Judecatorii Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie au dat publicitatii motivarea deciziei prin care a fost mentinuta hotararea Curtii de Apel Bucuresti, care il declara pe liderul fondator al PC, Dan Voiculescu, colaborator al Securitatii. Completul format din judecatorii Carmen Ilie, Iuliana Raciu si Emanuel Albu, a stabilit ca proba noua care le-a aratat, fara putinta de tagada, ca Voiculescu a fost colaborator al Securitatii este reprezentata de fisa personala a liderului fondator al PC, care le-a parvenit judecatorilor din arhivele Directiei a-III-a a Ministerului de Interne, dar si de faptul ca acesta nu a dat note numai in conformitate cu obligatiile sale de serviciu, ci si note informative despre strainii care criticau regimul. Conform instantei, Voiculescu a fost racolat “ca informator de fostul serviciu 7 (Comercianti) si in timpul colaborarii a purtat numele conspirativ 'Felix'.

Actul care a convins judecatorii de colaborarea lui 'Felix' cu Securitatea: turnatoria lui impotriva unui austriac care barfea politica comerciala a regimului

Potrivit deciziei 1465, data de instanta in dosarul cu numarul 22502/3/2008, “Prin nota din 29.12.1977, s-au furnizat informatii despre activitatile si atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist de un cetatean austriac de origine romana, L.G., care si-a exprimat dezacordul cu politica comerciala a regimului, a incercat sa atraga spiritual si material anumiti cetateni romani la fuga din tara sau luarea de pozitie revolutionara fata de legi comuniste si a dat de inteles ca ar fi dispus sa acorde sprijin unei 'intentii' salvatoare. Atitudinea potrivnica si activitatile cetateanului austriac nu pot fi considerate a fi impotriva legilor tarii, dar nu impotriva regimului totalitar comunist de la acea vreme. Cum legile adoptate faceau parte si erau in concordanta cu regimul comunist, orice actiune/ atitudine impotriva acestora era considerata a fi indreptata impotriva regimului”. In continuare, instanta a constatat ca informatiile date de Voiculescu despre austriacul L.G. “cu referire la opiniile si preocuparile cetateanului strain se incadreaza la incalcarea unui drept fundamental prevazut in Pactul International privind Drepturile Civile si Politice si in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, la care Romania aderase in acea perioada si anume, dreptul la viata privata”. Instanta suprema a retinut definitiv si irevocabil ca: “recurentul reclamant a furnizat informatii catre structurile politiei politice comuniste”, exemplu fiind nota data despre austriac, si care contrazicea flagrant notele pe care Voiculescu a admis ca le-a dat, cu numele sau, conducerii unitatii unde muncea, respectand in acest fel o obligatie impusa la locul de munca.

Instanta a aratat ca in mod corect Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca “in motivarea Deciziei nr 247/2006 s-a facut referire la atingerea unor drepturi si libertati fundamentale ale cetateanului austriac L.G., acest act fiind cel care a decis ca recurentul a fost colaborator al politiei politice comuniste si nu cuprinsul discutiilor dintre membrii CNSAS din data de 13.06.2006”.

* Cititi aici motivarea deciziei instantei supreme in cazul Dan Voiculescu