Curtea Constitutionala a Romaniei tine la sertar de peste jumatate de an un dosar care, daca ar fi solutionat favorabil, ar putea ajuta numerosii romani inchisi, arestati sau retinuti pe nedrept sa-si gaseasca dreptatea. CCR a amanat pronuntarea de nu mai putin de sapte ori in acest dosar, cu un caracter dublu spectaculos.

Ne referim la cauza nr. 2802D/2017, in care CCR a ramas in pronuntare pe exceptia articolului 539, alineatul 2 din Codul de procedura penala.

Iata intreaga forma in vigoare a art. 539 CPP:

„Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate

(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate.

(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei”.

Doua lucruri sunt spectaculoase in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a acestui articol (pe care o gasiti la final):

- ea a fost ridicata din oficiu, de catre completul de judecata (format din judecatoarele Florica Roman – foto – si Aurora Popa de la Curtea de Apel Oradea); or, exceptiile de neconstitutionalitate ridicate din oficiu sunt o raritate;

- exceptia pune problema din punct de vedere nu doar juridic, ci si istoric, comparatia incepand cu Codul de procedura penala din 1936, de pe vremea lui Carol al II-lea. Aici trebuie remarcata o amara ironie: pana si prevederile din regimul comunist (Codul lui Carol al II-lea modificat in 1948, respectiv Codul lui Vintila Dongoroz, din 1968) erau mai permisive decat cele actuale in raport cu romanii care cer in instante despagubiri pentru detentia nelegala la care au fost supusi.

Dupa cum spuneam, Curtea Constitutionala a amanat de sapte ori pronuntarea. Dupa ce initial o stabilise pentru ziua de 9 iulie 2020, instanta de contencios constitutional a inceput un lung sir de spalari pe maini, stabilind pronuntarea, in mod succesiv, pentru datele de:

- 29 septembrie 2020;

- 29 octombrie 2020;

- 18 noiembrie 2020;

- 15 decembrie 2020;

- 26 ianuarie 2021;

- 23 februarie 2021;

- 3 martie 2021.

Incheiem, exprimandu-ne speranta ca virusul stalinismului nu a atins chiar si Curtea Constitutionala a Romaniei, ultima reduta in materie de respectare a drepturilor omului. Sau poate inca se fac presiuni politice asupra instantei de contencios constitutional, asa cum a acuzat fostul judecator CCR Petre Lazaroiu ca s-a intamplat in timpul procesului lui Liviu Dragnea?

* Cititi aici exceptia ridicata de judecatoarele Florica Roman si Aurora Popa