Tribunalul Bucuresti a publicat motivarea in dosarul in care fostul premier a solicitat ca zilele pe care le-a petrecut internat la Spitalul de Urgenta Floreasca dupa tentativa de suicid sa fie incluse in pedeapsa de 2 ani. In cuprinsul motivarii, Completul 4 de la Sectia I Penala a Tribunalului Bucuresti (n.red. - care a judecat pe 2.10.2012 dosarul 36429/3/2012, privind cererea de contestatie la executare depusa, pe 17 septembrie, de avocatii lui Adrian Nastase, in care fostul premier solicita ca in perioada de executare a pedepsei cu inchisoarea, de opt luni, sa fie incluse si cele sapte zile pe care le-a petrecut internat in Spitalul Floreasca) a argumentat in motivare ca respinge cererea formulata de Adrian Nastase ca urmare a faptului ca "internarea medicala a petentului s-a datorat unei tentative de suicid (...) si nu poate opera deducerea din pedeapsa aplicata".

Contre intre avocatul Cazacu si procurorul Madalina Scarlat de la PICCJ

Potrivit documentului, in timpul procesului din 2 octombrie 2012, avocatul fostului premier Adrian Nastase, maestrul Dan Cazacu a solicitat ca reprezentantul Ministerului Public, procurorul Madalina Scarlat, prezenta in sala de judecata, sa nu aiba posibilitatea sa formuleze concluzii in cauza, motivand ca nu are competenta materiala, intrucat procesul penal s-a incheiat, iar condamnatul Adrian Nastase se afla deja in faza de executare a pedepsei. In replica, procurorul Madalina Scarlat a apreciat ca "nu se poate considera ca procesul penal a incetat intrucat faza executarii este tot o faza a procesului penal". Cei patru judecatori au decis in final ca procurorul Scarlat sa asiste la proces: "Instanta, fata de chestiunea invocata, avand in vedere si concluziile partilor constata ca participarea procurorului D.N.A., in prezenta contestatie isi gaseste fundamentarea normativa in dispozitiile art. 3 lit. c ind. 2 din O.G. 43/2002".

Adrian Nastase: cererea dedusa judecatii are la baza o chestiune de principiu

Inainte ca instanta sa se pronunte asupra cererii formulate de fostul premier, Adrian Nastase a declarat in fata magistratilor, la termenul din 2 octombrie, ca in cazul in care acestia vor aprecia tentativa sa de sinucidere drept o formula de automutilare, “asa cum reprezentantul Ministerului Public a sugerat” pentru ca acele zile sa nu poata fi luate in calcul in timpul exercitarii pedepsei, decizia ar fi “absolut aberanta”: "Condamnatul N.A., avand ultimul cuvant, apreciaza ca cererea dedusa judecatii are la baza o chestiune de principiu, iar nu de substanta, aratand in acest sens ca a fost condamnat la 730 zile inchisoare, in calitate de … pentru afisele electorale din anul 2004 iar cele sapte zile reprezinta 1% din durata pedepsei. in situatia in care instanta va aprecia tentativa de suicid ca o formula de automutilare asa cum reprezentantul Ministerului Public a sugerat, in ideea ca acele zile nu pot fi calculate, in opinia sa este absolut aberant. in plus, solicita a se avea in vedere chestiunile prezente in Ordonanta de neincepere a urmaririi penale de unde rezulta ca a existat o continuitate in ceea ce priveste controlul organelor judiciare vis-a-vis de starea sa de detentie. Mai solicita a se avea in vedere pagina opt din cuprinsul acestei ordonante in sensul ca se consemneaza ca echipa de politisti a apelat la Serviciul de Ambulanta si a solicitat ca acestia sa ii insoteasca in misiunea ce o aveau de indeplinit. Practic, politistii au predat mandatul si au mers alaturi de medici la un spital foarte apropiat".

Instanta: ”Legiuitorul s-a limitat in textul de lege la sintagma „si-a provocat in mod voit boala” fara a crea situatii distincte”

In urma analizarii documentelor, instanta a admis ca in perioada 21-26.06.2012, in care fostul premier a fost internat la Sectia de Terapie Intensiva a Spitalului de Urgenta Floreasca, Adrian Nastase s-a aflat sub supravegherea politistilor din cadrul DGPMB – Serviciul Independent de Retinere si Arest Preventiv si Biroul Urmariri, insa a decis ca “timpul in care condamnatul, in cursul executarii pedepsei, se afla bolnav in spital, intra in durata executarii, afara de cazul in care si-a provocat in mod voit boala iar aceasta imprejurare se constata in cursul executarii pedepsei: "Analizand sub aspectul admisibilitatii cererii aceste inscrisuri Tribunalul va constata ca in perioada de referinta petentul N.A. a fost sub paza la unitatea spitaliceasca in care s-a aflat, formularile folosite variind de la internare sub paza pana la aceea a unor masuri dispuse avand ca scop asigurarea protectiei acestuia, fiind insa cert ca aceasta activitate de paza s-a desfasurat, asa cum se arata in ture, cu schimbari in post si predari de servicii pe baza de proces verbal. Fata de toate aceste considerente, Tribunalul apreciaza ca sustinerile parchetului pe inadmisibilitatea cererii sunt nefondate, contestatia la executare este admisibila urmand a proceda in cele ce urmeaza la analiza pe fond a cererii. Potrivit dispozitiilor art.87 Cod penal, durata executarii pedepsei inchisorii se socoteste din ziua in care condamnatul incepe sa execute hotararea definitiva de condamnare, dispozitiile alineatului 3 al aceluiasi articol statuand ca timpul in care condamnatul, in cursul executarii pedepsei, se afla bolnav in spital, intra in durata executarii, afara de cazul in care si-a provocat in mod voit boala iar aceasta imprejurare se constata in cursul executarii pedepsei. Toate inscrisurile existente la dosarul cauzei la care am facut referire pana la acest moment si la care se adauga actele medicale existente la dosarul cauzei, raportul de expertiza medico-legala stabilesc fara putinta de tagada faptul ca internarea medicala a petentului s-a datorat unei tentative de suicid.

In atare ipoteza, vazand si dispozitiile legale invocate Tribunalul constata ca petentul se afla in situatia in care si-a provocat in mod voit acele leziuni, ce au necesitat manevrele medicale de specialitate asa incat, pe perioada de referinta 20 – 26.06.2012 nu poate opera deducerea din pedeapsa aplicata. Legiuitorul s-a limitat in textul de lege la sintagma „si-a provocat in mod voit boala” fara a crea situatii distincte asa incat, a da o interpretare particulara unei tentative de suicid ar insemna ca judecatorul sa se situeze deasupra normei de drept la care s-a facut referire. In consecinta, fata de aspectele mai sus aratate, Tribunalul va respinge contestatia la executare formulata de petentul-condamnat N.A., ca neintemeiata. in baza art.192 alin.2 Cod procedura penala, va obliga petentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare catre stat".

Reamintim ca Adrian Nastase a fost condamnat, pe 20 iunie 2012, de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, presedintele ICCJ Livia Stanciu, Florentina Dragomir, Maricela Cobzariu, Sofica Dumitrascu si Ioana Alina Ilie la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul ”Trofeul Calitatii”. In aceeasi zi, politistii s-au prezentat la locuinta din strada Zambaccian a fostului premier pentru a-i inmana mandatul de aducere cu punerea deindata in aplicare a pedepsei. In acea seara, Adrian Nastase a incercat sa se sinucida, fiind transportat de urgenta cu o ambulanta la Spitalul Floreasca. De la inmanarea mandatului de executare si pana pe 26 iunie, cand a iesit din Spitalul Floreasca pentru a fi transportat la penitenciar, Adrian Nastase a fost arestat si a stat sub paza ofiterilor de Politie, lucru consemnat si in documentele anchetatorilor.

*Cititi aici intregal motivarea Tribunalului Bucuresti la cererea de contestatie la executare formulata de fostul premier Adrian Nastase