezinte demisia din functia publica pe care o detinea in cadrul Consiliului Judetean Caras Severin, fiind lipsita fara drept de salariul in cuantum de 10.000 lei/lunar pe care il incasa de la aceasta institutie.
Pentru reprezentarea intereselor sale in fata Curtii de Apel Timisoara, sotul sau a anagajat un avocat care sa ii reprezinte interesele (a se vedea ordinul de plata prin care sotul reclamantei a platit onorariul si factura emisa in baza contractului de asistenta juridica).
Daca organele judiciare romane isi executau atributiile intr-un mod just si legal, reclamanta si familia ei nu mai era pusi in situatia de a achita niciuna dintre cheltuielile mai sus mentionate, pe care le dovedim prin inscrisuri.
3. Conditiile in care s-a desfasurat perioada in arest preventiv, conditii in functie de care se poate aprecia suferinta reclamantei
Jivan Luminita Maria a fost arestata preventiv si detinut in cadrul Centrului de retinere si arestare preventiva din cadrul I.P.J. Caras Severin
Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor private de libertate sunt prevazute in OMJ nr. 433/2010, norme care au fost incalcate in cazul lui Jivan Luminita Maria in centrul de detinere mentionat mai sus.
Potrivit art. 1 alin. (1) din OMJ nr. 433/2010 'spatiile destinate cazarii persoanelor private de libertate trebuie sa respecte demnitatea umana si sa intruneasca standardele minime sanitare si de igiena, tinandu-se cont de conditiile climatice si, in special, de suprafata de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de incalzire si ventilatie'. Alinatul 2 al aceluiasi articol reda ca: 'camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor private de libertate trebuie sa dispuna de iluminat natural, de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial si sa fie dotate cu utilitati igienico-sanitare si instalatii de incalzire'. De asemenea, conform art.1 alin.(3) din OMJ nr. 433/2010 'camerele de cazare din penitenciarele existente trebuie sa asigure: a) cel putin 4 metri patrati (mA2) pentru fiecare persoana privata de libertate, incadrata in regimul inchis sau de maxima siguranta'.
Potrivit art. 3 din OMJ nr.433/2010, 'Ferestrele camerelor trebuie sa fie suficient de mari, astfel incat persoanele private de libertate sa poata citi la lumina naturala in conditii normale si sa permita patrunderea aerului proaspat, iar lumina artificiala trebuie sa corespunda standardelor tehnice recunoscute in domeniu'.
Instalatia de incalzire din camerele unde a fost detinuta era una rudimentara, caloriferul era inexistent, incaperea se incalzea de la o teava care trecea prin camera, fiind foarte frig cu atat mai mult cu cat erau luni de iarna.
Potrivit Art. 8 alin. (1) din OMJ nr.433/2010, 'Instalatiile de incalzire trebuie sa asigure in perioada sezonului rece o temperatura de cel putin 19 grade C in camerele de cazare a persoanelor private de libertate si in spatiile destinate desfasurarii diferitelor activitati'.
Grupul sanitar era compus dintr-un wc de tip turcesc care era degradat, insalubru, lipsit de orice minima intimitate.
Alaturat acestei incaperi era camera de dusuri, respectiv o teava intepata in 3 locuri, odata deschis robinetul curgea in toate cele 3 locatii, neexistand niciun separator intre aceste spatii cu distanta de 60 cm. Chiar si in aceste conditii avea posibilitatea de a face dus cu apa calda doar de maxim 2 ori pe saptamana, in rest avand acces doar la jgheaburile cu apa rece de la toaleta.
Toate acestea i-au afectat grav sanatatea, cu atat mai mult cu cat totul era insalubru, existand insecte atat in camerele in care era incarcerata, precum si in centrul de detinere.
Potrivit Art. 5 alin.(1) din OMJ nr.433/2010, 'grupurile si instalatiile sanitare din camerele de detinere trebuie sa asigure accesul permanent la apa potabila si sa permita fiecarei persoane private de libertate sa isi satisfaca nevoile fiziologice ori de cate ori este necesar, in conditii de igiena si intimitate'. Alineatul 2 al aceluiasi articol reda faptul ca 'grupurile sanitare se doteaza cu instalatii sanitare si se amenajeaza astfel incat sa se asigure cel putin o chiuveta, un WC si un dus pentru maximum 10 persoane private de libertate'.
Totodata, in art. 5 aliniatele 3 si 4 se ilustreaza ca 'amenajarea camerelor de detinere trebuie sa asigure fiecarei persoane private de libertate conditii de folosire a surselor de apa curenta si a articolelor de toaleta pentru mentinerea igienei. Prin exceptie de la prevederile alin. (1), grupurile si instalatiile sanitare pentru persoanele private de libertate aflate in regimul deschis pot fi amenajate in exteriorul camerelor de detinere, cu respectarea celorlalte conditii prevazute la alin. (1) si (3)'.
Plimbarea zilnica nu avea ca scop respectarea unui drept; dimpotriva: era scoasa intr-o incapere acoperita de maximum 12 mp fara posibilitatea de a permite efectuarea unor exercitii fizice.
Intreg centrul – cu atat mai mult incaperea in care a fost incarcerata – era zugravit rudimentar, peretii aproape se desprindeau, iar incaperea nu avea iluminat natural, neexistand o fereastra spre exterior.
Toate conditiile le-a perceput ca fiind inumane, la limita supravietuirii, contrar legislatiei in vigoare.
Potrivit art. 3 al Conventiei, nimeni nu poate fi supus torturii sau unui tratament inuman sau degradant. In consecinta, statele europene nu pot in nicio situatie deroga de la aceste prevederi, ceea ce face ca acest drept sa fie intangibil.
Conditiile de detentie din acest centru contravin din multe puncte de vedere standardelor internationale in domeniu, camerele sunt lipsite de iluminat natural si insalubre.
Apreciem ca suferintele prin care a trecut reclamanta sunt inestimabile, iar suma solicitata nu presupune un pret al acestora, ci o apreciere a consecintelor negative ale implicatiilor acestora.
Apreciem ca reclamanta Jivan Luminita este indreptatita la acordarea unor daune morale, deoarece conditiile de detentie i-au cauzat o suferinta psihica si fizica, starea sanatatii agravandu-se considerabil, fiind tratata inuman si degradant, simtindu-se umilita, aspect interzis prin art. 3 din CEDO si de legislatia nationala. Timpul petrecut i-a afectat puternic demnitatea umana, starea fizica si psihica, urmarile acelor clipe fiind resimtite si in prezent.
Pentru toate considerentele de mai sus aratate, va solicitam sa admiteti actiunea astfel cum a fost formulata, dispunand totodata obligarea paratului la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea prezentei cauze”.
* Cititi aici intreaga actiune de daune
* Cititi aici referatul DIICOT de arestare
* Cititi aici incheierea judecatorului Ciasc
* Cititi aici incheierea CA Timisoara, de desfiintare a incheierii lui Ciasc
sursa foto Ciasc: Argument-CS.ro
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Gabi 14 August 2022 13:19 +137
# Retardanis 14 August 2022 15:00 +102
# santinela 14 August 2022 15:56 +83
# Mantu 14 August 2022 16:44 +109