Noi cu totii, contribuabilii romani, riscam din nou sa platim consistent pentru o paradeala marca DNA. Iar executia nu a fost pusa la cale de cine stie ce procuror anonim din Directia Nationala Anticoruptie, ci de catre fostul sef al DNA Brasov, Cornel David-Deca (foto 1). Asta in cazul in care statul roman nu se va indrepta cu actiune in regres impotriva „Decapatorului”, in baza raspunderii magistratilor, pentru recuperarea milionului de euro.

Caci un milion de euro cere ca daune de la Guvern Florina Maior (foto 2), sotia liderului Blocului National al Revolutionarilor, Dorin Lazar Maior, cea care a stat aproape sapte luni in arest preventiv si arest la domiciliu (in perioada 15 octombrie 2015 – 7 mai 2016), apoi a primit achitare definitiva in facatura de dosar ce poarta semnatura lui David-Deca. O cauza in care DNA a trimis-o in judecata pe Flori Maior pentru pretinse fapte de cumparare de influenta si complicitate la cumparare de influenta. Amintim ca speta a fost confectionata de catre DNA cot la cot cu SRI (click aici pentru a citi).

In actiunea pe care o veti citi mai jos, Flori Maior (care solicita cate 500.000 de euro ca daune morale, respectiv materiale pentru macelul judiciar caruia i-a cazut victima) relateaza cum DNA i-a terfelit reputatia cu acest dosar, prezentand-o ca pe ultima corupta (creandu-i implicit o trauma psihica), a privat-o – in timpul arestului preventiv si la domiciliu – de veniturile pe care le obtinea din afaceri si a facut presiuni pe alte parti din dosar, pentru ca acestea sa scrie denunturi impotriva Florinei Maior.

Inainte sa va prezentam principalele fragmente din actiunea in instanta, mentionam ca joi, 11 martie 2021, Tribunalul Brasov a inregistrat cererea, deschizand dosarul nr. 1171/62/2021.

Redam cele mai importante pasaje din actiunea Florinei Maior (vezi facsimil):

„Am fost victima unei erori judiciare, constand in faptul ca am fost privata de libertate in mod nelegal si nejustificat temeinic, in sensul ca am fost retinuta, arestata preventiv in perioada 15.10.2015 – 07.05.2016, arestul fiind executat la Penitenciar Targsor, perioada in care mi s-a restrans dreptul la libertate in cursul procesului penal, intrucat masurile dispuse au fost ulterior infirmate, prin hotararea definitiva de achitare conform Deciziei nr. 458/2020 pronuntate la data de 23.07.2020, in dosar nr. 4753/62/2015 de catre Curtea de Apel Alba Iulia, prin care in baza art. 396 al.5 C. pr. pen. raportat la art. 16 al.1 lit.a C. pr. pen. subsemnata am fost achitata. (...)

Prejudiciul material suferit consta in faptul ca in perioada in care am fost in arest preventiv, arest la domiciliu si apoi in control judiciar, nu am putut sa imi desfasor activitatea economica si profesionala. (...)

Totodata, arat ca prin modul nejustificat temeinic, prin interpretarea eronata a probelor pentru justificarea unei presupuneri rezonabile s-a dispus de catre parchet retinerea mea si apoi instanta a aprobat luarea masurilor preventive a arestului preventiv pe care l-am executat la penitenciarul de femei Ploiesti – Targsorul Nou si apoi dupa mai multe solicitari s-a dispus inlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, perioada de arest fiind cuprinsa in intervalul 15.10.2015 – 07.05.2016, dupa care s-a dispus masura controlului judiciar.

La momentul formularii propunerii arestului preventiv, ca urmare a comunicatului dat de catre DNA, mi-au fost afectate demnitatea si siguranta, prin faptul ca s-a creat o distorsionare cu intentie de catre parchet a realitatii, cu scopul alterarii increderii comunitatii fata de persoana mea, ceea ce a dus la o crestere a dimensiunii traumei psihice suportate prin masura penala nelegala luata impotriva mea, raportat la statutul meu social, la reputatia de care ma bucuram in societate si la locul de munca.

Ca urmare a faptelor nereale retinute in sentinta sus-mentionata, am formulat apel, iar instanta de control judiciar Curtea de Apel Alba Iulia, dupa analizarea intregului probatoriu, inclusiv noile probe solicitate, aprobate si administrate, a dispus (...) (n.r. achitarea definitiva a Florinei Maior).

Arat ca in cursul cercetarii penale efectuate, procuror Cornel David DECA a exercitat asupra subsemnatei o serie de presiuni psihice, prin amenintarea ca daca nu cooperez sau nu imi recunosc faptele care-mi sunt imputate, s-ar putea sa primesc o pedeapsa foarte mare, sau s-ar putea sa mi se deschida un alt dosar penal.

Pe tot parcursul cercetarii penale s-a incercat obtinerea prin abuz, declaratii de la martori si de la ceilalti inculpati, care sa conduca in mod expres la incriminarea mea, desi multi dintre acestia nu avusesera nicio legatura directa cu mine si nici din probe nu reiese o legatura directa cu ceilalti in vederea savarsirii infractiunilor pentru care am fost cercetata.

Pentru a se putea obtine o proba relevanta in dovedirea vinovatiei mele, s-a uzat de incalcarea normelor procedurale cu ocazia audierii suspectei Petrache Olga, declaratie care a fost data in data de 26.10.2015, cu incalcarea dreptului la aparare al subsemnatei, motivandu-se ca martora nu doreste sa dea declaratie in prezenta aparatorilor celorlati coinculpati, desi, in data 15.10.2015 aparatorul ales Orbu Andreea a depus in temeiul art. 92 N.C.p.p. o cerere de participare la orice act care ma interesa in mod direct pe subsemnata (...), cerere admisa, insa la data cand Petrache Olga a fost audiata, nu au fost convocati aparatorii niciunui inculpat.

Arat ca organul de urmarire penala nu a motivat refuzul de participare al aparatorilor inculpatei Maior la audierea acesteia, desi orice refuz al organului de urmarire trebuie motivat.

In timpul audierilor, s-a incercat chiar intimidarea avocatilor alesi ai subsemnatei, prin afirmatii precum ca „s-ar putea sa fie necesar sa va audiem ca martor deocamdata”, sau „incercati sa va convingeti clienta sa-si aduca sotul in tara si atunci discutam altfel”, iar cu ocazia audierii inculpatei Tanase Tatiana, intrucat aceasta sustinea ca niciodata nu s-a pus problema ca banii de pe marfa pe care i-o livrasem ei si inculpatului Lascu Horia Liviu, s-a izbit cu tastatura de la caculator in fata ei, pentru a o intimida.

In cursul urmaririi penale, prin avocatii subsemnatei s-au formulat cereri de probatoriu. Prin ordonanta din data de 12.11.2015, procurorul a respins in parte cererea formulata prin raportare la fapta si a admis cererea doar in parte, urmand a se atasa la dosar inscrisurile depuse de catre aparator, fara o motivare concreta, respingand probe legale, utile, pertinente cauzei.

Cu ocazia audierii subsemnatei, s-a incercat crearea de presiuni asupra mea, ca sa dau numele unor judecatoare, a caror influenta se sustinea ca ar fi trebuit sa o cumpar, iar la sustinerea ca nu am de ce sa influentez judecatori pentru un dosar in care s-a pronuntat o sentinta definitiva si care este pe rolul CEDO, iar singurul dosar care nu imi este rezolvat este dosarul de urmarire penala nr. 86/P/2013, aflat pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie, Serviciul Teritorial Brasov, in care am formulat plangere penala pentru faptul ca in perioada august – noiembrie 2006, in conturile bancare detinute la Romextera Brasov, au fost inregistrate unele operatiuni efectuate de persoanele suspecte din cadrul Romextera, constand in alimentarea cu credite care nu au fost solicitate de partile vatamate, iar ulterior, la cateva minute de la efectuarea operatiunii de creditare, s-au debitat aceste sume in conturile altor societati comerciale cu care persoanele vatamate nu am avut relatii comerciale, iar dosarul respectiv treneaza in DNA de mai multi ani de zile, iar procurorul care ma audia a afirmat ca acel dosar nu-l intereseaza, pe el il intereseaza doar dosarul in care eu sunt cercetata.

Arat ca potrivit dispozitiilor legale in vigoare, dar si jurisprudentei, libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile, potrivit art. 2 alin. (1) din Constitutie, iar lipsirea de libertate a unei persoane se poate face numai in conditii exceptionale, strict si limitativ prevazute de lege, statul fiind cel care are obligatia prin Constitutie de a garanta atat libertatea, cat si siguranta personala a cetatenilor sai.

Statul are obligatia de a proteja interesele generale ale societatii si de a permite restrangerea libertati individuale prin masura arestului preventiv in conditii si cazuri bine definite, dar fiindca el a stabilt regulile, este cel care, pentru a asigura un echilibru intre interesul individual si cel colectiv, trebuie sa suporte si riscurile lipsirii de libertate a unei persoane in situatia in care, prin hotararea judecatoreasca definitiva de achitare, se stabileste ca suspiciunea rezonabila a savarsirii unei infractiuni nu se confirma.

Deci statul, obligat sa protejeze atat libertatea individuala a persoanelor, cat si interesul general al societatii, este cel obligat sa isi asume responsabilitatea pentru urmarile masurilor dispuse in numele interesului general prin care a restrans drepturi si libertati fata de persoane care, la sfarsitul procesului penal, se dovedesc a fi nevinovate.

Asa cum rezulta din textul constitutional de la art. 1 alin. (3) de mai sus, dreptatea este ea insasi o valoare suprema a statului roman, iar lasarea unui persoane nevinovate sa deconteze singura prejudiciile grave create prin privarea sa de libertate este un act nedemn si inechitabil al statului, care incalca insasi ideea de dreptate si contravine flagrant principiilor enumerate in art. 1 din Constitutie”.